Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare în secolele XIV – XVIII

1. Ţările Române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare în secolele XIV – XVIII • Politica de cruciadă a voievozilor români în secolele XIV – XVI • Studiu de caz : Unirea Ţărilor române în 1600

2. Politica de cruciadă a voievozilor româniîn secolele XIV – XVI 1. Lupta antiotomană Din secolul al XIV-lea otomanii (=turcii) încearcă să cucerească Europa. Voievozii români vor lupta pentru apărarea independenţei ţărilor lor. Cruciadă = lupta principilor creştini pentru a se apăra de otomani ­Relaţiile cu principii creştini. Principii români stabilesc relaţii de colaborare cu principii creştini pentru lupta antiotomană Mircea cel Bătrân (1386 – 1418) domnitor al Ţării Româneşti. Stabileşte relaţii de colaborare cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, cu regele Poloniei Vladislav Iagello şi cu voievozii Moldovei (studiul 1.1). Luptă cu turcii la Rovine (1395) şi la cruciada de la Nicopole (1396). A încheiat pacea cu turcii şi a acceptat să plătească tribut (=o sumă de bani) în schimbul păcii. Iancu de Hunedora (1441 - 1456) a fost voievod al Transilvaniei (studiul 1.2). A încercat să realizeze o alianţă antiotomană cu Moldova şi Ţara Românească. A condus cruciada de la Varna (1444), luptele de la Câmpia Mierlei (1448) şi Belgrad (1456). Vlad Ţepeş (1456 – 1462), domn al Ţării Româneşti. A refuzat să mai plătească tribut turcilor. A luptat cu turcii la Giurgiu şi Târgovişte (1462). Ştefan cel Mare (1457 – 1504) , domnitor al Moldovei. A stabilit relaţii de colaborare antiotomană cu Ungaria, Polonia, Rusia Kieveană şi Persia. A luptat cu Matei Corvin (regele Ungariei) la Baia (1467) şi cu Ioan Albert (regele Poloniei) la Codrii Cosminului (1497). A refuzat să plătească tribut şi a fost atacat de turci. I-a înfrânt pe turci, conduşi de Sultanul Mahomed II, în bătălia de la Vaslui ( Podul Înalt , 1475) şi a fost înfrânt la Războieni (Valea Albă , 1476). Spre sfârşitul domniei încheie pacea cu turcii şi plăteşte din nou tribut. 2.     Relaţiile româno-otomane în secolul al XVI- lea. Se instaurează regimul dominaţiei otomane prin: -         creşterea tributului. -         amestecul Porţii otomane în alegerea domnitorilor. Lupta antiotomană va fi continuată în timpul lui Petru Rareş (1527 – 1538, 1540 – 1546), domnitor al Moldovei, fiul lui Ştefan cel Mare. - 1541 – Ungaria este cucerită de turci şi transformată în paşalîc (provincie otomană), iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate turcească şi începe să plătească tribut (studiul 2.1).

3. Studiu şi aplicaţii 1.1   Citiţi cu atenţie textul: „Puterea lui Mircea se va baza de acum încolo pe unitatea internă şipe alianţa cu Moldova şi Transilvania care se apărau pentru a nu cădea sub dominaţia Semilunii” Mihai Manea, ş.a. „Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri…” Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.     Transcrieţi din text statele aliate pe care se baza puterea lui Mircea. 2.     Transcrieţi din text denumirea atribuită Portii Otomane. 3.     Pe axa cronologică de mai jos treceţi evenimentele corespunzătoare în ordine cronologică: a)  bătălia de la Rovine b)   sfârşitul domniei lui Mircea cel Bătrân c)   începutul domniei lui Mircea cel Bătrân d)    cruciada de la Nicopole 1386 1395 1396 1418  4. Pe harta alăturată coloraţi statele aliate ale Ţării Româneşti amintite în text .

4. 1.2. Se dă textul „Iară Ioan de Hunedoara într-atâta a devenit de vestit, încât de la slujbele mărunte cu care fusese răsplătit încă de tânăr s-a ridicat până la rangul de voievod al Transilvaniei”. Thuroczi „Chronica Hungarorum” Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe a)    Coloraţi pe harta alăturată ţara al cărei voievod a devenit Iancu. b)    Precizaţi anii de domnie ai lui Iancu de Hunedoara c)     Menţionaţi locul desfăşurării bătăliei cu turcii în anul 1456. 2.1 a) Definiţi termenul de „tribut” b) Precizaţi legătura de rudenie între Ştefan cel Mare şi Petru Rareş c)     Numiţi un statul transformat de turci în paşalîc în anul 1541 d) Menţionaţi numele statului românesc devenit vasal al „Semilunii” în anul 1541. e)     Scrieţi anii primei domnii a lui Petru Rareş . f)  Pe axa cronologică de mai jos scrieţi anii următoarelor evenimente Ungaria paşalîc sfârşitul ultimei domnii turcesc a lui Petru Rareş

5. Unirea din 1600 înfăptuită de Mihai Viteazul 1.     Lupta pentru independenţă. Mihai Viteazul a fost domn al Ţării Româneşti (1593-1601) a)    Cauza luptei: agravarea dominaţiei otomane prin instaurarea regimului vasalic (creştere tributului, amestecul otomanilor în politica internă a celor trei ţări). ( studiul 1.1) b)    Desfăşurarea luptei. -         1594 - Mihai începe lupta prin atacarea garnizoanelor otomane de la sudul Dunării -         1595 - mai - încheie un tratat de alianţă cu principele Transilvaniei , Sigismund Bathory şi cu domnul Moldovei, Ştefan Răzvan. A fost sprijinit de marii boieri în schimbul "legării de glie" a ţăranilor dependenţi. -         aderă la Liga Sfântă (alianţă antiotomană formată din Spania, Veneţia, Statul Papal şi ducatele italiene Mantua, Ferrara, Toscana) -         august 1595 - bătălia de la Călugăreni -         octombrie 1595 - bătălia de la Giurgiu, câştigate de Mihai. -         1597 - încheie pacea cu turcii şi reia plata tributului -         1598 - tratat de alianţă cu împăratul Austriei Rudolf II (studiul 1.2) deoarece noul principe al Transilvaniei, Andrei Bathory şi domnul Moldovei, Ieremia Movilă nu doreau să lupte împotriva turcilor.

6. 2.     Înfăptuirea unirii. - otombrie 1599, cu acordul împăratului Rudolf II, câştigă lupta de la Şelimber cu Andrei Bathoty şi la 1 noiembrie intră în Alba Iulia şi se proclamă principe al Transilvaniei - mai 1600 intră în Moldova, îl alungă pe Ieremia Movilă şi se proclamă domn şi al Moldovei (studiul 2.1). Astfel cele trei ţări erau unite având un singur conducător. - septembrie 1600 - unirea se destramă în urma înfrângerii de laMirăslău, Transilvania şi Moldova se separă. 1601 obtine din nou ajutorul împăratului Rudolf II. - august 1601 obţine victoria de la Guruslău şi recucereşte Transilvania. Este asasinat din ordinul generalului imperial Gheorghe Basta. 3.     Importanţa. Este prima unire a celor trei state româneşti sub un singur conducător. A devenit un obiectiv al domnitorilor din secolul al XVII-lea şi apoi în secolul al XIX-lea.

7. Studiu şi aplicaţii 1.1 Pe baza tabelului din manual (pagina 71) răspundeţi următoarelor cerinţe: a)    precizaţi anul în care începe fiecare stat românesc să plătească tribut -         Moldova - din anul …… -         Ţara Românească - din anul …… -         Transilvania - din anul ……. b)    menţionaţi numele statului care avea cel mai mare tribut în anul 1593 c)     numiţi voievodul Modovei care din 1481 şi până în 1503 obţine o scădere a tributului de la 6000 de galbeni la 4000 de galbeni. 1.2 Citiţi cu atenţie textul: " În toamna anului 1595, Mihai, cu ajutor transilvan, a eliberat ţara şi I-a aruncat pe turci peste Dunăre provocându-le o grea înfrângere în bătălia de la Giurgiu" Alexandru Vulpe ş.a. Istoria românilor Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.     Transcrieţi din text denumirea ajutorului primit de Mihai. 2.     Precizaţi locul altei bătălii purtate de Mihai în anul 1595. 3.     Menţionaţi numele statului împotriva căruia a luptat Mihai în anul 1595. 4.     Numiţi principele Transilvaniei cu care Mihai încheie un tratat în 1595. 1.3 Citiţi cu atenţie textul: „Întâi, Maiestatea sa imperială, câtă vreme va ţine războiul cu turcii, ne va da şi se va îngriji să ni se numere de către oamenii şi vistiernicii săi (…) plata a 5000 de ostaşi în bani gata” Tratatul dintre Mihai Viteazul şi împăratul Rudolf II. Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.     Transcrieţi din text scopul ajutorului dat de Maiestatea sa imperială. 2.     Pe harta alăturată, coloraţi cu roşu statul condus de Maiestatea sa Imperială 3.     Precizaţi statul condus de Ştefan Răzvan

8. 2.1 Se dă textul: „Gonind din scaun pe Ieremia Movilă şi luând ţara în stăpânire … l-am urmărit pe Ieremia acela cu armele până la hotarele Poloniei” Scrisoarea lui Mihai către comisarii imperiali din 1600 Citiţi textul de mai sus şi urmărind harta răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.     Precizaţi numele statului condus de Ieremia Movilă. 2.     Coloraţi pe harta mută teritoriul acestui stat. 3.     Scrieţi în ordinea cronologică a următoarelor evenimente: a)    unirea Moldovei cu Ţara Românească şi Transilvania b)    cucerirea Transilvanie de către Mihai Viteazul. c)     destrămarea unirii d)    recucerirea Transilvaniei. 4.     Precizaţi numele împăratului care a sprijinit acţiunile lui în 1601 5.     Menţionaţi numele statului căruia Ţara Românească era obligată să-i plătească tribut. 6. Pe harta de mai jos scrieţi anul: • Unirii Transilvaniei cu Ţara Românească • Unirii Moldovei cu Ardealul şi Ţara Românească

9. Secol Numele Domnitorului (=voievod) Statul în care a domnit Anii de domnie Nume stat în confruntare Locul bătăliei Anul bătăliei Mircea cel Bătrân Iancu de Hunedoara Vlad Ţepeş Ştefan cel Mare Imperiul Otoman Regatul Poloniei Regatul Ungariei Mihai Viteazul Imperiul Otoman Transilvania Completaţi tabelul recapitulativ de mai jos cu informaţiile cerute:

10. Constituirea României Moderne • Revoluţia din 1848-1849 • Unirea şi reformele lui Cuza • Studiu de caz: Constituţia din 1866 • Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei • Studiu de caz: memorandum-ul • Războiul pentru întregire naţională • Formarea statului naţional unitar

11. Revoluţia din 1848-1849 1.     Cauzele revoluţiei. a)     cauze naţionale: -         amestecul puterilor străine în politica internă a Principatelor; -         încercarea de deznaţionalizare a românilor din Transilvania de către maghiari; b)     cauze politice -         democratizarea societăţii, introducerea principiului suveranităţii poporului c) cauze sociale şi economice -         nerezolvarea problemei agrare; -         înapoierea economică a principatelor şi existenţa relaţiilor de muncă feudale. 2.     Desfăşurarea . a. Moldova. 27 martie 1848 adunarea de la Hotelul Petersburg. Revoluţionarii adoptă „Petiţiunea Naţională” înaintată domnitorului Mihail Sturdza. Domnitorul ordonă arestarea revoluţionarilor. b. Ţara Românească. Organizată de un Comitet revoluţionar începe la 9 iunie 1848 la Izlaz şi la 11 iunie la Bucureşti. Programul revoluţiei (studiul 1.1) a fost aprobat de domnitorul Gheorghe Bibescu -         13 iunie abdicarea domnitorului şi instaurarea guvernului revoluţionar (=provizoriu) – Membri: N. Golescu, N. Bălcescu, C. A. Rosetti, I. H. Rădulescu, etc. – două luni. -         Realizări ale guvernului: desfiinţarea rangurilor boiereşti, tricolorul ca drapel naţional, înfiinţare gărzii civice ca aramtă naţională, încercarea de rezolvare a problemei ţărăneşti.

12. Intervenţia turcească: înlocuirea guvernului cu o locotonenţă domnească. -       Septembrie la cererea Rusiei prin intervenţia armatei turceşti este reprimată revoluţia. c. Transilvania. Cauza principală – decizia revoluţiei maghiare de a anexa Transilvaniei la Ungaria. -         3-5 mai 1848 Marea Adunare Naţională de la Blaj – Se citeşte Petiţiunea Naţională de către Simion Bărnuţiu şi înaintată împăratului Austriei a fost respinsă. -         Septembrie 1848 - se organizează o rezistenţă a românilor în Munţii Apuseni, condusă de Avram Iancu, în Munţii Apuseni. -         August 1849 revoluţia este înfrântă prin intervenţia trupelor austro-ruse.

13. Data Ţara în care a fost adoptat Numele documentului Locul adoptării Autorii (Cine a redactat programul) 27.III. 1848 Moldova Petiţiunea Proclamaţie Iaşi Vasile Alecsandri 3.V. 1848 Transilvania Petiţiune Naţională Blaj Simion Bărnuţiu 20.V. 1848 Bucovina Petiţia Ţării Cernăuţi Eudoxiu Hurmuzaki 24.V. 1848 Moldova Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei Braşov C. Negri Al. Russo Al. I Cuza 9.VI. 1848 Ţara Românească Proclamaţia de la Islaz Izlaz Bucureşti I.H.Rădulesc N. Bălcescu 15.VI. 1848 Banat Petiţia neamului românesc din Ungaria Lugoj Eftimie Murgu 7.VII. 1848 Moldova Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova Cernăuţi Mihail Kogălnicean Studiu şi aplicaţii 1.1 Citeşte cu atenţie tabelul de mai jos:

14. Pe baza tabelului de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Precizaţi data adoptării programului redactat de Vasile Alecsandri 2. Numiţi autorul Petiţiunii Naţionale 3. Menţionaţi numele programului revoluţionar din Transilvania 4. Pe axa de mai jos aranjaţi în ordine cronologică programele revoluţionare moldovene. data program  5. Scrieţi numele statului în care a fost redactată Proclamaţia de la Izlaz. 6. Precizaţi numele localităţii în care a fost adoptată Petiţiunea Proclamaţie. 7. Pe harta de mai jos : a) colorează principatul în care s-a desfăşurat Marea Adunare Naţională din 3 mai 1848 b) Scrie numele localităţii în care s-a citit programul revoluţiei din Ţara Românească c) Colorează cu albastru statul în care s-a elaborat Petiţiunea-proclamaţie

15. Unirea şi reformele lui Cuza 1.Unirea Principatelor – dorinţă a românilor cuprinsă în programul revoluţionar „Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova” . -1849 - Turcia numeşte ca domni pe Barbu Ştirbei (1849-1856), în Ţara Românească şi pe Grigore Alexandru Ghica (1849 – 1856), în Moldova -1853–1856 – Războiul Crimeii, care opune Turcia, Franţa, Anglia, Sardinia de o parte şi Rusia de cealaltă parte, încheiat cu înfrângerea ultimei. -1856 – Congresul de pace de la Paris, încheiat cu semnarea Tratatului de la Paris care prevedea cu privire la Principate: -înlocuirea protectoratului rusesc cu garanţia colectiva a celor şapte mari puteri (Anglia, Franţa, Pusia Sardinia, Austria, Rusia, Turcia) asupra autonomiei Principatelor şi menţinerea suzeranităţii turceşti; -sudul Basarabiei era înapoiat de către Rusia Moldovei; -convocarea unor adunări ad-hoc în Principate; -puteri favorabile unirii: Franţa, Prusia, Sardinia Austria; -puteri antiunioniste: Turcia, Austria, Anglia (studiul 1.1). -1857 – Hotărârile adunărilor ad-hoc de la Iaşi şi Bucureşti: unirea celor două principate sub conducerea unui prinţ străin (studiul 1.2). -1858 - Convenţia de la Paris accepta instituţii separate şi instituţii comune. Numele statului : Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. -5 ianuarie 1859 Adunarea electivă de la Iaşi îl alege ca domn al Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza -24 ianuarie 1859 Adunarea electivă de la Bucuresti îl alege ca domn al Ţării Româneşti tot pe Alexandru Ioan Cuza. Cele două principate aveau un singur domn, dar restul instituţiilor rămâneau separate.

16. 1.Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). -1859-1862 perioda înfăptuirii unirii efective prin unificarea armatelor, administraţiei, vămilor guvernelor şi adunărilor (studiul 2.1). -1862-1864 perioada domniei constituţionale – înfăptuirea secularizării (=naţionalizării) averilor mânăstireşti. -1864 - 1866 – perioada domniei autoritare începută cu lovitura de stat din 2 mai 1864. Convenţia de la Paris este înlocuită cu Statutul dezvoltător. Principalele legi ale perioadei: legea rurală, legea electorală, legea instrucţiunii publice, legea armatei, etc. (studiul 2.2) -11 februarie 1866 – Cuza este forţat să abdice şi să părăsească ţara.

17. Puteri favorabile unirii Puteri antiunioniste Studiu şi aplicaţii 1.1 În tabelul de mai jos scrieţi numele puterilor favorabile unirii şi numele puterilor antiunioniste 1.2 Citiţi textul: „Aceste adunări ad-hoc vor fi chemate pentru scopul de a da faţădorinţele poporului asupra chipului de întocmire a hotărârilor ţării” Tratatul de pace de la Paris Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.Transcrieţi din text scopul întrunirii adunărilor ad-hoc. 2.Precizaţi anul semnării tratatului. 3.Enunţaţi o hotărâre a adunărilor ad-hoc.

18. 2.1 Pe axa de mai jos înscrieţi perioadele domniei lui Cuza : perioada perioadaperioada 1859 ……1862 ………... 186…….. 1866 2.2Citiţi textul: „Cele mai însemnate probleme, cărora Cuza, cu ajutorul lui Mihail Kogălniceanu, izbuti a le da o dezlegare corespunzătoare intereselor naţionale, erau: secularizarea averilor mânăstireşti, împroprietărirea ţăranilor şi democratizarea ţării printr-o lege electorală care să asigure drepturile cetăţenilor” Ion Lupaş Istoria Unirii Românilor” Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.Transcrieţi din text numele legii adoptate în 1863. 2.Transcrieţi din text scopul legii electorale. 3.Precizaţi anul adoptării legii rurale 4.Menţionaţi perioada domniei în care au fost promulgat legea secularizării averilor mânăstireşti. Lucrare de control I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1.Congresul de pace de la Paris s-a încheiat cu semnarea : a.Convenţiei de la Paris b.Tratatului de la Paris c. Statutului Dezvoltător d. Tratatului de la Berlin 2.Una dintre puterile antiunioniste este: a.Franţa b. Rusia c. Turcia d. Sardinia 3.Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domn al Moldovei de către: a.Adunarea electivă b.Adunarea ad-hoc b.Adunarea deputaţilor şi Senat c. Adunarea constituantă II. Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă: 1.În anul 1849, Turcia numeşte ca domn pe Barbu Ştirbei în anul…… 2.Prin Tratatul de la Paris a fost înlocuit protectoratul rusesc cu ………. 3.Hotărârile adunărilor ad-hoc au fost adoptate în anul ……..

19. Studii de caz Constituţia din 1866 GAprilie 1866 prinţul german Carol de Hohezollern este ales prin plebiscit ca domnitor al Principatelor Unite G10 mai 1866 Carol depune jurământul. GIulie 1866 Adunarea Constituantă votează Constituţia – prima constituţie alcătuită de oamenii politici români după model belgian. GSe stabilea numele statului: România GPrincipii constituţionale: ~suveranitatea poporului ~guvernare reprezentativă ~separarea puterilor în stat ~garantarea libertăţilor şi drepturilor democratice ale cetăţenilor GForma de guvernământ: monarhia constituţională ereditară în familia domnitorului Carol. GReprezentanţa naţională : Parlament bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat ca putere legislativă ales de cetăţeni prin vot cenzitar. GPuterea executivă: Domnitorul şi guvernul GPuterea judecătorească: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. GConstituţia a rămas în vigoare până în 1923 cu amendamente în anii 1879, 1884, 1917 (studiul 1.1) Memorandum-ul —1867 – are loc constituirea dualismului austro-ungar: se decide anexarea (unirea forţată) Transilvaniei la Ungaria . —Parlamentul maghiar adoptă o legislaţie cu caracter antiromânesc: legea naţionalităţilor (1868), legea electorală (1874), legile învăţământului (1868 şi 1879) care introduceau obligativitatea utilizării limbii maghiare în şcolile de stat. —Martie 1892 – Comitetul Central al Partidului Naţional Român elaborează Memorandum-ul şi îl traduce în mai multe limbi de circulaţie europeană. —Conţinutul: protest faţă de anexarea Transilvaniei şi pierderea autonomiei principatului, acordarea de drepturi politice şi culturale egale locuitorilor Transilvaniei indiferent de origine etnică prin anularea legilor antiromâneşti, —Documentul a fost semnat de conducătorii partidului: Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Coroianu, Vasile Lucaciu —Memorandum-ul este înaintat Curţii de la Viena care îl trimite la Budapesta. —Guvernul Ungariei intentează proces (Cluj – 1894) semnatarilor şi îi condamnă la închisoare. Protestul opiniei publice europene. —Memorandiştii sunt eliberaţi în urma intervenţiei Regelui Carol pe lângă Împăratul Austro-Ungariei, Franz Joseph (studiul 2.1)

20. Reprezentanţa naţională Parlament bicameral: Domnitorul (din 1881 – Regele) GAles prin vot cenzitar GAre iniţiativă legislativă GAdoptă legile., GConvoacă, amână sau dizolvă parlamentul GAre drept de veto asupra legilor GNumeşte guvernul Instanţe de judecată civile şi penale locale Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie GControlează guvernul GSupune legile sancţiunii domnului • Acordă sau retrage sprijinul guvernului Guvernul (condus de prim-ministru) GExercită puterea executivă GPrezintă proiecte de legi în faţa Parlamentului Studiu şi aplicaţii Sistemul politic al Constituţiei Puterea Puterea Puterea legislativă executivă judecătorească Adunarea Deputaţilor ,Senat

21. 1.1Din tabelul de mai sus extrageţi următoarele informaţii: a)Tipul de vot utilizat pentru alegerea parlamentului. b)Numele instituţiei care deţine puterea legislativă. c)Drepturile parlamentului cu privire la guvern. d)Drepturile Domnitorului în raport cu Parlamentul. e)Tipul puterii deţinute de guvern. 2.1 Citiţi cu atenţie textul: „Maiestate! Noi, românii nu dorim decât să putem trăi în bună înţelegere cu toţi concetăţenii noştri …. Reuniunea (asociaţia) maghiară de cultură din Transilvania a fost înfiinţată cu scopul ca aici … elementul maghiar … să absoarbă încetul cu încetul pe români şi pe germani în corpul naţiunii maghiare…” Memorandum-ul Pornind de la textul de mai sus răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.Transcrieţi din text dorinţa românilor exprimată în Memorandum. 2.Transcrieţi din text scopul înfiinţării reuniunii maghiare de cultură. 3.Numiţi un reprezentant al P.N.R. care a semnat acest document. 4.Precizaţi legile împotriva cărora protestau memorandiştii. 5. Pe harta de mai jos haşuraţi provincia românească în care a avut loc mişcarea memorandistă.

22. Cucerirea independenţei de stat a României 1.Proclamarea independenţei. -1866 – 1877 România rămâne sub suzeranitate turcească, obligată să plătească tribut. -1875 – izbucneşte răscoala de eliberare a popoarelor balcanice (bosnieci, sârbi, bulgari) de sub stăpânirea Porţii Otomane. -1876 – guvernul român condus de I.C. Brătianu începe negocieri cu Rusia pentru semnarea unei convenţii militare -4 aprilie 1877 – ministrul de externe Mihail Kogălniceanu semnează Convenţia militară cu Rusia (studiul 1.1) -a doua jumătate a lui aprilie încep ostilităţile între români şi turci - 29 şi 30 aprilie 1877 Parlamentul României declară război Turciei -9 mai 1866 – Parlamentul proclamă independenţa României faţă de Turcia 2.Războiul pentru cucerirea independenţei -iulie 1877 – trupele româneşti trec Dunărea -august 1877 – armata română participă la luptele pentru cucerirea Plevnei alături de armata rusească. Domnitorul Carol I este numit comandant suprem al armatelor româno-ruse. -28 noiembrie 1877 – cucerirea Plevnei. -Ianuarie 1878 – Turcia cere armistiţiu. 3.Recunoaşterea internaţională a independenţei -februarie 1878 – Pacea de la San Stefano între Rusia şi Turcia; prevederi : era recunoscută independenţa României şi se impunea României să cedeze Rusiei sudul Basarabiei în schimbul Dobrogei. -iunie – iulie 1878 Congresul de pace de la Berlin – participă toate cele şapte mari puteri. Tratatul de la Berlin prevedea: -recunoaşterea condiţionată, de modificarea art. 7 din Constituţie, a independenţei României;impunerea schimbului teritorial între România şi Rusia

23. Studiu şi aplicaţii