320 likes | 625 Views
INSOMNIA. Mihai Roca Medic rezident Pneumologie. Simptom sau afecţiune. Insomnia - simptom - dificultaţi de adormire, treziri frecvente sau prelungite în cursul somnului, reducerea involuntară a duratei somnului sau degradarea calităţii acestuia
E N D
INSOMNIA Mihai Roca Medic rezident Pneumologie
Simptom sau afecţiune... • Insomnia - simptom - dificultaţi de adormire, treziri frecvente sau prelungite în cursul somnului, reducerea involuntară a duratei somnului sau degradarea calităţii acestuia • Insomnia -afecţiune - insomnia simptom plus tulburări ale dispoziţiei (iritabilitate, disforie, dificultăţi de tolerare a stresului), tulburări cognitive (dificultăţi de concentrare) sau tulburări comportamentale.
Prevalenţa insomniei • În populaţia Statelor Unite: • Prevalenţa insomniei ocazionale/intermitente: 30-40% • Raportul prevalenţei între femei:bărbaţi = 2:1 • Prevalenţa insomniei cronice: 10-15% • Prevalenţa insomniei cronice în clinicile medicale: 50%
Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – International Classification of Sleep Disorders (ICSD-2, 2005): 1. Insomnia acută (tranzitorie) 2. Insomnia psiho-fiziologică (cronică) 3. Insomnia paradoxală 4. Insomia idiopatică 5. Insomnia din cadrul tulburărilor mentale 6. Insomnia datorată igienei necorespunzătoare a somnului 7. Insomnia comportamentală a copilăriei 8. Insomnia cauzată de medicamente/substanţe 9. Insomnia cauzată de afecţiuni medicale
Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – ICSD-2 (2005): 1. Insomnia acută (tranzitorie)- aparută tranzitor, în urma acţiunii unui factor de stres identificabil 2. Insomnia psiho-fiziologică – hiperexcitabilitatea psihică şi fizicăîn relaţie cu somnul sunt caracteristice; considerată ca “învăţată”, “condiţionată” - asociatăîn mod condiţionat cu acţiunea anumitor stimuli, uneori cu un anumit loc 3. Insomnia paradoxală – subestimare subiectivă a perioadei de somn, neconfirmată de datele obiective de monitorizare
Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – ICSD-2 (2005): 4. Insomnia idiopatică – acuzele de insomnie apărute timpuriu, în copilărie, persistând până la vârsta adultă, asociată la copil cu tulburări tip - deficit de atenţie-hiperreactivitate (ADHD) 5. Insomnia asociată bolilor psihice – depresii majore, distimii, tulburări bipolare, etc. 6. Insomnia asociată igienei necorespunzătoare a somnului – adormire şi trezire la ore neregulate, aţipirea în timpul zilei, timp excesiv petrecut în pat cu afectarea ciclului somn-veghe
Clasificarea insomniei • American Academy of Sleep Medicine – ICSD-2 (2005): 7. Insomnia comportamentală a copilăriei – adormirea este condiţionată de anumite obiceiuri comportamentale 8. Insomnia cauzată de medicamente/substanţe 9. Insomnia cauzată de afecţiuni medicale
Diagnosticul insomniei • Anamneza: • Istoricul insomniei, identificarea unor factori precipitanţi • Analiza orarului de somn al pacientului şi a discrepanţelor între orarul de somn-veghe corespunzător programului de viaţă şi ritmul fiziologic de somn-veghe • Evaluarea prezenţei comorbidităţilor care pot asocia insomnie în mod direct sau ca efect al unor medicamente
Diagnosticul insomniei • Anamneza: • Analiza unor factori comportamentali în relaţie cu somnul (ex. – petrecerea unor perioade îndelungate în stare de veghe în pat, activitate zilnică insuficientă, sedentarism, etc.) • Identificarea stărilor de hiperexcitabilitate psihică (EEG- arată diminuarea activităţii delta şi exacerbarea celei β)
Diagnosticul insomniei • Evaluarea tulburărilor diurne datorate insomniei(ICSD-2): • Oboseală sau stare de rău general • Indispoziţie sau iritabilitate • Somnolenţă diurnă • Degradarea atenţiei, concentrării, memoriei • Predispoziţie la erori sau accidente de muncă • Afectarea vieţii sociale sau a performanţelor şcolare • Diminuarea motivaţiei • Cefalee sau tulburări gastrointestinale • Prezenţa unor stări de anxietate, legate de somn
Diagnosticul insomniei • Examenul fizic: • Evaluarea statusului mental (anxietate, depresie, demenţă) • Evaluarea căilor aeriene superioare: îngustări ale căilor aeriene superioare, macroglosie, micrognaţie, amigdale mărite de volum, cornete nazale de dimensiuni crescute, etc.
Diagnosticul insomniei • Examenul fizic: • Examinarea cardiovasculară şi pulmonară (insuficienţă cardiacă congestivă, hipertensiune pulmonară, disfuncţii respiratorii obstructive sau restrictive) • Evaluarea neurologică: neuropatii, boli neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer)
Diagnosticul insomniei • Metode subiective pentru evaluarea simptomelor nocturne şi a sechelelor diurne: • Jurnalul de somn - date prospective (variabilitatea ciclului veghe-somn şi a tendinţelor circadiene, frecvenţa anumitor probleme legate de somn – ex. aţipirea diurnă). Util atât pentru evaluare şi diagnostic dar şi pentru urmărirea eficacităţii tratamentului.
Diagnosticul insomniei • Metode subiective pentru evaluarea simptomelor nocturne şi a sechelelor diurne: • Chestionarul – date retrospective privind gradul de severitate globală a insomniei, luând în considerare simptomele nocturne dar şi cele diurne.
Diagnosticul insomniei • Metode subiective pentru evaluarea simptomelor nocturne şi a sechelelor diurne: - Insomnia Severity Index - gradul de severitate, pe o scală cu 7 grade, evaluând trei simptome nocturne (dificultatea adormirii, dificultatea menţinerii continuităţii somnului şi trezirea prematură) - Pittsburgh Sleep Quality Index - gradul de severitate pe o scală cu 19 trepte, evaluând pattern-ul somnului, frecvenţa dificultăţilor de adormire şi menţinere a somnului, apariţia sforăitului, senzaţii de cald sau frig, folosirea somniferelor, etc.
Diagnosticul insomniei • Metode obiective de evaluare a insomniei: • Polisomnografia - înregistrează date concomitent pe mai multe canale (EEG, EMG, EOG, etc.) dar nu este indicată de rutină, este foarte utilă in anumite situaţii (ex.- excluderea diagnosticului de insomnie) Inconveniente – “first night effect”– adaptarea în laborator
Diagnosticul insomniei • Metode obiective de evaluare a insomniei: • Actigrafia - folosind un senzor de mişcare înregistrează mişcările grosiere. Prin analiza datelor înregistrate se poate studia pattern-ul de somn-veghe şi ritmul circadian, inclusiv răspunsul la tratamentul insomniei. • Nightcap şi REMview – metode având la bază aparate de monitorizare care pot fi folosite acasă – diferenţiază starea de trezire de somnul REM şi somnul non-REM
Tratamentul insomniei • Terapia prin intervenţii comportamentale:
Tratamentul insomniei • Terapia prin intervenţii comportamentale:
Tratamentul insomniei • Terapia fermacologică – medicaţia hipnotică: • Benzodiazepinele (Hipnotice “Z”- e.g., clonazepam, lorazepam, estazolam) - acţionează prin legarea pe un situs specific la complexul receptor GABA din creier, având ca efect scăderea perioadei de latenţă şi creşterea perioadei totale de somn. Efecte adverse: dependenţă, somnolenţă diurnă, destructurarea arhitecturii normale a somnului. Noilehipnotice “Z” (zolpidem,zaleplon, and eszopiclone) - selective α-1 - minimizarea efectelor de destructurare a arhitecturii normale a somnului
Tratamentul insomniei • Terapia fermacologică – medicaţia hipnotică: •Antidepresivele (amitriptilina, doxepin, etc.) – rezervate comorbidităţilor de natură psihiatrică, datorită unor importante efecte adverse (apariţia toleranţei, constipaţie, hipotensiune ortostatică, vedere înceţoşată, etc.) •Antipsihotice atipice (olanzapina, quetiapina) – efecte adverse importante – creştere în greutate, ameţeli, efecte anti-colinergice •Agonişti receptorilor MT1/MT2 (Ramelteon) – acţiune rapidă de inducere a somnului dar perioadă scurtă de acţiune (2-3 ore) - nu sunt utili în menţinereacontinuităţii somnului pe parcursul nopţii
Concluzii •Insomnia este un simptom frecvent, asociat cu diferite afecţiuni medicale sau psihiatrice, cărora le poate influenţa evoluţia • Insomnia are o influenţă semnificativă asupra calităţii vieţii şi asupra desfăşurării activităţilor zilnice • Evaluarea insomniei presupune o procedură complexă, folosind pe lângă evaluarea clinică, unele metode specifice • În tratamentul insomniei, terapia cognitiv-comportamentală are un rol esenţial
Bibliografie • Clete A. Kushida, Stanford University School of Medicine, Stanford, California:Handbook of sleep disorders, Informa Healthcare USA, 2009 • Daniel J. Buysse, M.D.: Sleep Disorders andPsychiatry,American Psychiatric Publishing, 2005 • 3. American Academy of Sleep Medicine: International Classification of Sleep Disorders, 2nd ed. Diagnostic and Coding Manual. Westchester, IL: American Academy of Sleep Medicine, 2005.