1 / 69

Ottawa Vol. 1 Parlamentul Canadei

Ottawa Vol. 1 Parlamentul Canadei. Blazonul Canadei (the Canadian Coat of Arms).

kirkan
Download Presentation

Ottawa Vol. 1 Parlamentul Canadei

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Ottawa Vol. 1 Parlamentul Canadei

  2. Blazonul Canadei (the Canadian Coat of Arms)

  3. Canada este compusă din 10 Provincii: Alberta, British Columbia, Manitoba, New Brunswick, Newfoundland and Labrador, Nova Scotia, Ontario, Prince Edward Island, Quebec si Saskatchewan împreună cu trei Teritorii: Northwest Territories, Nunavut și Yukon. Nova Scotia New Brunswick Manitoba British Columbia Ontario Quebec Alberta Prince Edward Island Newfoundland and Labrador Saskatchewan Yukon Northwest Therritories Nunavut

  4. Sud Est Centrul orașului Ottawa West

  5. Clădirea Parlamentului Canadei Poarta principală.

  6. Cladirea Parlamentului Canadei

  7. Parlamentul Canadei. Turnul principal se numește The Peace Tower (Turnul Păcii). Ceea ce vedeți chiar în față este Fântana și Flacara eternă a confederației. Fiecare dală reprezintă câte o provincie sau câte un teritoriu al acestei țări.

  8. Fântana Confederației. În fundal puteți vedea aripa de Est a Parlamentului

  9. Centrul internațional de presă, radio și televiziune. Aripa de Vest a Parlamentului Monumentul Eroilor Aripa de Est a Parlamentului Cladirea principala a Parlamentului Sistemul de ecluze care leagă Ottawa River de Rideau Canal

  10. Aripa de Est a Parlamentului

  11. Aripa de Vest a Parlamentului

  12. Aripa de Vest a Parlamentului

  13. Parlamentul Canadei (vedere din spate). Aripa rotundă este biblioteca parlamentară.

  14. Parlamentul Canadei Interiorul bibliotecii.

  15. Biblioteca Parlamentului. Adapostește peste 600000 volume. În mijlocul sălii se află Statuia Reginei Victoria I

  16. Intrarea principală în Parlament

  17. Foaierul de la intrarea principală.

  18. Holuri largi cu plafoane înalte susținute de arcade duc în toate direcțiile

  19. Foaier împodobit pentru Sfânta Sărbatoare de Crăciun.

  20. Cupola deasupra foaierului din Blocul Central

  21. Plafonul unui alt foaier împodobit și el pentru Sfânta Sărbatoare a Crăciunului.

  22. Camera memorială. În această cameră se păstrează Cărţile amintirii veşnice, cărţi în care sunt înscrise numele celor căzuţi pentru apărarea Canadei sau alte cauze nobile, cum ar fi cele două războaie mondiale, Războiul din Korea, acțiuni de păstrare a păcii în lume, războaiele moderne, etc. De asemenea, pe pereţi şi pe dalele care pavează sala, veţi găsi numele altor eroi ai neamului căzuţi şi ei la datorie.

  23. Parlamentul Canadei este compus din trei entități: - Monarhia (Regina Elisabeth II și Prințul Philipe). În absența lor, funcțiile monarhiei sunt preluate și îndeplinite de Guvernatorul General al Canadei; - Senatul; - Camera comunelor.

  24. Camera Senatului. Sus la galerie, se poate asista la fiecare ședință. Culoarea roșie este culoarea oficială a monarhiei.

  25. Tronurile: Cel din față aparţine celui care este numit The Speaker of the Senat, persoana care facilitează fiecare întrunire; În rândul 2 sunt tronurile regale, cel mare al Regelui „en titre”, în cazul nostru, Her Majesty the Queen Elisabeth II, iar cel mai mic al soţului / soţiei regelui (Prince Philipe); Scaunul din din stânga este al Primului Ministru pentru când se rosteşte Cuvântarea Tronului Regal în numele Reginei Elisabeta II. În absenţa ei, Cuvântarea este rostită de Guvernatorul General care este reprezentantul monarhiei şi cel mai înalt demnitar al Canadei. Membrii Parlamentului nu sunt admişi în Camera Senatului decât numai în cazul în care sunt invitaţi cu ocazia rostirii Cuvântării Tronului, dar şi în această ocazie, stau în picioare la uşa intrării în sală, câţi reuşesc să intre dintre ei. Senatul este compus din 105 reprezentanți, care nu sunt aleși de electorat, ci acreditați pe viață de către Guvernatorul General al Canadei la recomandarea Primului Ministru.

  26. Sala Camerei Comunelor. Și aici, de la galerie se pot urmări dezbaterile. În această sală, părțile sunt despărțite: în stânga stă partidul de guvernământ, iar în dreapta stă opoziția oficială. Restul partidelor, grupate, ocupă locurile rămase disponibile.

  27. Ca să înţelegeţi cum funcţionează sistemul parlamentar în Canada, este nevoie de o mică introducere. Confederaţia a început în 1 Iulie 1867 (Ziua Naţională a Canadei) când s-a format the federal Dominion of Canada. Coloniile Britanice au fost divizate în Provincia Ontario şi Provincia Quebec, iar alte două colonii au devenit şi ele provincii în acelaşi timp, New Brunswick şi Nova Scoţia. Fiecare provincie, deşi de acum constituind o federaţie, avea statutul de suveranitate. Confederaţiei i s-au alipit mai târziu, în 15 iulie 1870 Manitoba şi Northwest Territories. În 20 Iulie 1871 British Columbia aderă la Federaţie, urmată la 1 iulie 1873 de Prince Edward Island. În 13 Iulie 1898 se alătură şi Yukon. După alţi 7 ani, la 1 Septembrie 1905 Saskatchewan şi Alberta devin şi ele membre ale Federaţiei. În 31 Martie 1949 Newfoundland (redenumită Newfoundland and Labrador în 2001) se alătură şi ea. La 1 Aprilie 1999 se crează şi Nunavut ca parte a Federaţiei. Anul 2011 consemnează cel de al 41 Parlament, ales de când s-a înfăptuit Confederaţia (1867). Parlamentul Canadei este compus din 308 membri, aleşi de electorat. Principalele partide ale Canadei sunt: Partidul Progresiv Conservator, Partidul Liberal, Noul Partid Democratic (NDP) şi pentru un anumit motiv pe care eu nu îl înţeleg şi Partidul Quebec-ului, care nu are o platformă electorală federală. Există şi alte partide care participă în alegeri, dar fără prea multe şanse, aşa cum există şi candidaţi independenţi. Nu vom discuta aici care sunt deficienţele sistemului electoral, ci vom menţine o formă concisă de a explica restul de amănunte. Fiecare provincie şi teritoriu sunt împărţite zonal la un total de 308, unde fiecare partid are reprezentanţi în alegerile locale. Cine câştigă zona, are un loc în Parlament şi devine MP (Membru al Parlamentului). În funcţie de rezultate se determină cine va conduce guvernul şi cine este principalul partid de opoziţie. Numărul de locuri determină dacă guvernul este majoritar sau minoritar. Ca guvernul să fie majoritar are nevoie să câştige jumătate plus 1 dintre cele 308 locuri. Primul Ministru? Înainte de alegeri, fiecare partid are o convenţie la care îşi alege liderul. Liderul partidului care câştigă alegerile prin numărul de locuri câştigate zonal, devine automat Primul Ministru al Canadei. Partidul care a câştigat alegerile, formează Guvernul Canadei şi îşi desemnează miniştrii departamentelor care formează guvernul.

  28. Ca să înţelegeţi de ce a fost necesară scurta introducere din pagina precedentă, am să vă reamintesc că fiecare provincie şi teritoriu este suveran în cadrul Federaţiei. Sistemul electoral la nivel Federal este o copie la indigo pentru Guvernele Provinciale şi cele Municipale. Da! În Canada există trei nivele guvernamentale şi tot aşa, fiecare provincie sau teritoriu are Guvernatorul său. Singura diferenţa este că nu există Senat la nivel Provincial, iar la nivel Municipal, nu există o cameră a deputaţilor, ci doar un Consiliu de Conducere. Oricum, la nivel Federal, propunerile de legi sunt introduse în Camera Comunelor, sunt dezbătute şi aprobate sau respinse funcţie de numărul de voturi. Dacă un proiect de lege este trecut prin Camera Comunelor, ajunge în Senat unde urmează alte dezbateri înainte ca acel proiect să fie aprobat. Proiectul de lege devine lege numai după ce Senatul îl aprobă şi mai apoi, hotărârea lor este ratificată de Guvernatorul General al Canadei. La nivel provincial, se urmează acelaşi proces, cu deosebirea că Guvernatorul Provincial îndeplineşte şi funcţia Senatului. La nivel Municipal, proiectele de lege devin legi municipale imediat după ce sunt aprobate în Consiliul de conducere. Municipiile pot emite şi un alt fel de legi care se numesc by-law şi care se aplică doar zonal, funcţie de condiţiile care impun existenţa unor asemenea legi.

  29. Regina Angliei și a Canadei, Her Majesty Elisabeth the Second este întâmpinată cu flori la sosirea ei la Parlament.

  30. Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama este primit la Parlamentul Canadei de către Primul Ministru al acestei ţări, Steven Harper.

  31. Prințul William și soția lui Catherine, Ducesă de Cambridge, se îndreaptă către Parlamentul Canadei cu o gardă RCMP (the Royal Canadian Mounted Police).

  32. Printul William și soția lui Catherine, Ducesă de Cambridge, participă la festivitățile ținute în parcul Parlamentului cu ocazia Zilei Naționale a Canadei (1 Iulie 2011)

  33. Garda la intrarea parcului Reședinței Guvernatorului General al Canadei.

  34. Corpul de gardă aliniat pentru inspecția Guvernatorului General al Canadei.

  35. Reședința Guvernatorului General al Canadei (Rideau Hall).

  36. Sala de festivități în Reședința Guvernatorului General al Canadei.

  37. Reședința Primului Ministru al Canadei (Sussex Drive 26).

  38. Primăria Orașului Ottawa (City Hall)

  39. Sala de ședințe a Consiliului la Primaria Ottawa.

  40. Festivalul lalelelor și Colina Parlamentului (Parlament Hill)

  41. Colina Parlamentului .Toamna.

  42. Schimbarea gărzii în fața Parlamentului.

  43. Imagine luată de pe acoperișul Parlamentului.

  44. Imagine luată din Turnul Păcii peste aripa de Est.

More Related