Baltagul

1. Baltagul Caracterizarea personajelor secundare

2. Nechifor Lipan. Gheorghita Lipan • Nechifor Lipan, personaj secundar, eroul absent in jurul caruia se organizeaza toate actiunile, toatemiscarile femeii, in cautareaadevarului despre omul disparut. • Gheorghita Lipan, personaj secundar, fiul personajului absent pe tot parcursul operei, Nechifor, si al personajului principal, Vitoria Lipan.

3. Nechifor lipan • Portretulsaufizicesterealizatprinintermediulcaracterizariiindirecte, din amintireasotiei: avea ”mustatagroasaadusa a oala. La mustataaceeaneagrasi la ochiiaceia cu spranceneaplecatesi la toatainfatisarealuiindesatasispatoasa”. El se contureazamai ales din memoriaafectiva a Vitoriei: “Asa-mi fusese drag in tinerete Lipan, asa-mi este drag s-acum, candavemcopiimari cat noi ”. Din legendape care obisnuiasa o spuna la nuntiaflam ca Nechifor era un muntean ca toticeilaltimuntenii - un om cu “inimausoarasiblanda” caruia ii placeasapetreacasisabinedispunalumea la nunti.Prinintermediulenumeratiilor (ca mijloace de expresivitateartistica), in mod direct, autorulpovesteste ca sotulVitoriei “este un barbatputernicsivoinic, harnicsipriceputintr-ale oieritului”, care continua ocupatiamilenara a familiei sale - pastoritul. “Stanilei-au fostbineranduitesiciobaniiascultatori. Bacii nu stiaunumaiistorisiri, cistiautainalapteluiacrusi a branzei de burduf.”

4. Trasaturilefundamentale ale personajului le regasim in portretulcolectiv al oamenilor de la munte, pe care-l alcatuiestenaratorul : ”locuitoriiacestia de sub brad suntnistefapturi de mirare. Iutisinestatornici ca apele, ca vremea, rabdatori in suferinta ca si-n iernicumplite, faragriji in bucurii ca si-n arsitelelor de cuptor, placandu-le dragosteasibetiasidatinilelor de la inceputullumii, ferindu-se de alteneamurisi de oamenii de la campiesivenind la barlogullor ca fiara de codru, mai cu seamastauei in fatasoarelui c-o inima ca din el rupta: celmaiadesea se desmiardasiluceste - de cantec, de prietenie. AsasiacelNechifor Lipan care acumlipsea”. El este,deci, un personaj emblematic.Chipulsifirealui Lipan se imbogatesctreptat, prinrelatarilecelorpe care oieruli-a cunoscut in drumulsaudupamioare. Astfel, la Bicaz, la han la Dorna, Vitoria afla ca Nechifor era “obrazcunoscut”,”omvrednicsifudul”,”care nu se uita la parale, numaisaaibatoatedupagustullui”; recunoscutdupacaciulabrumarie, oamenii spun ca este ”vrednic roman” si “mester la vorba”. Carciumaruluiinsa nu-iplacea “ca omul se ducea la drum (…)asupranoptii ”. El se dovedeste un barbatcurajos, “nu-iasa de oameniirai” siaveapentrudansiipistoaleleincarcate in desagi. “Ii placeasaumblepelunasicanta din solz, ca sa nu-i fie urat ”. Dar mai ales Vitoria isisimtesufletulincalzitcandvorbeste de Lipan : ”De hoti nu se temea, aveastapanireasupralor”.

5. In toate locurile prin care a trecut Lipan, cei care l-au cunoscutvorbesc cu prieteniedespreomulcu caciulabrumarie” ca fiind”cinstit, platindu-sidatoriile, iubitor de animale: a hranit el cu manalui un cainepe care-l avea. Mi-a placutsiasta. Au platitcinstitce-aveam de platitsi s-au dus”.”Apoi, el a avut gust sa-ifacaparintele o cetaniesi-o aghiazmasa-istropeascaoile”, deoarece era un crestinadevaratsi care era de parere ca Dumnezeu ii vaocrotimioareleastfel. Nechifor Lipan se aseamana cu ciobanasul din “Miorita” pentru ca amandoisuntdoibacipriceputi, detinandtainelepastoritului, ce-siiubescanimalele, darsipentru ca impotrivalor se complotase, ceilaltidoiciobanasiplanuindu-imoartea in perioadatranshumantei. Munteni cu sufletemari, lipsaloresteremarcatarepede de ceiiubitisiastfel mama/sotiaporneste in cautarea lui. Ceidoidetintainafilozofieivietiipepamant cat side dincolo. Alcatuitdin amanuntece se adaugatreptat, aureolat de iubireaatat de vie a eroineiromanului, portretul-sinteza al luiNechifor Lipan are mireasmalegendei, ale celortrecutesineuitate.

6. Gheorghita Lipan • Încă din expoziţiune, portretulbăiatuluiestefăcutîn mod direct, prindescriere, de cătreautor: ”Gheorghiţă era un flăcăusprâncenat ş-aveaochiiei. Nu prea era vorbăreţ, darştiasăspuiedestul de binedesprecelecelăsaseşicelecevăzuse. Avea un chimirnouşi-iplăcea, vorbind, să-şidesfacăbondiţaînflorităşisă-şicufundepalmeleînchimir. Întorcea un zâmbetfrumos ca de fatăşiabiaîncepeasă-iînfierezemustăcioara.” Din aceastădescrierededucemcăavea 17 ani, deci era la vârstatrecerii la maturitate. Eroul era un flăcăusprâncenatşisemăna cu mama saavândochiicăprui. De asemeneaavea un zâmbetfrumos. • Gheorghiţăaparecaracterizatşi indirect, prinfaptele sale: “iaroilesuntbine, sănătoase (…) şinoi din milaluiDumnezeu, asemenea; şivremea-iîncăbunăşi mi-idor de casă. Sărutmânamamă, sărutmânatată.” Din toatăaceastănaraţiuneînţelegemcă era respectuos cu părinţiişiaveacredinţăînDumnezeu, aşa cum aceştia l-au educat. El era sensibilşiataşat de familie. • Prinmonologul interior, ce-l caracterizează tot indirect: “femeile-s maiviclene (…); ele-s maiiscusite la vorbă, iarbărbaţiiîsmaitari de virtute”, deducemcă se simte inferior femeilor, deoarece o vedepe mama saatât de hotărâtă. Băiatul se vedeobligatsăexperimentezesituaţiidificileşisă se maturizezeînainte de vreme.

7. Gheorghita este construit pebazauneirelatiiantitetice, remarcandu-se fireasfioasa, nesigura, inocenta, evidentiataprinpasajeleacordatedescrieiriicopilariei sale, in opozitiecuspirituldecisiv si maturitateaVitoriei. Astfel, apatia si melancoliabaiatuluireies indirect dingandurile sale, dar femeia ii acorda un sprijin moral, mentionand ca trebuie sa uiteframantarilecopilaresti si sa se maturizeze(« Intelege ca jucariile au stat. De acutrebuie sa te aratibarbat »). Peparcursuldrumuluiinitiatic, Gheorghitaevolueaza, transformandu-se treptat in adult. La inceput, teama de necunoscut si pregatireapsihica inca nedezvoltata il determina sa pastreze o relatiefoartestransacumama sa, bazatape respect si ascultare. Momentul care incheieseriatemerilorcopilaresti si marcheazapunctul culminant al evolutiei sale este descoperireacadavrului lui Nechifor. Soculacestuieveniment ii provoacaemotiiputernice, care se concentreazaintr'unprofundconflictinterior. Trairilehaotice, contradictoriigenerate de acestconflict nu si le poatestapani, reiesinddincaracterizareadirectastarea sa confuza ("Flacaulpareacutotulzapacit[...] Plangea ca un copilmic, cuochiimititei si buzelerasfrante").

8. Odatacudepasireaacesteisituatii, marcantepentruviata sa, fapteledinfinalulopereiinfatiseaza un noupersonaj : prinputerea si dinamismulgeneratedindorinta de dreptate, Gheorghitareuseste sa-si asumeresponsabilitatearazbunariitataluisau. Astfelactioneaza ca un matur, lovinducigasulcubaltagulcu care crimafusesecomisa, insadinfata, reiesind indirect hotararea sa (« feciorulmortuluisimti in el crescand o putere mai mare si mai drepatadecatcea a ucigasului »). El plecase un copil, insaexperientape care o capatade-alungulcalatoriei il transforma intr-un barbatcapabil nu numai sa facadreptate ci si sa duca mai departepovaragospodariei. Modalitatile de caracterizare ale personajuluisunt multiple, folosindu-se descriereapentruportretulfizic si moral, dialogul, pentrucarcterizareafacuta de celelaltepersonaje, monologulinterior, de undereiesgandurile si sentimentele sale si naratiuneapentru a fi evidentiatportretul moral indirect dinfaptele sale. Naratorul are o atitudineobiectivafata de personaj, pastrandu-si caracterul omniscient, desi ii atribuie diverse insusirisau pare sa-i exprime aparentgandurile. «Baltagul este prinrepeziciune si desavarsitechilibru a expresieiunadincele mai bunescrieri ale lui Sadoveanu » G. Calinescu

9. Realizatori • Dobrin Ionela Laura; • DulcaCostica; • Armaselu Elena.