Resortisanţi ai ţărilor terţe

1. Resortisanţi ai ţărilor terţe Accesul migranţilor la serviciile medicale

2. Cetăţenii UE beneficiază de libertatea de a se deplasa în interiorul UE în scopuri profesionale, fără a fi nevoiţi să deţină un permis de muncă. • Cetăţenii ţărilor din afara Uniunii Europene pot avea dreptul de a lucra într-un stat membru sau de a beneficia de aceleaşi condiţii de muncă oferite cetăţenilor ţării respective. Aceste drepturi le pot fi acordate în funcţie de statutul lor în calitate de membri de familie ai unui cetăţean al UE şi de naţionalitate.

3. Islanda, Liechtenstein şi Norvegia • Deoarece aceste ţări fac parte din Spaţiul Economic European (SEE), cu toate că nu sunt State Membre ale Uniunii Europene, cetăţenii acestora au aceleaşi drepturi de muncă pe teritoriul Uniunii Europene ca şi cetăţenii Statelor Membre. • În schimb, cetăţenii anumitor State Membre pot fi supuşi unor restricţii temporare de muncă pe teritoriul acestor trei ţări. În prezent, este vorba de Bulgaria şi România.

4. Elveţia • În temeiul acordului UE-Elveția privind libera circulație a persoanelor, cetățenii elvețieni se pot stabili și pot lucra pe teritoriul UE, cu unele restricții de muncă în Croația. • Majoritatea cetăţenilor UE nu au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în Elveția. Excepție fac cetățenii provenind din Bulgaria, Croația și România, care sunt supuși unor restricții și au nevoie de permis pentru a munci în Elveția.

5. Turcia • Dreptul cetăţenilor turci de a se stabili într-un stat membru al UE în scop profesional depinde de legislaţia ţării respective. • Lucrătorii de naţionalitate turcă care sunt angajaţi legal într-o ţară a UE şi care sunt înregistraţi ca atare au următoarele drepturi: • la împlinirea unui an de muncă cu forme legale, îşi pot reînnoi permisul de muncă la acelaşi angajator, dacă există un loc de muncă disponibil • la împlinirea a patru ani de muncă cu forme legale, beneficiază de acces liber la orice loc de muncă remunerat în statul membru respectiv. • De asemenea, cetăţenii turci angajaţi cu forme legale într-un stat membru al UE au dreptul la aceleaşi condiţii de lucru ca şi cetăţenii ţării respective

6. Alte ţări care au încheiat acorduri cu Uniunea Europeană • Cetăţenii ţărilor enumerate mai jos, care lucrează legal în UE, beneficiază de aceleaşi condiţii de muncă ca şi cetăţenii ţării gazdă: • Algeria, Maroc, Tunisia • Rusia • Albania, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru • Andorra, San Marino • 79 de ţări din Africa, Caraibe şi Pacific.

7. Ţări cu care Uniunea Europeană NU are încheiate acorduri • În cazul cetăţenilor ţărilor care nu au încheiat acorduri cu UE, dreptul de a munci în UE depinde, în principal, de legislaţia ţării respective, cu excepţia cazului în care aceştia sunt membrii de familie ai unui cetăţean al UE.

8. Norme comunitare care reglementează următoarele aspecte cu privire la lucrătorii din toate ţările terţe: • situaţia cetăţenilor ţărilor din afara UE care sunt rezidenţi pe termen lung în UE • dreptul la reîntregirea familiei • situaţia cercetătorilor din afara UE • situaţia studenţilor, schimburile de elevi, formarea profesională neremunerată, serviciul de voluntariat • drepturile lucrătorilor cu înaltă calificare din ţările din afara UE (un sistem european „blue card”).

9. Uniunea Europeană a propus noi norme cu privire la: • procedurile de intrare simplificate şi drepturile pentru toţi lucrătorii migranţi din afara UE • condiţiile de intrare şi şedere ale lucrătorilor sezonieri din afara UE • condiţiile de intrare şi şedere ale cetăţenilor din afara UE în cazul unui transfer în cadrul companiei.

10. LEGISLAŢIE • OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează intrarea, şederea şi ieşirea străinilor din spaţiul non UE, pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsuri specifice de control al imigraţiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte.

11. Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi • Străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 81 din 21 martie 2001, li se permite intrarea pe teritoriul României şi pot rămâne pentru o perioadă de maximum 3 luni, în decurs de 6 luni de la data primei intrări pe teritoriul oricărui stat Schengen, fără a exista vreo condiţie restrictivă în ceea ce priveşte existenţa unei asigurări medicale.

12. Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi • Prin urmare, aceşti cetăţeni dacă au asigurare medicală valabilă pe teritoriul României, vor beneficia de serviciile medicale acordate în limita şi în condiţiile poliţei de asigurare medicală respectivă. • În caz contrar, aceştia vor beneficia de servicii medicale contra cost.

13. O.U.G nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată • Potrivit art. 50 din O.U.G nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă şedere, li se poate prelungi dreptul de şedere temporară de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formaţiunile sale teritoriale • Una dintre condiţiile care trebuie îndeplinite pentru prelungirea dreptului de şedere temporară, o constituie dovada asigurării sociale de sănătate.

14. Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. • Una dintre condiţiile necesare obţinerii atât a vizei de scurtă şedere cât şi a celei de lungă şedere, o reprezintă asigurare medicală valabilă pe teritoriul României şi pentru perioada valabilităţii vizei. • În această situaţie cetăţenii străini respectivi beneficiază pe teritoriul României de serviciile medicale acordate în limita şi în condiţiile poliţei de asigurare medicală respectivă. • Cetăţenii străini vor suporta contravaloarea serviciilor medicale acordate în afara poliţei de asigurare medicală.

15. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare • În conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile legii, sunt asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România • În calitate de asiguraţi aceştia beneficiază de pachetul de servicii medicale de bază decontat din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. • Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează odată cu pierderea dreptului de şedere în România, precum şi după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei.

16. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare –II- • În conformitate cu prevederile art. 214 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, beneficiază de servicii medicale şi alte prestaţii acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.

17. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare – III- • Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte, este efectuată de instituţiile competente din statele respective.

18. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare – IV- • “Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea DREPTULUI DE ŞEDERE TEMPORARĂ sau au DOMICILIUL în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi.” • Odată cu obţinerea dreptului de şedere, străinul provenit dintr-un stat terț trebuie să încheie, conform prevederilor mai sus-menționate, un contract de asigurare cu casa de asigurări de sănătate din raza teritorială de unde are reședința sau domiciliul stabilit, direct sau prin angajator”.

19. Pachet servicii medicale • Componenţa pachetului de servicii medicale pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, este reglementată la Cap. III din Anexa nr. 1 cuprinsă în H.G. nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014 – 2015.

20. Servicii medicale- II- • În ceea ce privește accesul la servicii medicale al copiilor și tinerilor care sunt cetățeni străini cu drept de ședere în România, acesta este automat asigurat prin efectul legii şi este gratuit dacă cetățeanul respectiv are mai puţin de 18 ani împliniţi sau dacă are mai puţin de 26 de ani şi este încadrat într-o formă de învăţământ (elev, student, masterand, doctorand) sau este ucenic. Deci, copiii și tinerii aflați în situațiile de mai sus nu trebuie să plătească asigurări medicale.

21. Servicii medicale- III- • Deși accesul la servicii medicale este asigurat prin lege pentru cetățenii străini cu drept de ședere în România, în practica medicală pot să apară câteva aspecte problematice, după cum urmează:

22. Servicii medicale-IV- • cetăţenii străini pot întâmpina dificultăţi în familiarizarea cu sistemul medical românesc, care poate fi foarte diferit faţă de cel din ţara de origine – de aceea, consideram utilă o informare a lor, printr-o broșură/pliant pe care-l primesc la angajare/la înscrierea in unitatea de învățământ.

23. Servicii medicale-V- • la aceasta se adaugă şi necunoaşterea legislaţiei privind accesul cetăţenilor străini la serviciile de sănătate, de către toți furnizorii de servicii medicale. Tot personalul din rețeaua de asistență medicală primară – respectiv medicii de familie și rețeaua de medicină școlară - trebuie să știe ca toți copiii cetățeni străini beneficiază de aceleași drepturi ca cetățenii români.

24. Servicii medicale-VI- • cunoştinţele precare de limba română ale cetățenilor străini şi diferenţele culturale care, uneori, presupun concepţii diferite asupra examinărilor medicale sau asupra metodelor de tratament, pot genera mari dificultăți în punerea în aplicare a acțiunilor medicale preventive sau curative. • De asemenea, se poate întâmpla ca accesul la istoricul medical al pacientul străin să fie dificil, uneori chiar imposibil, întârziind sau împiedicând desfăşurarea normală a procedurilor medicale.

25. Servicii medicale-VII- • O buna și corectă informare a cetățenilor străini despre obligativitatea vaccinărilor și a respectării tuturor cerințelor examinărilor profilactice de bilanț sau a triajelor epidemiologice desfășurate în colectivitățile de invățământ în care și-au înscris copiii, poate ajuta la depășirea acestor dificultăți.

26. Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare • Străinii beneficiari ai unei forme de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, să plătească contribuţia de asigurări sociale de sănătate începând cu data obţinerii formei de protecţie, în condiţiile Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

27. Thank you for your attention !!! ☺ • Dr. Alexandra Constantinescu • Consilier Afaceri Europene, Coordonator UISCAACMC • E-mail: sandra@ms.ro