240 likes | 434 Views
METODOLOGII MODERNE PENTRU CONCEPEREA ŞI REDACTAREA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE. Prof. CONSTANTIN IONESCU. Obiectivele cursului. Însuşirea de noţiuni fundamentale privind sistemul de editare a cărţilor şi revistelor ştiinţifice;
E N D
METODOLOGII MODERNE PENTRU CONCEPEREA ŞI REDACTAREA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE Prof. CONSTANTIN IONESCU
Obiectivele cursului • Însuşirea de noţiuni fundamentale privind sistemul de editare a cărţilor şi revistelor ştiinţifice; • Asimilarea procedurilor de redactare a materialelor cu caracter ştiinţific şi tehnic: • lucrări de disertaţie, • articole ştiinţifice, • contracte ştiinţifice, • cărţi; • Învăţăreametodologiei de stimulare a creativităţii.
Sistemul de evaluare Evaluarea continuă: • Activitatea la lucrări: • Modalităţi de evaluare: competenţãdoveditã prin intervenţii, modul de abordare a aspectelor practice, performanţa în grupul de aplicaţie) Pondereaîn nota finală: 20% • Testele pe parcurs: • Două teste: lucrări scrise cu subiecte teoretice şi aplicative Ponderea în nota finală: 10% • Lucrări de specialitate • Două lucrări elaborate pe parcurs: 1. sinteză ştiinţifică documentară; 2. raport tehnic de cercetare pentru un caz practic Ponderea în nota finală: 20%
Sistemul de evaluare Evaluarea finală: examen Ponderea în nota finală: 40% Proba: 1. Prezentare orală: • sarcini: cunoaşterea aspectelor teoretice, prin demonstraţii, întrebări – răspunsuri, prezentarea de cazuri specifice; • condiţii de lucru: proceduri tradiţionale; pondere - 20 %; 2.Test scris: • sarcini: soluţionare unor cazuri practice, de proiectare şi analiză; • condiţii de lucru: cu ajutorul calculatorului; pondere - 20 %.
Conţinutul disciplinei a) Curs I. Noţiunile fundamentale privind sistemul de editare a cărţilor şi revistelor ştiinţifice: Sistemul de editare a cărţilor; Sisteme de editare a revistelor ştiinţifice; II. Proceduri de redactare a materialelor ştiinţifice şi tehnice: Redactarea lucrărilor de disertaţie; Redactarea articolelor ştiinţifice; Redactarea contractelor ştiinţifice; Redactarea cărţilor;
Conţinutul disciplinei a) Curs III. Metodologii de stimulare a creativităţii: Obiectivele programului de stimulare a creativităţii; Etapa orientativă; Etapa explicativ - investigatorie; Eficienţa actului de creaţie; IV. Tehnica cercetării ştiinţifice: Proceduri de realizare a unei cercetări ştiinţifice.
Conţinutul disciplinei b) Aplicaţii (exemple): 1. Întocmirea documentaţiei pentru o cercetare ştiinţifică 2. Redactarea unui articol ştiinţific
Bibliografie selectivă 1. Gherghel, N., Cum să scriem un articol ştiinţific, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,1996, 2. Hulban, H., Tehnica cercetării ştiinţifice, Editura Graphix, Iaşi, 1994, 3. Roco, M., Stimularea creativităţii tehnico-ştiinţifice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, 4. Drăgulănescu, N., Ştiinţa şi tehnologiile informaţiei. Geneză şi evoluţie, Editura AGIR, Bucureşti, 2004, 5. Ionescu, C., Scînteie, R., Nicuţă. A.M., Informare şi diseminare. Ingineria podurilor, Editura Societăţii Academice „Matei - Teiu Botez”, Iaşi, 2008
Bibliografie selectivă 6. Eco, U., Cum se face o teză de licenţă, Editura POLIROM, Iaşi, 2006, 7. Popovici, V., Vocaţia tehnică a poiporului român. Priorităţi şi realizări remarcabile, Editura AGIR, Bucureşti, 2007 8. Mamolea, Gh., Bazele cercetării creative, Editura AGIR, Bucureşti, 2006 9. Jinescu, Valeriu, Creatorii civilizaţiei, Editura AGIR, Bucureşti, 2008
Bibliografie selectivă 10. Oprean, C., Ţîţu M., Mangementul calităţii în economie şi organizaţia bazate pe cunoştinţe, Editura AGIR, Bucureşti, 2008, 11. Năstase, G., Lorenţ, Alex., Mangementul inovării . Inventatori şi consilieri de brevete, Editura AGIR, Bucureşti, 2008, 12. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Inventatorii români, Editura AGIR, Bucureşti, 2000, 13. Mohora, Cr., Cioroianu, D., Tilină, D., Integrarea metodologică în concepţia produselor, Editura AGIR, Bucureşti, 2007, 14. Galloway, D., Patricia, Inginerul secolului XXI. Reformarea educaţiei în domeniul ingineriei, Editura AGIR, Bucureşti, 2008.
Creaţii • Secolul XX î.e.n. S-au construit trei drumuri principale, care uneau Babilonul cu Asia Mică • Anul 107 e.n. S-a terminat construcţia drumului dintre localităţile Turda şi Cluj • Anul 1923 • Începe construcţia primelor autostrăzi , care unesc oraşul Milano cu regiunile pitoreşti ale lacurilor Maggiore, Varese şi Como • Anul 2009 Se inagurează un kilometru de autostrada: Braşov – Bucureşti
Creaţii • Anul 180 î.e.n. S-a construit, la Roma, primul pod cu zidărie de piatră, din antichitatea romană, numit podul Palatinului. Avea două deschideri în arc în plin cintru cu deschideri de 24.4 m. • Anul 105 e.n. S-a terminat construcţia podului peste Dunăre la Drobeta-Turnu Severin. Podul a fost conceput şi executat de arhitectul Apolodor din Damasc. Suprastructura sub formă de arce era realizată din lemn de stajar. Infrastructura cuprindea 21 de pile şi 2 culee. Distanţa dintre pile – 33 m. Lungimea totala – 1135 m.
Unităţi de învăţământ • Anul 1813 Începe să funcţioneze, la Iaşi, prima Şcoală de inginerie, în limba română, a lui Gheorghe Asachi, care în 1818 dă prima promoţie de ingineri • Anul 1941 Se înfiinţează Facultatea de Construcţii la Politehnica „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Unităţi de învăţământ • Anul 1881 Se înfiinţează , la Bucureşti Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele”, numită din 1921 „Şcoala Politehnică”. • Anul 1948 Se desprind: Institutul de Drumuri şi Poduri şi Institutul de Construcţii • Anul 1747 Se înfiinţează „Şcoala de Poduri şi Şosele de la Paris”
Inventatori - invenţii • 1752 Benjamin Franklin (1706 – 1790), inventează paratrăsnetul • 1918 George (Gogu) Constantinescu (1881 – 1965), fundamentează teoretic Sonicitatea
Benjamin Franklin Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston - d. 17 aprilie 1790) este una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria Statelor Unite, fiind diplomat, om de stiinţa, inventator, filozof, profesor şi om politic. Oricare dintre acestea l–ar fi facut faimos: a organizat prima bibliotecă din America, a inventat multe lucruri, printre care şi paratrăsnetul, şi i-a uimit pe oamenii de ştiinţă din toată lumea cu experienţele sale cu electricitatea.
GoguConstantinescu George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Londra) a fost un om de ştiinţă şi inginer român, deseori considerat a fi unul dintre cei mai importanţi ingineri români. A fost responsabil pentru crearea unui nou domeniu al mecanicii numit sonicitate , care descrie transmiterea energiei prin vibraţii în corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie în numeroase invenţii: motorul sonic, pompa sonică , ciocanul sonic şi altele. Printre alte realizări ale sale se mai numără şi un dispozitiv de tragere printre palele elicei independent de turaţia acesteia şi primul schimbător de viteze automat. A participat activ la construcţia de avioane engleze, tipul Bristol, în perioada cât a locuit în Anglia
GoguConstantinescu A fost primul care a folosit betonul-armat in constructiacladirilorin Romania - printre cladirile construite de acesta: Palatul Patriarhiei, Hotelul Athenee Palace, Marea Moschee din Constanta ( Moscheea Carol I ).
Ctitorii • Anul 753 î.e.n. Se începe construcţia oraşului Roma • Secolul XIV şi anul 1459 Bucureştiul este menţionat documentar, ca aşezare, în secolul XIV, iar în anul 1459, ca reşedinţa a domnitorului Vlad Ţepeş
Roma Roma este capitala Italiei. Situata pe malul fluviului Tibru, oraşul are o istorie îndelungată fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice şi a Italiei moderne. Roma are o populaţie de 2.923.000 persoane. Aria metropolitană are o populaţie de în jur de 4 milioane. Este capitala regiunii Lazio şi a Provinciei Roma.
Roma Roma este un important centru turistic. Printre monumentele cele mai faimoase se numarăColosseumul şi Columna lui Traian. O enclavă a Romei este şi statul Vatican, un teritoriu suveran al Sfântului Scaun situat într-un cartier roman. Este cel mai mic stat din lume, şi capitala singurei religii care are reprezentaţie în Naţiunile Unite (ca un stat observator non-membru).
Premii Nobel • Între 1901 – 1978: - Germania – 49 de laureaţi - România – 0 laureaţi