280 likes | 343 Views
P UTEREA D INAFARA P UTERILOR . F ORÅA ÆI V ULNERABILITATEA M ASS -M EDIA. T EZÃ DE D OCTORAT. ÆCOALA NAÅIONALÃ DE STUDII POLITICE ÆI ADMINISTRATIVE. CONDUCÃTOR ÆTIINÅIFIC: Acad.prof.univ.dr. MIRCEA MALIŢA. DOCTORAND: OCTAVIAN ÆTIREANU. BUCUREÆTI 2009. REZUMAT.
E N D
PUTEREA DINAFARA PUTERILOR. FORÅAÆI VULNERABILITATEA MASS-MEDIA TEZÃDE DOCTORAT ÆCOALA NAÅIONALÃ DE STUDII POLITICE ÆI ADMINISTRATIVE CONDUCÃTOR ÆTIINÅIFIC: Acad.prof.univ.dr. MIRCEA MALIŢA DOCTORAND: OCTAVIAN ÆTIREANU BUCUREÆTI 2009
REZUMAT PUTEREA DINAFARA PUTERILOR. FORÅAÆI VULNERABILITATEA MASS-MEDIA
AUSPICIILE CERCETĂRII • “Sunt gata sã mor pentru identitatea mea culturalã” • (Un student bosniac) • Punctul de plecare: Conflictele se nasc în mintea oamenilor şi tot acolo pot fi oprite. • „Întrucât războaiele iau naştere în mintea oamenilor, tot în mintea oamenilor trebuie să fie ridicată şi construcţia de apărare a păcii” (Constituţia UNESCO, „Preambul ”, 1945) • Categorii de conflicte (născute din interese exclusiveşi mutual incomparabile): • a) distribuţia resurselor (industriale, între regimurile politice ş.a.) • b) conflicte de valori (se caută control comportamental prin referire la standarde asupra cărora există dezacord) • Mutaţii în caracteristicile conflictelor: • a) de la inter-statale la intrastatale; • b) de la motivaţii clasice (economie, resurse, teritorii) la cele care ţin de valori şi credinţe; • c) de la armate mari la gherilă şi terorism individual; • Consecinţe în plan metodologic: • • pentru diplomaţie: extinderea negocierilor inovative în locul celor distributive; • • pentru teoria conflictelor:referinţa valorii în loc de cea a interesului; • • pentru sociologie:nu civilizaţiile se ciocnesc, ci culturile (religiile, ideologiile)- • pecomponentele istorie,credinţe,valori, obiceiuri;
LEGĂTURA DINTRE MASS-MEDIA ŞI CONFLICTE “Starea planetei aratã în fond cum aratã mintea omului de azi” (M. Maliåa)Premisa de cercetare: Conflictele culturale, fiind subiective, sunt susceptibile de a fiinfluenţate şi transformate • Şcoala valorilor:oamenii şi societăţile se ciocnesc pentru valori pe care le consideră ireconciliabile• Şcoala motivaţiei şi atitudinilor psihologice: factorii subiectivi împing factorii de decizie într-o lume autocreată, prin distorsionarea informaţiei primite şi a imaginii altora;-„Idola Fori” (Fr.Bacon):discuţiile din Forum („idolii pieţei”) influenţează mintea şi comportamentul oamenilor;-„Lumea peliculară” (M.Maliţa):mass-media fac legătura cu o realitate la care n-avem acces, produc reprezentări ale unei lumi pe care n-o cunoaştem direct şi constituie un mediu de ficţiuni între noi şi realitate;extinderea simţurilor modificarea trebuinţelor apariţia de interese nevoie de informaţii crearea de opinii ataşarea de valori diferenţieri comportamentale potenţial de conflict Considerente:a) majoritatea conflictelor lumii contemporane sunt conflicte culturale; b) motivaţiile ideologice şi psihologice devin predominante în situaţiile de conflict; c) mass-media au căpătat o forţă de influenţă teribilă a opiniei publice la nivel statal şi mondial; d) mass-media capătă adesea un statut nu numai de observator pasiv al evenimentelor lumii, ci şi de participant adesea implicat în procesele diplomaţiei internaţionale. Scopul lucrării: • Descrierea mecanismelor prin care mass-media dobândesc şi exercită o putere capabilă săgenereze, săstopeze ori să transforme conflictele• Presa românească în perioada tranziţiei, tipicã pentru “conflictele culturale” interne
FUNDAMENTE TEORETICE Fundamentul metodologic:Analiza tranzacţională, inspirată din teoria comunicării æitranspusăîn studiul fenomenelor sociale(„fluxul influenţei vine nu numai de la sursamesajului, ci şidinspre situaţiile sociale”)•ego-stări în analiza tranzacţională (stările individului atunci când interacţionează): a)„părinte” (pune etichete, atitudine educativă);c)„copil natural” (dezinvolt, neconformist, fără complexe); b)„adult” (ia lucrurile cum sunt, ascultă, profită de dialog);„copil adoptat” (dependent de opiniile celorlalţi). •comunicare interpersonalămediatămediatică
“Libertatea presei, născută fiind din libertatea pieţei, • riscă să fie înghiţită chiar de aceasta” • 1. Filosofia libertăţii presei • libertatea presei=corelativă cu alte drepturi (v.ult.cap) • libertatea de expresie=drept individual; • “istoria presei este istoria luptei cu puterea” (edictul De Scandalis Magnatum ,1275, apăra liderii momentului); • paradoxul iluminismului:libertate de expresie – dar a ideilor dominante,a elitei politice,prin tipografiile acesteia; • 2. Spaţiul public şi puterile în mişcare • regulile comunicării:permis accesul la dezbatere;de a întreba;de a propune teme;de a-şi exprima atitudinile şi dorinţele (J.Habermas); • cum afectează mass-media participarea individului în spaţiul public? • > statutul informaţiei: • proprietate a autorităţilor, marfă sau bun personal al presei?
3. Libertate versus control • “Supunerea presei unor reglementări este problema • cea mai dificilă,cea mai periculoasă şi cea mai nimportantă” • (John Adams, 1815) • modele ale dezvoltării presei: • >autoritarist:proprietate, control prin alte mijloace • >liberal:piaţă a ideilor,relaţie cerere-ofertă; • >totalitarist:elimină “slăbiciunea” propr.,monopol • >serviciu public:acces la inform şiresponsabilitate • factori reglatori:piaţa vs. justiţia;funcţie corectivă:autoreglementarea • 4. Lege şi deontologie • scopul media:nu banii, nici de a fi libere, ci de a se pune în slujba cetăţenilor, • de a servi bine populaţia; • tema asumării responsabilităţii:prin lege sau prin norme proprii? • > esenţa reglementării:optim între libertatea de a comunica şi • egalitatea în comunicare; • > deontologia se poate manifesta într-un cadru legal;
5. Modele de control asupra presei >legislativ (deşi pot fi legi favorabile lib.presei) >normativ (licenţe,acces la resursele de informaţii) >structural (accesul la industria media) >economic (accesul la piaţă, pârghiile financiare etc) “Legea nu poate crea jurnalismul de calitate” 6. Proprietate şi putere >exploatare privată a unui serviciu cu funcţie publică >informaţia se vinde şi se cumpără ca orice produs >cerinţele pieţei slăbesc standardele etice şi profesionale “Competiţia de piaţă produce cenzura de piaţă” 7. Încercări normative în mass-media tranziţiei 8. Studiu de caz: ”O victorie antologică:eşecul Legii privind dreptul la replică”