1 / 28

ÆCOALA NAÅIONALÃ DE STUDII POLITICE ÆI ADMINISTRATIVE

P UTEREA D INAFARA P UTERILOR . F ORÅA ÆI V ULNERABILITATEA M ASS -M EDIA. T EZÃ DE D OCTORAT. ÆCOALA NAÅIONALÃ DE STUDII POLITICE ÆI ADMINISTRATIVE. CONDUCÃTOR ÆTIINÅIFIC: Acad.prof.univ.dr. MIRCEA MALIŢA. DOCTORAND: OCTAVIAN ÆTIREANU. BUCUREÆTI 2009. REZUMAT.

Download Presentation

ÆCOALA NAÅIONALÃ DE STUDII POLITICE ÆI ADMINISTRATIVE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. PUTEREA DINAFARA PUTERILOR. FORÅAÆI VULNERABILITATEA MASS-MEDIA TEZÃDE DOCTORAT ÆCOALA NAÅIONALÃ DE STUDII POLITICE ÆI ADMINISTRATIVE CONDUCÃTOR ÆTIINÅIFIC: Acad.prof.univ.dr. MIRCEA MALIŢA DOCTORAND: OCTAVIAN ÆTIREANU BUCUREÆTI 2009

  2. REZUMAT PUTEREA DINAFARA PUTERILOR. FORÅAÆI VULNERABILITATEA MASS-MEDIA

  3. AUSPICIILE CERCETĂRII • “Sunt gata sã mor pentru identitatea mea culturalã” • (Un student bosniac) • Punctul de plecare: Conflictele se nasc în mintea oamenilor şi tot acolo pot fi oprite. • „Întrucât războaiele iau naştere în mintea oamenilor, tot în mintea oamenilor trebuie să fie ridicată şi construcţia de apărare a păcii” (Constituţia UNESCO, „Preambul ”, 1945) • Categorii de conflicte (născute din interese exclusiveşi mutual incomparabile): • a) distribuţia resurselor (industriale, între regimurile politice ş.a.) • b) conflicte de valori (se caută control comportamental prin referire la standarde asupra cărora există dezacord) • Mutaţii în caracteristicile conflictelor: • a) de la inter-statale la intrastatale; • b) de la motivaţii clasice (economie, resurse, teritorii) la cele care ţin de valori şi credinţe; • c) de la armate mari la gherilă şi terorism individual; • Consecinţe în plan metodologic: • • pentru diplomaţie: extinderea negocierilor inovative în locul celor distributive; • • pentru teoria conflictelor:referinţa valorii în loc de cea a interesului; • • pentru sociologie:nu civilizaţiile se ciocnesc, ci culturile (religiile, ideologiile)- • pecomponentele istorie,credinţe,valori, obiceiuri;

  4. LEGĂTURA DINTRE MASS-MEDIA ŞI CONFLICTE “Starea planetei aratã în fond cum aratã mintea omului de azi” (M. Maliåa)Premisa de cercetare: Conflictele culturale, fiind subiective, sunt susceptibile de a fiinfluenţate şi transformate • Şcoala valorilor:oamenii şi societăţile se ciocnesc pentru valori pe care le consideră ireconciliabile• Şcoala motivaţiei şi atitudinilor psihologice: factorii subiectivi împing factorii de decizie într-o lume autocreată, prin distorsionarea informaţiei primite şi a imaginii altora;-„Idola Fori” (Fr.Bacon):discuţiile din Forum („idolii pieţei”) influenţează mintea şi comportamentul oamenilor;-„Lumea peliculară” (M.Maliţa):mass-media fac legătura cu o realitate la care n-avem acces, produc reprezentări ale unei lumi pe care n-o cunoaştem direct şi constituie un mediu de ficţiuni între noi şi realitate;extinderea simţurilor modificarea trebuinţelor apariţia de interese nevoie de informaţii crearea de opinii ataşarea de valori diferenţieri comportamentale potenţial de conflict Considerente:a) majoritatea conflictelor lumii contemporane sunt conflicte culturale; b) motivaţiile ideologice şi psihologice devin predominante în situaţiile de conflict; c) mass-media au căpătat o forţă de influenţă teribilă a opiniei publice la nivel statal şi mondial; d) mass-media capătă adesea un statut nu numai de observator pasiv al evenimentelor lumii, ci şi de participant adesea implicat în procesele diplomaţiei internaţionale. Scopul lucrării: • Descrierea mecanismelor prin care mass-media dobândesc şi exercită o putere capabilă săgenereze, săstopeze ori să transforme conflictele• Presa românească în perioada tranziţiei, tipicã pentru “conflictele culturale” interne

  5. FUNDAMENTE TEORETICE Fundamentul metodologic:Analiza tranzacţională, inspirată din teoria comunicării æitranspusăîn studiul fenomenelor sociale(„fluxul influenţei vine nu numai de la sursamesajului, ci şidinspre situaţiile sociale”)•ego-stări în analiza tranzacţională (stările individului atunci când interacţionează): a)„părinte” (pune etichete, atitudine educativă);c)„copil natural” (dezinvolt, neconformist, fără complexe); b)„adult” (ia lucrurile cum sunt, ascultă, profită de dialog);„copil adoptat” (dependent de opiniile celorlalţi). •comunicare interpersonalămediatămediatică

  6. “Libertatea presei, născută fiind din libertatea pieţei, • riscă să fie înghiţită chiar de aceasta” • 1. Filosofia libertăţii presei • libertatea presei=corelativă cu alte drepturi (v.ult.cap) • libertatea de expresie=drept individual; • “istoria presei este istoria luptei cu puterea” (edictul De Scandalis Magnatum ,1275, apăra liderii momentului); • paradoxul iluminismului:libertate de expresie – dar a ideilor dominante,a elitei politice,prin tipografiile acesteia; • 2. Spaţiul public şi puterile în mişcare • regulile comunicării:permis accesul la dezbatere;de a întreba;de a propune teme;de a-şi exprima atitudinile şi dorinţele (J.Habermas); • cum afectează mass-media participarea individului în spaţiul public? • > statutul informaţiei: • proprietate a autorităţilor, marfă sau bun personal al presei?

  7. 3. Libertate versus control • “Supunerea presei unor reglementări este problema • cea mai dificilă,cea mai periculoasă şi cea mai nimportantă” • (John Adams, 1815) • modele ale dezvoltării presei: • >autoritarist:proprietate, control prin alte mijloace • >liberal:piaţă a ideilor,relaţie cerere-ofertă; • >totalitarist:elimină “slăbiciunea” propr.,monopol • >serviciu public:acces la inform şiresponsabilitate • factori reglatori:piaţa vs. justiţia;funcţie corectivă:autoreglementarea • 4. Lege şi deontologie • scopul media:nu banii, nici de a fi libere, ci de a se pune în slujba cetăţenilor, • de a servi bine populaţia; • tema asumării responsabilităţii:prin lege sau prin norme proprii? • > esenţa reglementării:optim între libertatea de a comunica şi • egalitatea în comunicare; • > deontologia se poate manifesta într-un cadru legal;

  8. 5. Modele de control asupra presei >legislativ (deşi pot fi legi favorabile lib.presei) >normativ (licenţe,acces la resursele de informaţii) >structural (accesul la industria media) >economic (accesul la piaţă, pârghiile financiare etc) “Legea nu poate crea jurnalismul de calitate” 6. Proprietate şi putere >exploatare privată a unui serviciu cu funcţie publică >informaţia se vinde şi se cumpără ca orice produs >cerinţele pieţei slăbesc standardele etice şi profesionale “Competiţia de piaţă produce cenzura de piaţă” 7. Încercări normative în mass-media tranziţiei 8. Studiu de caz: ”O victorie antologică:eşecul Legii privind dreptul la replică”

More Related