CAPITOLUL I

1. CAPITOLUL I Selectarea surselor proprii de finanţare ale agentului economic şi caracteristicile acestora

2. Cuprins 1) Structura financiară a unei întreprinderi. 2) Capitalul permanent. 3) Resursele de trezorerie. 4) Fond de rulment net sau permanent. 5) Structura simplificată a bilanţului financiar a unei întreprinderi. 6) Surse proprii şi străine în finanţarea unei întreprinderi. 7) Reguli fundamentale ale echilibrului financiar

3. Structura financiară a unei întreprinderi Având in vedere finanţarea unei afaceri, devine importantă cunoaşterea structurii financiare a întreprinderii. Prin structura financiară a unei întreprinderi se inţelege raportul existent între finanţările pe termen scurt şi cele pe termen lung. cuprins

4. Aproape în toate cazurile întreprinderile nu se finanţează 100% din surse proprii, ci se apelează concomitantşi la surse externe. Selectarea mijloacelor de finanţare externă şi ponderea acestora în raport cu finanţarea internă reprezintă un aspect de maximă importanţă al politicii financiare a întreprinderii.Astfel, se decide asupra ponderii creditelor de treyorerie faţă de capitalul permanent. cuprins

5. Capitalul permanent Capitalul permanentse compune din fonduri proprii ale întreprinderii şi din împrumuturi pe termen lung şi mijlociu şi acoperă activele imobilizate şi o parte a stocurilor de exploatare (active circulante) sub denumirea de fond de rulment. cuprins

6. Structural, capitalurile permanente cuprind:- capitalurile proprii;- o parte din provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, previzibilă la sfârşitul unui exerciţiu, care este asimilată capitalurilor proprii;- capitalurile împrumutate, adică împrumuturile pentru o perioadă mai mare de un an (datorii pe termen mediu si lung);- partea din veniturile constatate în avans, pentru o perioadă mai mare de un an. cuprins

7. În structura capitalurilor permanente, partea capitalurilor împrumutate nu trebuie să fie excesivă, in raport cu cea a capitalurilor proprii: o valoare de 0,50 a raportului "capitaluri imprumutate / capitaluri proprii" este considerată adesea destul de ridicată. cuprins

8. Resursele de trezorerie Resursele de trezoreriesunt formate din credite bancare pe termen scurt, precum şi din creditele comerciale, adică datoriile faţă de furnizori. Acest surplus de surse permanente poate fi folosit pentrureînoirea stocurilor şi creanţelor, fiind cunoscut sub numele de fond de rulment. cuprins

9. El este expresia realizării echilibrului financiarpe termen lung şi acontribuţiei acestuia la realizarea echilibruluifinanţării pe termen scurt. Fond de rulment = surse permanente – alocări permanente cuprins

10. Fond de rulmentnet sau permanent Se determină pe baza bilanţului financiar constituind un fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF). Se calculează ca diferenţăîntre capitalurile permanente si imobilizarile nete. Fondul de rulment financiar poate fi stabilit prin două modalităţi: Metoda 1: FRF = Capitaluri permanente – Nevoi permanente; Pentru această ipoteză, fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajată de etajul superior al bilanţului pentru a acoperi nevoi de finanţare din partea de jos abilanţului. cuprins

11. Metoda 2: FRF = Activ circulant net (cu lichiditate< 1 an) – Datorii mai mici de un an şi pasive detrezorerie. În cea de-a doua ipoteză, fondul financiar evidentiază surplusul activelor circulante nete în raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinanţată de datoriile pe termen scurt. cuprins

12. Structura simplificată a bilanţului financiar al unei firme: cuprins

13. Surse proprii şi străine în finanţarea unei afaceri Rezultă că fondul de rulment se mai poate calcula şi astfel: Fond de rulment= (capitaluri proprii + datorii financiare) - imobilizările nete (fără amortizare) cuprins

14. Un fond de rulment negativ reflectă faptul că o parte din sursele temporare au fost folosite pentru acoperirea unor necesităţi permanente, contrar regulilor fundamentale ale echilibrului financiar (enunţate mai jos). Alocările permanente (în imobilizări) sunt, de regulă, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii şi datorii financiare). cuprins

15. Cu cât sursele permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, cu atât firma dispune de o marjă de securitate , care o protejează de evenimente neprevăzute. cuprins

16. Regulile fundamentale ale echilibrului financiar: *Nevoile permanente pentru constituirea activelor fixe trebuie finanţate din surse permanente mobilizate pe temen lung sau pe termen nelimitat; *Nevoile temporare trebuie acoperite din surse temporare, iar fondul de rulment trebuie să fie mai mare decât nevoia de fond de rulment pentru a degaja o trezoriere netă pozitivă. cuprins

17. *În vederea finanţării afacerii, principala alegere se face între sursele proprii şi cele împrumutate. Criteriul de selecţie îl reprezintă costul procurării capitalului , urmărindu-se ca acesta sa fie cât mai mic. *În cadrul surselor proprii, gestiunarea financiară a afacerii are de ales între autofinanţare (capital intern) şi aporturi noi la capital (surse proprii externe). cuprins