1 / 10

TABLOURI

TABLOURI. Declararea tablourilor Tablouri unidimensionale. 1. Declararea tablourilor. Defini ţie : Numim tablou o colecţie ( grup , mulţime ordonată ) de date, de acelaşi tip, situate într -o zonă de memorie continuă ( elementele tabloului se afl ă la adrese succesive ).

leia
Download Presentation

TABLOURI

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. TABLOURI Declararea tablourilor Tablouri unidimensionale

  2. 1. Declarareatablourilor Definiţie: Numimtablou o colecţie (grup, mulţimeordonată) de date, de acelaşi tip, situate într-o zonă de memoriecontinuă (elementeletabloului se află la adrese succesive). Proprietăţile tablourilor: 1oTablourilesuntvariabilecompuse(structurate), deoarecegrupeazămaimulteelemente. 2oVariabileletablou au nume, iartipultablouluiestedat de tipulelementelor sale. 3o Elementeletabloului pot fireferiteprinnumeletablouluişiindicii(numereîntregi) care reprezintăpoziţiaelementuluiîncadrultabloului. Înfuncţie de numărulindicilorutilizaţipentru a referielementeletabloului, putemîntâlnitablouriunidimensionale(vectorii) saumultidimensionale (matricilesunttablouribidimensionale, tridimensionale etc.).

  3. Ca şivariabilele simple, variabileletabloutrebuiedeclarateînainte de utilizare. Modul de declarare: tip nume_tablou[dim_1][dim_2]…[dim_n]; , unde:tipreprezintătipulelementelortabloului; dim_1,dim_2,...,dim_nsuntnumereîntregisauexpresiiconstanteîntregi (a cărorvaloareesteevaluată la compilare) care reprezintălimitelesuperioare ale indicilortabloului. Exemple de declarare de tablouri: 1) intvect[20]; // declarareatablouluivect, de maximum 20 de elemente, de tipulint. // Se rezervă 20*sizeof(int)=20 * 2 = 40 octeţi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 vect 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

  4. p q 0.0 0.0 5 1 4 0 2 9 6 4 8 3 6 7 5 3 2 1 0 9 8 7 tab 2) double p, q, tab[10]; // declarareavariabilelor simple p, q şi a vectorului tab, de maximum 10 elemente, tip double 3) #define MAX 10 char tabc[MAX]; // declarareatablouluitabc de maxim MAX ( 10 ) elemente de tip char // (caracter). 4) double matrice[2][3];// declarareatablouluibidimensionalmatrice cu maxim 2 liniişi // maxim 3 coloane cu elemente de tip double ( numererealeîn // dublăprecizie ). 0.0 ‘A’ 0.0 ‘ ‘ ‘:’ ‘x’ ‘?’ 0.0 0.0 ‘B’ ‘=‘ 0.0 ‘1’ 0.0 0.0 ‘c’ 0.0 ‘a’ 0.0 0.0 tabc

  5. 2. Tablouriunidimensionale 0 1 2 0 0.0 0.0 0.0 1 0.0 0.0 0.0 Definiţie: • Tablourileunidimensionalesunttablouri cu un singurindice(vectori). Dacătabloulconţinedim_1elemente, indiciielementelor au valoriîntregi din intervalul [ 0, dim_1 - 1 ]. • De reţinut: • a) La întâlnireadeclaraţieiuneivariabiletablou, compilatorulalocă o zonă de memoriecontinuă (dată de produsuldintredimensiuneamaximăşinumărul de octeţicorespunzătortipuluitabloului) pentrupăstrareavalorilorelementelor sale.

  6. 5 1 0 3 5 4 2 2 1 4 0 3 b) Numeletablouluipoatefiutilizatîndiferiteexpresiişivaloarealuiestechiaradresa de început a zonei de memorie care i-a fostalocată. c) Un element al unuitabloupoatefiutilizat ca oricealtăvariabilă (înexemplulurmător, atribuirea de valorielementelortabloului vector). d) Se pot efectuaoperaţiiasuprafiecărui element al tabloului, nu asupraîntreguluitablou. Exemple de utilizare a tablourilorunidimensionale: Exemplul 1 // Declarareatablouluivector. int vector[6]; // Initializareaelementelortabloului vector[0]=100; vector[1]=101; vector[2]=102; vector[3]=103; vector[4]=104; vector[5]=105; 102 105 103 100 104 101 vector vector

  7. 0 1 2 3 4 5 Exemplul 2 double alpha[5], beta[5], gama[5]; inti=2; alpha[2*i-1] = 5.78; alpha[0]=2*beta[i]+3.5; gama[i]=aplha[i]+beta[i]; //permis gama=alpha+beta; //nepermis Variabileletablou pot fiiniţializateînmomentuldeclarării: declaraţie_tablou=listă_valori; Valorile din lista de valorisunt separate prinvirgulă, iarîntreagalistăesteinclusăîntreacolade: Exemplul 3 int vector[6]={100,101,102,103,104,105}; 100 101 102 103 104 105 vector

  8. 4 3 0 2 1 1 0 2 3 Exemplul 4 double x=9.8; double a[5]={1.2, 3.5, x, x-1, 7.5}; La declarareaunui vector cu iniţializareaelementelor sale, numărul maxim de elemente ale tablouluipoatefiomis, cazîn care compilatoruldetermină automat mărimeatabloului, înfuncţie de numărulelementeloriniţializate. Exemplul 5 char tab[]={ ’A’, ’C’, ’D’, ’C’}; Exemplul 6 float data[5]={ 1.2, 2.3, 3.4 }; Adresaelementului de indiceidintr-un tablouunidimensionalpoateficalculatăastfel: adresa_elementului_i = adresa_de_bază + ilungime_element 1.2 ‘C’ ‘A’ ? ? ‘C’ 2.3 ‘D’ 3.4 tab data

  9. Exerciţii 1) Citireaelementelorunui vector: double a[5]; inti; for (i=0; i<5; i++) { cout<<”a["<<i<<”]=”;//afişarea unuimesajprealabil //citiriifiecărui element cin>>a[i];//citireavaloriielementului de indicei } //sau: double a[20]; inti, n; cout<<”Dim. Max. =”; cin>>n; for (i=0; i<n; i++) { cout<<”a[“<<i<<”]=”; cin>>a[i]; } 2)Afişareaelementelorunui vector: cout<<”Vectorulintroduseste:\n”; for (i=0; i<n i++) cout<<a[i]<<’ ’;

  10. 3) Afişareaelementelorunui vector în ordine inversă: cout<<”Elementelevectoruluiînordineinversă:\n”; for (i=n-1; i>=0 i--) cout<<a[i]<<’ ’; 4) Vectorulsumă (c) a vectorilor a şi b, cu acelaşinumăr de elemente: for (i=0; i<n i++) c[i]=a[i]+b[i]; 5) Vectoruldiferenţă (c) a vectorilor a şi b, cu acelaşinumăr de elemente: for (i=0; i<n i++) c[i]=a[i] - b[i]; TEMĂ: Scrieţi în Borland C câte un program pentru fiecare din exerciţiile de mai sus, compilaţile şi executaţile.

More Related