1.46k likes | 1.59k Views
TIROIDITE. TIROIDITE. Inflamatii ale tiroidei cu caracteristici etiologice, biologice, histologice, clinice si evolutive disparate CLASIFICARE ACUTE: bacteriene, micozice, virale SUBACUTE CRONICE: Limfocitare Tuberculoase Parazitare Riedel . TIROIDITA ACUTA. Montegia 1789
E N D
TIROIDITE • Inflamatii ale tiroidei cu caracteristici etiologice, biologice, histologice, clinice si evolutive disparate • CLASIFICARE • ACUTE: bacteriene, micozice, virale • SUBACUTE • CRONICE: • Limfocitare • Tuberculoase • Parazitare • Riedel
TIROIDITA ACUTA • Montegia 1789 • prevalenta: 0.5 % din patologia tiroidiana • factori predispozanti: • sex feminin ( F/B = 2/1) • imunitate scazuta: SIDA, hemopatii maligne • cauza favorizante locale: chist tiro-glos, cancer anaplastic • cancer in sfera ORL • infectie hematogena rara “ tiroida are o aparare naturala”
TIROIDITA ACUTA • Germeni: • obisnuiti: Gram+ streptococ, stafilococ auriu, penumococ • rari: Gram – salmonela, escherichia coli, haemofilus, gonococ, psudomonas • virusi: HIV, pneumocistis carinii, in timpul “bolii ghiarelor de pisica” si febrei Q • SEMNE GENERALE SI FUNCTIONALE • Febra este constanta • Durere profunda si severa cu senzatie de plenitudine si iradiere ascendenta • Disfagie - 90 % din cazuri • Dispnee – 50 % • Disfonie si tuse spasmodica
TIROIDITA ACUTA • SEMNE CLINICE • Debut brutal • Subiectul are capul flectat anterior, cu privirea fixa, dispneic, inghitind frecvent si incapabil sa ridice vocea • tiroida este marita de volum, edemul putind sa se intinda de la menton la manbriul sternal • palparea este dificila si examenul corect este rareori posibil • mobilitetea este redusa • fluctuatia este evidenta cu abcedarea
TIROIDITA ACUTA • EXAMENE PARACLINICE • VSH crescuta • polimorfonucleare crescute • cresterea Alpha –2 globulinelor • hemoculturi uneroi pozitive • IMAGERIE • echografie: aspect hipoechogen mai caracteristic la constiturea abscesului • scintigrafie clasica: nodul rece fara delimitare • scinigrafie cu gallium citrat: acumularea radionuclidului in zona “rece” • citolologie prin FNB: PNN
TIROIDITA ACUTA • DIAGNOSTIC DIFERENTIAL • tiroidita subacuta • hemoragie intratiroidiana sau intrachistica • infectii cervicale extratiroidiene • EVOLUTIE SI COMPLICATII: • extensie locala cu mediastinite si fistulizare in organele vecine • recurenta • complicatii compresive locale acute • complicatii vasculare: tromboze, paralizii ale corzilor vocale • exceptional hipotiroidie • TRATAMENT: • antibioterapie • tratament chirurgical - drenaj
TIROIDITA TUBERCULOASA • Raritate! • miliara • cazeoasa • abces rece al tiroidei • Nodul dur, aderent “suspect” • Scintigrafie : nodul “rece” • ABC: puroi caracteristic care impune culturi pe medii specifice • TIROIDITE PARAZITARE • Parazitare • Hidatodoza: uni sau polinodulara : niciodata punctie daca este suspectata!
TIROIDITA RIEDEL • TIROIDITA LEMNOASA, FIBROASA • Expresia tiroidiana a unei fibroze sistemice cre invadeaza structurile adiacente: • psuedodtumor orbitis • mediastinita fibroasa • fibroza retroperitoneala, scleroza cailor biliare • HISTOLOGIE: fibroza extensiva care invadeaza vasele gitului si traheea • PREVALENTA: 200 in ultimii 100 de ani, afecteaza femeile peste 40 de ani • CLINICA: tiroida marita de volum, de consistenta “lemnoasa” aderenta la structuriel adiacente • ECHO: Zona intens hipeschogena • ABC : inadecvat • TRATAMENT: chirurgical
TIROIDITA SUBACUTA “DE QUERVAIN” • 1904: DE QUERVAIN descrie clinica • 1936: sunt recunoscute ca entitati speciale • 1948 CRILE; descrierea histologiei • Inflamatie autolimitata a tiroidei care afecteaza in particular femeile • Sex ratio F/B: 3,6/1 – 10,6 /1 • PREVALENTA : • 1 caz TS pentru 5 cazuri de boala Graves si pentru 20 cazuri TAI • 0,01 % din totalul spitalizarilor • 1,89 % din subiectii cu disfucntii tiroidiene spitalizati • 9,9 % dintre subeictii cu tirotoxicoza • 1,52 % dintre subeictii investigati prin ABC • Szabolosz I. Subacute thyroidits Budapesta 2000
TIROIDITA SUBACUTA • ETIOLOGIE • probabil virala sau raspuns la o infectie virala • numai virusul parotiditei epidemice a fost izolat in unele cazuri • exista uneori anticospi anti: virus Coxsakie, gripal, adenovirus • GENETICA • Purtatorii de HLA-Bw35 au risc de dezvoltare a bolii intre 8-56.6 % • HLA-Bw35 permite expresia bolii • nu are relatie cu evolutia afectiunii
TIROIDITA SUBACUTA • PATOGENIE • interleukina 6 produsa de monocite si macrofage determina inflamatia • interleukina 2 +TNF + interferon determina tiroidita distructiva in 10 % din cazuri • VEGF, basic FGF, PDGF determina reactia granulomatoasa • EGF determina prin efect mitogenic regenerarea foliculilor si angiogeneza reparatorie • HISTOPATOLOGIE • Rupturi foliculare responsabile de eliberarea de HT si faza tranzitorie de tirotoxicoza • Formarea granulomului: • centru de celule gigante multinucleate inconjurat de macrofage • celule epitelioide incojurata de o coroana de macrofage care au rol in “prezentarea” antigenului
TIROIDITA SUBACUTA Echo Doppler color Scintigrama Tc 99m
TIROIDITA SUBACUTA TRATAMENT • FORME SEVERE: • GLUCOCORTICOIZI: • prednison 30-40 mg /zi la debutul tratamentului cu reducerea dozei • Dexametazon 3-4 mg /zi • FORME USOARE: • Antiinflamatorii nesteroide: indometacin
TIROIDITA AUTOIMUNA 1912 : HASHIMOTO descrie 4 cazuri de “gusa limfomatoasa” 1956: ROSE si WITEBSKI; tiroidite experimetale 1956: ROIT si DONIACH: identifica prezenta antocorpilor antitiroidieni Ulterior au fost descrise alte forme s-au indetificat alti anticorpi s-a emis conceptul de tiropatie autoimuna cu diferite variante
TIROIDITA AUTOIMUNA • INCIDENTA • 3,5 – 4,5 % din populatie prezinta disfunctii tiroidiene autimune • 4,6 % femei si 1,23 % barbati prezinta anticorpi antitiroidienei • 15 % dintre femeile peste 60 de ani • infiltratie linfocitara: 6,8 5 dintre femei si 2,7 % dintre barbati • 50 % dintre cei cu anticorpi antitiroidieni au TSH> 6 U.I./ml • 60 % dintre cei cu TSH > 6 U.I./ml au anticopri antitiroidieni • 80 % dintre cei cu TSH > 10 6 U.I./ml au anticorpi antitiroidienei • 5 % dintre cei cu TSH > 6 U.I./ml dezvolta hipotiroidiei clinic evidenta in fiecare an
TIROIDITA AUTOIMUNA • PATOGENIE • predispozitie genetica • agresiune virala • aport de iod exagerat • PREDISPOZITIE GENETICA – TEREN PARTICULAR • alte tiropatii autoimune in familie • aparitia la subiectii cu alte afectiuni genetice :Turner, Klinefelter, Down • asocierea cu alte afectiuni autoimune: • poliendocrinopatii autoimune tip I si II (ICSR, menopauza precoce) hipofizita autoimuna, anemia Biermer, sd, Sjogren, lupus, poliartrita reumatoida, miastenia gravis, pneumopatie interstitiala • Grupe tisulare predispuse: HLA-DR3 si HLA-DR4
TIROIDITA AUTOIMUNA • Agresiunea virala: prezumata dupa obeservarea de autoimunizari • Modificari ale aportului iodat • excesul de iod deetrmina modificari ale configuratiei Tg care devine antigenica in prezenta unei anumite predispozitii individuale • expunere la agresiuni virale sau de mediu determina modificari ale configuratiei Tg cu dezvoltarea procesului autoimun
TIROIDITA AUTOIMUNA • PATOGENIE: • faza de intierea a raspunsului imun cu colonizarea tiroidei de catre celule dendritice care produc molecule de adeziune ICAM-1, B7 fi formeaza compelxe cu celule T care sunt necesare pentru prezentarea antigenului • faza de proliferare necontrolata a celulelor T si B • celule Th produc interferon care faciliteaza expresia antigenelor tiroidiene la nivelul membranei si induc limfocitele B sa produca anticopri antitiroidieni • celulele Tk produc interleukine care au efecte citolitice • defectul intrinsec al celulor Ts permit proliferarea necontrolata a procesului autoimun
TIROIDITA AUTOIMUNA • HISTOLOGIE: • infiltratie linfocitara cu formare de foliculi cu centri clari • infiltratie linfocitara simpla • celule Hurthle, mari cu citoplasma euzinofila • fibroza mai mult sau mai putin importanta • regenerare sau proliferare foliculara uneori cu caracter nodular
TIROIDITA AUTOIMUNA • TIROIDITA HASHIMOTO • gusa • stare metabolica • eutiroidie – 80 % • hipotiroidie – 15 % • hipertiroidie – 5 % • DATE BIOLOGICE • T4, T3 frecvent normale • TSH normal • raspuns exagerat la TRH • anticorpi anti TPO – 100 % • anticorpi anti TG – 90 % • anticorpi TBII – 15-20 % • ECHO • Tiroidda cu volum crescut sau nu dar inenst hipoechogena • Scintigrafie : captare neomogena • ABC: linfocite si celule Hurthle TRATAMENT: HORMONI TIROIDIENI
TIROIDITA AUTOIMUNA • FORME CLINICE: • HASHOTOXICOZA • LA COPIL SI ADOLESCENT: gusa difuza eutiroidiana 10-15 % din gusile de la copil sau adolescent • ATROFICA • SILENTIOASE SAU INDOLORE • TIROIDITA DE POSTPARTUM: pedispozitie detectabila din luna a VI-a prin prezenta anticpilor: • faza de hipertiroidie + depresie postpartum 11-12 saptamini post-partum • hipotiroidie tranzitorie sau definitiva • TIROIDITA SI LIMFOMUL MALIGN • TIROIDITA SI CANCERUL TIROIDIAN • IATROGENE: interferon, aportul masiv de iod, radioterapia externa
TIROIDITA AUTOIMUNA • Echostructura intens hipoechogena se aseamana cu aceea a musculaturii din vecinatatea glandei tiroide • se pot identifica 3 grade de hipoechogenitate ( moderata, medie, severa) • hipoechogenitatea tiroidei se coreleaza cu prezenta anticorpilor antitiroidieni • ( TPO,Tg) si cu riscul de dezvoltare a hipotiroidismului • tipul Hashimoto : volum crescut, hipoechogenitate severa • varianta atrofica – volum extrem de redus, hipoechogenitate severa in 96 % dintre cazuri • in prezenta anticorpilor anti TPO 45 % dintre femeile gravide cu hipoechogenitate glandulara dezvolta tiroidita post-partum – valoarea predictiva a metodei este de 78 %
INCIDENTA NODULILOR TIROIDIENI • CLINIC: 4-7 % (5-20%) • NECROPTIC 40-50 % (30-60%) • ECHOGRAFIC 16-67 % • CLINICA ENDOCRINOLOGICA IASI: • - BARBATI: 27,37 % • - FEMEI: 30,3 % • LA COPII: 1-2% • PREVALENTA CRESTE CU VIRSTA: 0,08 % / an • CANCER: < 10 % NODULI PALPABILI, <5 % NODULI ECHODETECTABILI • NODULI 4 % DIN POPULATIE X 4% RISC= INCIDENTA PREZUMATA: 1,6/103 • PREVALENTA REALA: 0.025-0,050/103 • 1/30 MICROCANCERE AJUNG LA RELEVARE CLINICA (MEYER 2000)
NODULUL TIROIDIAN • CHIST • PROLIFERARE HETEROGENA IN ZONELE ENDEMICE • ADENOM • TIROIDITA • CANCER • LIMFOM • LEZIUNE EXTRATIROIDIANA
INCIDENTA CANCERELOR TIROIDIENE • INCIDENTA • B/106 F/106 • USA: 2,4-2,8 5,6-6,2 • Australia: 0,7 2,1 • Japonia: 1.1 2 • Hawai: 3,1 4 • Germania: 2,7 • USA: ’85-’95: 13.856 cazuri • = 1 % Cancer Data Base • Necroptic: • Honolulu: 15,16% • Hiroshima 25,3 • USA: 1,09-1,84 • MORBIDITATE: • Noi cazuri /106/ an • SOKAL 1954: 12 / 106/an • CUTTLER 1975: femei: 52 /106/an • barbati: 21/ 106/an • INGBAR 1981: 36 / 106/an • IMPIERI 1984: 10-30 / 106/an • MAZAFFERRY 1988: 37 / 106/an
CLASIFICAREA TUMORILOR TIROIDIENE • NONEPITELIALE • BENIGNE: • Paragalgliomul • Teratom • Tumori meznechimale • vasculare • miogene • neurale • MALIGNE • LIMFOPROLIFERATIVE: • Hodgkin • Nonhodgkin • Plasmocitom • SARCOAME • TUMORI METASTATICE • EPITELIALE • BENIGNE: • Adenomul folicularcu varianele sale • Adenomul folicular cu caractere atipice • Adenomul trabeculat hialinizant • Adenomul cu celule oxifile • Adenomul cu celule ‘in inel cu pecete” • Adenomul cu lipide • MALIGNE • CARCINOMUL FOLICULAR • CARCINOMUL PAPILAR • CARCINOMUL MEDULAR • CARCINOMUL NEDIFERENTIAT • ALTE: • CU CELULE SCUMAOASE, MUCOEPIDERMOID