Mamifere de tot felul

1. Mamifere de tot felul

2. Mamiferele sunt o clasă de animale vertebrate, care nasc pui vii și îi hrănesc cu lapte. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate și adaptabile vertebrate, fiind animale homeoterme, care trăiesc în toate mediile de viață. Există peste 5 800 specii de mamifere. Corpul lor este acoperit cu păr, blană, țepi sau plăci, dau naștere la pui vii și îi hrănesc cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, avânt o temperatură medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricamerală, cu două atrii și două ventricule, dentiția este alcătuită din dinți specializați (canini, molari, ș. a.) și prezintă 3 osișoare ale urechii medii: ciocănaș, nicovală și scăriță. Lucrurigenerale

3. Acestaeste un animal in care se impletesccaractere de mamiferavandcorpulacoperit cu blanasitepi, puinascuti din ouadarhraniti cu lapte, de reptila din cauzacenturiiscapulare cu dispozitiereptiliana, variatiitermice ale corpuluisiorificiileintestinalesisexuale care se deschid in cloacasi de pasarepentru ca facouacheratinoase ca rata. Mamifereinferioare Ornitorincul

4. Cangurul este un mamifer inferior ,este de mărime medie și moderat mare, având înălțimea de la 0,9 m până la 3 m și masa de la 3 kg până la 100 kg, în funcție de specie și de sex. Ei sunt animale plantigrade. Mai sunt denumiți macropozi, care înseamnă picior mare. Din cauza dimensiunilor picioarelor, locomoția lor nu este ca la celelalte mamifere. Astfel, ei folosesc sincronizat ambele membre inferioare pentru a parcurge o distanță terestră. Culoarea blănii cangurilor poate fi de mai multe culori în dependență de specie: cenușie, brună, brună-roșietică, brună-gălbuie, albăstră-deschisă sau neagră. Cangurii au o acuitate vizuală și auditivă foarte ridicată. Cangurul

5. Mamiferesuperioare Vidra de mare idra de mare (Enhydra lutris), numită și lutra de mare, biber de Kamceatka sau biber de mare este un mamifer marin carnivor din familia mustelidelor, rudă apropiată a vidrelor obișnuite. Este răspândită pe ambele coaste ale Oceanului Pacific de Nord. Masa tipică a vidrelor de mare adulte variază între 14 și 45 kg, fiind astfel cele mai grele animale dintre mustelide, dar în același timp unul dintre cele mai mici mamifere marine. Spre deosebire de alte animale din acest grup, vidrele de mare înaintează foarte puțin pe țărm și, cu toate că se pot deplasa pe uscat, își petrec cea mai mare parte a zilei în apă.

6. Vaca are corpul acoperit cu păr scurt, culoarea variind după rasă. Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se găsesc nările. Ea are urechi mobile, și ochii mari. De gât atarna o cută de piele, numita salbă. Coarnele sunt goale pe dinăuntru. Trunchiul voluminos se termină cu o coadă lungă, cu peri în vârf. Pe partea ventrală se găsește o mamelă cu patru mameloane. Fiecare picior se termină cu două degete, învelite în copite cornoase, care protejează degetele. Vaca are pe mandibulă 6 incisivi lați, tăioși, îndreptați oblic înainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioară a acestuia fiind acoperită cu o lamă cornoasă. Urmează un loc gol, numit bară (caninii lipsesc). Măselele au pe suprafața lor creste de smalț în formă de semilună. Mamifereerbivorerumegatoare Vaca

7. Hranire Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios și cheag. Această alcătuire este adaptată la o hrană vegetală păscută și înghițită repede. Burduful, voluminos, are o capacitate de circa 20 de litri; în el se depozitează iarba. Ciurul și foiosul au pereții încrețiți, iar în cheag se produce sucul digestiv. Când paște, vaca apucă iarba cu buzele, o strânge cu limba într-un mănunchi și o retează cu incisivii, care se sprijină pe lama cornoasă. Iarba se adună în burduf. Când acesta se umple, vaca își găsește un loc de odihnă și începe să rumege; ea este un erbivor rumegător. Iarba trece din burduf în ciur și de aici în gură, unde este bine mestecată și rumegată, prin mișcările mandibulei la stânga și la dreapta. Iarba mestecată și îmbibată cu salivă trece de data aceasta în foios și de aici în cheag, unde se continuă digestia, care se termină în intestinul subțire.

8. Calul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind una dintre cele șapte specii moderne ale genului Equus. Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia, Familia Ecvideelor. Corpul este zvelt, iar gâtul este puternic și poartă o coamă. Trunchiul, cu piept lat, se sprijină pe patru membre lungi, musculoase, puternice, terminate cu câte un deget învelit în copită. Incisivii sunt îndreptați oblic înainte. Deoarece se tocesc, pe suprafața incisivilor apar ornamentații, după care se apreciază vârsta animalului. Caninii sunt mici. Între canini și premolari se afla bara cornoasă. Măselele sunt late, cu creste de smalț. Este folosit pentru călărie, dresaj (cai) și consum de carne. Mamifereerbivorenerumegatoare Calul

9. Tigrul (Panthera tigris) este o specie de mamifere răpitoare din familia felinelor, unul dintre cele patru specii ale genului Panthera, reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Cuvântul "tigru" provine din grecescul "tigris" care, la rândul său, derivă din "tigri", cuvânt din persana veche, a cărui rădăcină "taig" înseamnă "rapid". Tigrul este unul dintre cei mai mari răpitori de pe Pământ, cedând doar în fața ursului polar și a celui brun. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului, dintre care către începutul secolului al XXI-lea s-au păstrat doar șase — în total 4.000–6.000 capete;[6] cea mai numeroasă este a tigrului bengal, a cărei populație alcătuiește aprox. 80% din populația totală a tigrilor. În sec. al XX-lea, specia tigrului a fost listată în Cartea Roșie a IUCN și în documente similare ale unor țări. În prezent, vânătoarea sau capturarea ilegală a tigrilor este interzisă în toată lumea. Tigrul Mamifere carnivore

10. Vamultumescpentruvizionare! Proiectrealizat de: TuleaCosminaFlorentina Clasa: aVI-a A