Structuri argumentative & structuri textuale FCRP | 3.12.’12

Structuri argumentative & structuritextuale FCRP | 3.12.’12

Argument– structură, validitate & evaluare; • Paragraful.

Argument • Construcţie care susţine o teză, afirmaţie, opinie şamd. indicând temeiuri, dovezi sau motive din care acea teză/afirmaţie decurge în mod raţional sau care fac acea teză/afirmaţie plauzibilă în contextul dat. • versus: • Opinie; • Cosmopolis mi s-a părut un film pretenţios. [Nu spun de ce.] • Exemplu; • Profesorii nu vor creativitate. Profa de română ne cerea să tocim. [Un caz nususţine o generalizare.] • Descriere; • Cartea este împărţită în şapte capitole. Acestea abordează trei teme fundamentale… [Nu există o diviziune a muncii (un parcurs) între premise şi concluzii.] • Explicaţie, definiţie, precizare a termenilor. • În acest context, ierarhia sugerată de piramida nevoilor ar implica… • Durkheim foloseşte conceptul de anomie pentru a caracteriza… • Noţiunea de spirală a tăcerii se referă la..

Argument • Structură • Premise • Cei mai mulţi candidaţi dau examen de admitere la limba română. • Candidaţii tind să opteze pentru materia pe care o consideră mai uşoară. • Cei mai mulţi candidaţi consideră româna materia mai uşoară. • Asumpţii • Să presupunem că publicitatea va fi mai strict reglementată în anii următori. • Reglementările mai stricte duc la costuri mai mari. • Dacăpub. va fi mai strict reglementată, atunci ne putem aştepta la creşterea costurilor. • Concluzie • În Balcani nu există corupţie. • România este o ţară din Balcani. • În România nu există corupţie.

Argument • Recunoaşterea unui argument • Indicatori lexicali • Premise • Deoarece, dat fiind că, pentru că, motivul fiind că, întrucât… • Coordonarea premiselor • Ordine: în primul rând, mai întâi, apoi, în cele din urmă… • Concatenare: şi, dar, precum şi… • Concluzie • Aşadar, urmează că, ceea ce arată că, astfel, în consecinţă, în concluzie…

Argument • Validitate • Validitate deductivă • În toate situaţiile în care premisele sunt adevărate, concluzia este şi ea adevărată. • Dacă premisele sunt adevărate, concluzia este adevărată. • Toţi studenţii de la Comunicare sunt de sex masculin. [p1] • Andreea studiază la Comunicare. [p2] • Andreea este bărbat. [c] • Valid vs. corect [sound] • Un argument corect este un argument valid cu premise adevărate.

Argument • Validitate • Validitate deductivă • Măsură precisă, dar rar aplicabilă. • Un argument care nu este valid din punct de vedere deductiv poate fi un argument bun (concluzia nu este lipsită de temei, deşi nu este demonstrată cu certitudine). • Validitate inductivă (statistică) • Probabilitate; • Ce este în mod raţional plauzibil (nu cert), ţinând cont de ce ştim? • În cei mai mulţi ani, ianuarie este o lună foarte rece. De aceea, pregătim stocuri mai mari de combustibil pentru ianuarie.

Argument • Evaluarea unui argument • Sunt premisele relevante pentru concluzia prezentată? • Aşa cum detectoarele de incendiu salvează vieţi, şi detectoarele de radar salvează vieţi. • Sunt oferite temeiuri suficiente? • Avem nevoie să ne deplasăm rapid. De aceea, avem nevoie de maşini cu motoare tot mai puternice. • Sunt acceptabile în mod raţional premisele argumentului? • Se ştie că marţi sunt trei ceasuri rele, aşadar nu putem da examen marţi. • Principiul generozităţii [charity] • Când este sintetizat sau evaluat un argument, se alege interpretarea care oferă cele mai multe şanse ca argumentul să fie acceptabil, convingător şi/sau raţional.

Argument • Exemplu [Le Monde] • Quant au pragmatisme du ministre de l'intérieur, il est compréhensible. D'une part, il est à ce stade très difficile d'évaluer l'impact de ces nouvelles règles. Il faudra donc juger sur pièces et à l'expérience. D'autre part, un projet de loi plus large est annoncé, au printemps 2013, sur l'immigration économique. Dans l'attente de ce texte, on doit lui accorder le bénéfice du doute. articulareatemeiurilor teza

Argument • Exemplu [NewYorker] • The real problem with neuroscience today isn’t with the science—though plenty of methodological challenges still remain—it’s with the expectations. The brain is an incredibly complex ensemble, with billions of neurons coming into—and out of—play at any given moment. There will eventually be neuroscientific explanations for much of what we do; but those explanations will turn out to be incredibly complicated. For now, our ability to understand how all those parts relate is quite limited, sort of like trying to understand the political dynamics of Ohio from an airplane window above Cleveland.

Argument • Exemplu [NYRB] • In all these usages [of race]the implication is one of common ancestry tracing back ultimately to some relevant founding group, but obviously all such ancestries must incorporate members of other groups at various times in their histories. EvenCain managed to find a wife in the Land of Nod or else he married his sister.For the German National Socialists, having more than two Jewish grandparents was sufficient to define a Jew. But if every defined human group necessarily has, at any moment in its history, some ancestry from a variety of other collections of humans, how are we to delineate those groups and reconstruct their family histories? • Ordinary genetics is not sufficient. Each of us has one copy of our chromosomes from our mother and one copy from our father. But of the chromosomes I got from my mother, half of those came from her mother and half from her father so, roughly speaking, I resemble my maternal grandmother only in a quarter of my genes. It doesn’t take many generations before I resemble a particular remote great-grandparent in a very small fraction of my genes. Ifone of my ancestors four generations ago were black, there is a good chance I would have inherited none of her pigment genes or so few that they would not be apparent in my own skin color exemple, analogii concluzieaparentinterogativă; răspuns sugerat exemplu personal, dar generalizabil

Argument • Exemplu [Critic Atac] • Putemsăironizămșisăfimindiferențifață de parada de 1 decembrie – cum, de altfel, ceimaimulțidintrenoișisunt – fărăînsăcaastasăschimbe cu cevaforțaperformativășiritualică a acestormomente. Înfapt, cu câtmaipuținsuntemmobilizațișipătrunși de acestea, cu atâtmaimultsuntelenormalizateșidevin parte dintr-un orizontpe care îlluăm de-a gata, fărăsă-l maichestionam cu adevărat. Abiaînbazaacestuidezinteresaparent se inserează de faptnaționalismul de zi cu zi, dragostea de țarătrăită la nivel individual care face posibilăparticiparea la o fantasmăcolectivăîn care națiuneaeste o colectivitateorganică din care suntexclușistrăiniișitoțicei care suntdiferiți – de la romi la lesbiene, la săracișiemigranți. Astfel, felul structural în care funcționeazăși se articuleazăfantasmacolectivitățiiorganicepe care se întemeiazănațiunea nu poate fi demontatneapăratprintr-un surplus de cunoaștereistorică, de istoricizare. Ideea cum că, dacăam știmaimultăistoriedincolo de povesteamitologicăprezentată de istoriaoficială, miturilenațiunii s-ardizolvaîneter, nu mi se pare plauzibilătocmaipentruceeace face posibilănațiunea nu estefalsulistoric, ci un joc complex de includerișiexcluderi, de apartenențeșialterități care abiaapoisuntjustificateideologic. revenire şi reformulare/clarificare a tezei

Argument • Exemplu [Dilema Veche] • Ca şiînalteprivinţe, ţăranulsocietăţiinoastredomestice a făcutobiectuluneicivilizări discursive care, înacestcaz, a ignoratsaueufemizatrelaţiile sale cuanimalele. Oricecopil de la ţarăeramartorulnaşteriişimorţiifireşti, erafamiliarizatcusexulşicusîngele. Dispărutedinuniversulcopilăriei, acestea au devenit fantasme urbane: aflămdespresexdinPlayboy, iardespremoartedinştirile prime time. Am pierdutcontactulcuanimalelereale, fie elesălbaticesaudomestice – constată Francis Wolff. • Înlocullor, societăţilenoastrepostdomestice au făcutdin animale fie o victimă, fie un fetiş. O victimă a bestieiumane, care le măcelăreşte, sau un fetiş al oamenilorcusuflet bun, care le îngrijesc. Peste 71 de milioane de familiiamericanetrăiesccu un animal de companiepe care au cheltuitîn 2008 peste 43 de miliarde de dolari. Trebuiesăsalvămdecianimalele – şinaturaîngeneral – de om, marele (şisingurul) predator de pepămînt: trăiascăAnimal LiberationFront!Ampierdut – fizicşipsihic – natura, pentru a o supune, acum o recuperăm moral şihomeopatic, pentru a ne linişticonştiinţa: salvaţianimalele, replantaţicopacii, condamnaţiomul! Culmeaipocriziei – cînd „omul“ este tamanţăranul, omulsocietăţiidomestice, care totdeauna a convieţuitdupărînduialăcuanimaleleşipădurile, iarsalvatorul este activistul citadin înstrăinat de ordineanaturii! exemplu care susţine teza prin date relevante

Argument • Exemplu [România Liberă] • Nu viciaţi rezultatul scrutinului; votantul ştie întotdeauna mai bine şi nimeni nu e îndreptăţit constituţional să calce în picioare mandatul votanţilor, nici măcar un preşedinte legitim, darămite unul căruia o mare majoritate îi vrea demisia. Dacă USL cîştigă alegerile, majoritatea USL va dicta premierul. Asta înseamnă majoritatea votanţilor: numai aşa e democratic, şi jocuri de stricat partidele cum făcea Carol al II-lea nu sînt acceptabile într-o democraţie: nici în dictatura regală nu au mers prea bine. Dacă dl. Ponta ar fi pus sub urmărire penală, ar fi o îndreptăţire pentru şeful statului să ceară majorităţii un alt prim ministru. Cîtă vreme nu e, şi continuă să fie şeful PSD, el trebuie să fie prim ministru. Dacă e ca vreun guvern să controleze vreo majoritate parlamentară în România, măcar pe ici pe colo, prin momentele esenţiale, liderul celui mai puternic partid sau coaliţie trebuie să fie şi prim ministru. Nimic altceva nu ar funcţiona: nici măcar asta din cale afară. Nu doar că asta e soluţia legală, dar asta e soluţia funcţională, dacă e să nu devenim o ţară neguvernabilă. Nimeni care susţine altceva nu poate pretinde că o face pentru că vrea binele naţiunii. teză formulată imperativ

Structuritextuale • Paragraful • Un set de propoziţii cu o temă. • În general, o propoziţie ≠ un paragraf. • Temă: idee; evaluarea/susţinerea/respingerea unei afirmaţii; discutarea unui exemplu; prezentarea unui pas argumentativ etc. • Propoziţiile au o unitate logică şi/sau tematică; propoziţiile (de)curg una din alta. • În general, o idee = un paragraf.

Structuritextuale • Paragraful • Tipuri: • Descriptiv (este prezentată o situaţie, o idee, o persoană etc.); • Exemplu (este discutat un exemplu); • Proces (sunt menţionaţi paşii care conduc la un anumit scop sau concluzie); • Opinie (sunt exprimate păreri sau idei asumate de autor); • Narativ (se povesteşte ceva). • …

Structuritextuale • Paragraful • Structură generală: • O propoziţie care anunţă sau introduce tema/teza; eventual joncţiune cu discuţia anterioară paragrafului. • Propoziţii care explică, susţin, ilustrează/exemplifică sau nuanţează temă. • O propoziţie care exprimă concluzia paragrafului; eventual trecere către discuţia care urmează paragrafului. • Anunţarea temei • Concept central (despre ce e paragraful) • Exemple: • Alegerile din acest an au loc într-un context politic foarte polarizat. • Un bun exemplu de discriminare de gen este nivelul salarizării.

Structuritextuale • Paragraful • După anunţarea temei • Definiţii • Exemplu: • Discriminarea de gen continuă să fie o problemă gravă în societatea românească. În cele ce urmează, prin discriminare de gen înţelegem… • Explicaţii • Exemplu: • Polarizarea climatului politic s-a accentuat pe fondul tensiunilor… • Exemple care susţin teza • Exemplu: • De pildă, studiul (referinţă) a arătat că femeile care ocupă funcţii de conducere în companii sunt plătite în medie… • …

Structuritextuale • Paragraful • Concluzii • Referinţă la tema anunţată la început; • Trecere la unitatea următoare a textului; • Exprimarea unei opinii, predicţii, avertisment etc. • Exemple: • Polarizarea scenei politice va dinamiza, aşadar, participarea electoratului la alegerile din 9 decembrie. Vor exista însă efecte şi în perioada de după alegeri. • Salarizarea este astfel o bună măsură a echităţii. Ea nu este însă singurul indicator relevant.

Structuritextuale • Paragraful • Ordonarea textului • Succesiune – indicatori ai situării în timp; • Indicatori sau metafore ale spaţiului; • Ordinea importanţei sau relevanţei; • Ordinea generalităţii.

Structuritextuale • Paragraful • Exemplu [RJCPR] • The liberal view of citizenship is thoroughly individualistic.Although in the 19th century the liberal view dominated, its effectiveness was restricted to male and well-to-do people. The emancipation of ordinary men and the female half of the population in the second half of the 19th and the first half of the 20th century enlarged the number of citizens to almost all inhabitants of the sovereign state. In that perspective it is conceivable that some scholars want to replace the idea of citizenship with ‘the general working of human rights’ (Faulks, 2000,p. 133). But Van Gunsteren (1998, pp. 17-19) rightly points out with Thomas Hobbes, that a society of purely libertarian individualists may end up in a ‘warlike situation’ where everyone is the enemy of everyone else (homo homini lupus est). Moreover, individuals are prone to become misled by smoothly talking politicians or people may simply not understand the intricacies of society at large. A society without any coherence is doomed to fail, as the example of ‘failed states’ will tell, and the proposed solutions – educating to a form of civicmindedness – will not work out as long as each single citizen can reject this as going against his personal freedom. The communitarian view may act as an antidote to the liberal one.[trecere >>] exemplu; referinţă canonică [>>intro] concept central/temă + teză articulare logică

Gata

Structuri argumentative & structuri textuale FCRP | 3.12.’12