Cum sa devin un astronaut?

1. •imaginea din dreapta reprezinta orasul San Francisco vazut de pe satelitul Landscape Cum sa devin un astronaut? Selvian Mustafa -imaginea reprezinta primul animal in spatiu

2. CUPRINS •Selectia si pregatirea astronautilor •Echipamentul •Viata si activitatile cotidiene pe o naveta spatiala •Iesirile in spatiu •Utilitatea omului in spatiu •Dintre astronauti...

3. Femeile si barbatii chemati sa participe la un zbor spatial poarta nume diferite in functie de tara:in C.S.I. Ei sunt numiti cosmonauti;in S.U.A si in alte tari, astronauti;in Franta se vorbeste uneori de spationauti.90% dintre ei sunt rusi sau americani. Selectia este foarte riguroasa si se efectueaza printr-o serie intreaga de teste. Astronauti trebuie sa fie intr-o forma fizica excelenta, sa aiba un vaz foarte fin, un auz foarte bun, unn echilibru mental ireprosabil si o puternica for- matie stiintifica si tehnica.Selectia este urmata de o perioada de antrena- ment intensiv in vederea sederii in spatiu .Astronautul primeste un plus de instruire tehnica.De asemenea, el efectueaza exercitii in conditii care reproduc anumite caracteristici ale zborului spatial:simularea in centrifu- ga a acceleratiilor puternice care au loc la decolare, simularea in avion, prin zboruri parabolice, a imponderabilitatii existente pe navele spatiale aflate in miscare orbitala; simularea in piscina a activitatii din spatiu. •Pe fundal apare astronautul Buzz Aldrin in fata steagului

4. Echipamentul Imaginea alaturata reprezinta un as- pect din viata pe nava. Astronautii sunt imbracati intr-un echipament special numit scafandru.Acesta este un combinezon carefurnizeaza oxi- genul pentru respiratie si care per- mite suportarea acceleratiilor. Viata pe o naveta saptiala aflata pe o orbita este conditionata in intregime de imponderabilitate:astronautii nu mai pot merge, nu isi mai simt greuta- tea, obiectele plutesc in jurul lor.Majoritatea astronautilor au ameteli in primele zile de zbor in spatiu sau au accese de voma.Dar, din cauza ponde- rabilitatii, persista unele perturbatii importante.Ele privesc inima si vasele sanguine, oasele, muschii si simtul echilibrului.Sangele, de exemplu, are tendinta de a urca spre partea superioara a corpului, fata devine buhaita, oasele se decalcifiaza, scheletul se alungeste.Cand revine la sol, astronau- tul trebuie sa se readapteze ponderabilitatii.

5. Astronautii care au fost pe Luna nu au petrecut decat apro- ximativ 10 zile in spatiu.Misiunile navetei americane pot du- ra pana la doua saptamani.Sederile mai lungi se realizeaza la bordul unor sateliti enormi, conceputi sa gazduiasca echi- pajul mai multi ani si sa revina pe Pamant.Acesti sateliti se numesc statii orbitale.Ele sunt alcatuite din elemente numi- te module, lansate unul dupa altul si asambalte in spatiu. Pe statia ruseasca MIR, care fusese prevazuta sa functione- ze pana in 1997, cosmonautii vin cu regularitate pentru a face experiente stiintifice.Unul dintre ei a stat mai mult de un an. -imaginea de pe fundal reprezinta primul pas facut pe Luna de Neil Armstrong

6. Este util de observat prezenta omului in spatiul cosmic, pe Luna si pe alte plane te inconjuratoare aduce un spor important in cunoasterea naturii inconjuratoare.Omul poate vedea ce scapa robotilor.El poate simti ceea ce este in afara limitelor de sensilbilitate a automatelor.El poate reflecta ceea ce instrumentele nu semnaleaza.De ce aceasta? Pentru ca robotii sunt creatia sa si omul ii doteaza cu aptitudini potri- vit unor modeleale mediului inconjurator, adeseori mai putin exacte ramanand ca pe baza datelor investigatiei respective sa se imbunata- teasca modelul in cauza.Inzestrati cu calitati deosebit de pretioase:inte- ligenta, dexteritate manuala si capacitate de a generaliza si rezolva pro- bleme care depasesc si cele mai puternice calculatoare, astronautii pot lua decizii la fata locului si vor trece pe loc la executarea lor. Utilitatea participarii nemijlocite a omului la misiunile spatiale nu di- minueaza cu nimic rolul si importanta robotilor, automatelor cosmice care pregatesc cu temeinicie explorarile cosmice, previn asupra unor situatii sau eventualitati care reclama masuri ce se desfasoara cu pre- zenta efectiva umana.

7. Munca si distractiile In timpul zilei, astronautii au un progarm de lucru incarcat.Ei efectueaza experiente stiintifice si tehnologice.Principala dificultate a muncii in imponderabilitate vine din imposibilitatea de a aseza un obiect.Acesta estev motivul pentru care , intr-o nava spatiala cu echipaj, se gasesc atatea benzi Velcro si chingi. Pentru a se mentine intr-o buna conditie fizica in ciuda imponderabilitatii, cosmo- nautii trebuie sa faca in mod regulat exercitii:mers pe co- vor rulant, bicicleta fixa. Cand petrec mai mult timp pe statia MIR, cosmonautii fac zilnic pana la doua ore exercitii.

8. Mancatul… Pentru masa, astronautii au la dispo- zitie conserve si produse congelate sau liofilizate.Lichidele folosite ca bautura nu sunt niciodata lasate in aer liber, pentru ca s-ar risipi in picaturi im- ponderabilitatii.Ele sunt tinute in pun- gi de plastic.Lichidul este aspirat cu ajutorul unui mic tub. …si dormitul Pentru a dormi, astronautii intra intr- un sac de dormit fixat de un perete al navei spatiale.Dar nu este prea usor sa dormi intr-o nava unde nu este nicio- data liniste si mereu intuneric.

9. Iesirile in spatiu Pe 18 martie 1965, Aleksei Leonov, copilot al navei sovietice Voshod 2, a devenit primul pieton in spatiu.Protejat de un scafandru, si le- gat de nava spatiala printr-un “cordon” de mai multi metri, el a evo- luat timp de 12 minute in spatiu.De atunci, iesirile in spatiu s-au in- multit.Astazi, ele dureaza adeseori mai multe ore.In afara navelor, astronautii indeplinesc diferite sarcini: ei pot efectua o reparatie in- dispensabila, pot elibera o antena care s-a intepenit, sau pot rein- carca un aparat de luat vederi, etc.Primele iesiri au demonstrat ca astronautii intampinau greutati in efectuarea anumitor gesturi in spatiu, ca aveau nevoie de puncte de sprijin si de instrumente adec- vate si ca oboseau repede. In prezent, navele cu echipaj au amplasate pe exterior numeroase manere care inlesnesc deplasarile astronautilor sau care le permit sa-si mentina pozitia.In mod chiar mai spectaculos, in decembrie 1993, astronautii au reusit sa recupereze telescopul spatial Hubble, sa-l aduca pe orbitorul Endeavour si sa-l repuna in functiune inainte de a-i da drumul in spatiu.

10. Este necesar sa subliniem deci, ca omul in Cosmos, instalat in edificii orbitale, bine echipate si asigurate, prezinta solutia cea mai buna pen- tru explorarea eficienta a spatiului, in primul rand sub aspect econo- mic, dar si in ceea ce priveste calitatea observatiilor si oportunitatea lor.Statiile orbitale pot concentra servicii si functii pe care in nici un caz nu le pot realiza sistemele cosmice de sateliti automati.Evident, din noianul de informatii ce se primesc de la sateliti, numai un numar mic sunt semnificative, deci utile. Astazi este recunoscuta si apreciata utilittatea deplasarii unor colecti- ve de oameni pentru activitati seismice de durata, de exemplu. Trebuie observat ca pe langa deosebirile calitative esentiale ale activi- tatilor efectuate de oameni detasati pentru lucrul in Cosmos, exista si un numar apreciabil de actiuni care nu pot fi incredintate in exclusivi- tate automatelor sau care, pur si simplu nu pot fi abordate fara prezen- ta nemijlocita a oamenilor in spatiul cosmic.Numarul cosmonautilor care au zburat de mai multe ori in spatiu este destul de redus, ca si al celor care au acumulat sute de zile petrcute in spatiu;mentiuni deoise- bite trebuie facute pentru astronautul american John Young.

11. Actualele nave cosmice au echipaje formate aproape per- manent din doi sau trei cos- monauti, iar naveta spatiala, intre patru si sapte astronauti. Va ramane oare cucerirea spa- tiului o activitate rezervata unor supraoameni, unor exem- plare extrem de dotate, rezis- tente si capabile de realizari de exceptie? Selectia viitorilor astronauti com porta numeroase examene clinice, destinate sa constate perfecta sta- re a organismului acestora, sa aprecieze comportarea si functionarea acelor organe care sunt cele mai solicitate in cazul unei misiuni spatiale , in fine, sa studieze psihologia clinica si sa efectueze tot felul de teste psihotehnice.O atentie deosebita a fost mereu, intre criteriile de alegere a astronautilor, acordata varstei candidatilor;in perioada initiala NASA a acordat credit celor experimentati, limitand la 40 de ani baremul pe care avea sa-l coboare mai tarziu la 35, iar specialistii sovietici au mizat pe rezistenta pilotilor tineri.

12. Rezultatele zborurilor spatiale actuale au atestat ca in Cosmos astronautul si echipajul de astro- nauti trebuie sa dea adeseori do- vada de un real eroism, de curaj, competenta, inventivitate, ceea ce se numeste in limabaj obis- nuit “sange rece”. Dintre cei care au deschis dru- murile spatiului: Iuri Gagarin, Alan Shepard, Virgil Grissom, Gherman Titov, John Glenn, Vladimir Riumin, Anatoli Berezevoi, Valentin Le- bedev, Vladimir Liahov, etc. •Imaginea reprezinta satelitul Land- scape

13. SFARSIT Bibliografie www.exploratorium.com/cgi-bin/AT-everythingsearch. cgi