210 likes | 359 Views
Repre zentarea şi prelucrarea cunoştinţelor. sau... Despre cum să scrii o lucrare ştiinţifică. Plan. Reprezentări utilizate în TLU Subiecte din sfere apropiate de cele investigate în colectivul FII-TLU ca să nu pierd auditoriul...
E N D
Reprezentarea şi prelucrarea cunoştinţelor sau... Despre cum să scrii o lucrare ştiinţifică
Plan • Reprezentări utilizate în TLU • Subiecte din sfere apropiate de cele investigate în colectivul FII-TLU ca să nu pierd auditoriul... • Să învăţăm să scriem lucrări care să nu fie respinse (adesea ştim reţeta dar nu avem timp să o ducem la capăt aşa cum trebuie, dar nu avem nici o şansă atunci când nu ştim); • Să învăţăm să facem prezentări E vorba de meseria de om de ştiinţă
Abordarea unei probleme Definiţi problema: • extrageţi din noianul de amănunte în care problema a fost formulată iniţial – elementele definitorii • asiguraţi-vă ca problema nu e rezolvată deja (chiar şi într-o formulare subtil deviată) Abia după asta începeţi să căutaţi o soluţie: • îmbracaţi problema într-o formă cât mai abstractă – începeţi să schiţaţi o reprezentare adecvată în vederea elaborării unei soluţii • căutaţi mai întâi o soluţie „din vârful creionului” (dacă puteţi schiţa o astfel de soluţie, atunci este de aşteptat să existe o reprezentare şi un algoritm care s-o rezolve) • când puteţi: discutaţi soluţia în colectivul de colegi şi lăsaţi-vă atacat pe toate părţile • folosiţi criticile nu pentru a vă descuraja ci pentru a îmbunătăţi soluţia
Cum scriem? Când începem să scriem? • o cale bună • avem o pereche problemă-soluţie solidă (ştim că avem ceva interesant de comunicat) • ne trebuie o confirmare publică • o cale uzuală • primim un anunţ de conferinţă unde vrem să mergem... • se întâmplă să avem pe ţeavă o problemă interesantă...
Cum scriem? Când începem să scriem? • o cale mediocră • avem o mărgică pe care am produs-o după mare strădanie • ştim că nu e mare lucru de ea dar ne mai trebuie publicaţii în teză • căutăm o conferinţă fără prea mari pretenţii unde ar putea să treacă
Cu cine scriem? Două reguli de bază: • lucrez singur scriu singur • lucrez cu colegi scriu cu ei Celelalte posibilităţi: • lucrez singur scriu cu şefu’ • lucrez cu colegi scriu pe ascuns singur • nu lucrez dar trag cu ochiul exploatez un moment şi scriu singur • lucrez şi prind din zbor o idee care a emis-o un coleg într-o discuţie o dezvolt singur şi scriu o lucrare
Cine semnează primul? • O regulă bună: • eu, dacă ideea e a mea şi eu scriu structura lucrării • O altă regulă bună: • eu, chiar dacă ideea nu e a mea, dar am muncit la soluţie şi am scris lucrarea în cea mai mare parte, pentru că autorul ideii nu are timp şi e de acord cu această ordine • Reguli parşive: • şeful întotdeauna • în ordine alfabetică
Pe cine trec co-autori? • O regulă bună: • pe toţi cei care au pun mâna şi au contribuit la elaborarea soluţiei, a validării ei sau la elaborarea lucrării • O atitudine despotică: • pe nimeni din grup, pentru că ideea a fost a mea, chiar dacă au muncit toţi s-o realizeze/implementeze/valideze • O atitudine colhozistă: • Pe toţi colegii, indiferent dacă m-au ajutat ori nu în vreun fel, pentru că nu vreau să supăr pe cineva • O atitudine habotnică: • inclusiv pe cei care mi-au citit-o şi mi-au dat un sfat, sau care mi-au făcut rost de un corpus, sau m-au lăsat să lucrez cu o sculă de la ei din lab
Alte atitudini • Spun la toţi că ideea de bază din lucrarea (de o oarece notorietate actuală) a colegului X e de fapt a mea din anii ’80 • Pun studenţii să facă lucrări şi semnez primul pe ceea ce scriu ei pentru că io îs şefu’ şi dacă nu le spuneam io – ei nu scriau
Cum scriem? • Suntem în situaţia: • avem deja rezultate, chiar dacă parţiale • ştim că soluţia este în mare măsură stabilizată • O lucrare se scrie iterativ: • încep prin a concepe un draft: • structura de secţiuni a lucrării • ideea generală care trebuie comunicată în fiecare secţiune • uneori: repartizez colegii care să se ocupe de fiecare secţiune (ca autor principal, vă revine partea leului) • când e cazul: discut cu grupul de coautori structura lucrării până ajungem la o înţelegere
Cum scriem? • Dacă planul lucrării e stabilizat: • o strategie: i:=0; n:= numărul de secţiuni ale lucării; while i<>n { i++; scriu secţiunea i; rescriu secţiunile 1i; } • altă strategie: • încep prin a scrie secţiunile de mijloc (cele tari) care descriu metoda, rezultatele şi evaluarea • scriu secţiunile iniţiale (motivaţia şi alte abordări) • scriu secţiunile finale (discuţii, concluzii, continuări)
Cum scriem? • Valabil în strategia a doua: • după ce am o primă formă a lucrării: • o recitesc cap-coadă şi o corectez (întâi conţinut, apoi exprimare) • o recitesc din nou imaginându-mi că sunt cea mai autoritară somitate a domeniului căreia i-a fost repartizată lucrarea pentru recenzie • o las “la dospit” un timp (dacă vă puteţi permite, minimum o săptămână) timp în care încerc să o dau spre lectură şi critică la cât mai mulţi colegi • dacă pot, organizez o “şedinţă a diavolului” • când se apropie deadline-ul, o citesc din nou şi mă apuc de treabă serios corectând-o la sânge de câteva ori cap-coadă
Cum scriem? • Cum pot îmbunătăţi exprimările: Ca vorbitori nenativi de engleză, trebuie să acceptăm faptul că plecăm din capul locului cu un handicap. • citesc de câteva ori fiecare frază: • o reduc la esenţă, eliminând verbozităţile • tai frazele lungi în mai multe propoziţii simple • folosesc corectorul ortografic şi de gramatică • dacă am cea mai mică îndoială asupra folosirii unui cuvânt în contextul dat sau a unei expresii – reformulez (există întotdeauna o altă cale de a exprima acelaşi lucru)
Cum scriem? • Limbajul: • utilizează termenii încetăţeniţi • dacă nu eşti sigur de un termen, verifică înainte de a-l utiliza • elimină sentimentalismele din exprimări (we are glad to say nu are ce căuta) • fii precis relativ la cine ce a făcut (we prove sau X&Y provedsunt preferabile lui it is proved) • atenţie la capcanele de exprimare • anacolutul: fiecare va propune o lucrare pe care a scris-o deja şi care fie a fost refuzată, fie doreşte să o publice
Cum scriem? • Citărileşi comparaţiile: • orice afirmaţie de genul it is known trebuie însoţită de o citare • în atacarea unei abordări faţă de care doriţi să vă plasaţi mai bine nu fiţi nepoliticoşi şi nici măcar incisivi • X is wrong when saying that... contrary to what X says, ... • our results are much better results than… our results are better than… • lista de referinţe reprezintă a mapare 1:1 pe lista de citări
Cum scriem? • În ce ordine prezentăm ideile în lucrare şi în fiecare secţiune? • idea principală (partea forte) trebuie formulată la început • dezvoltarea ideii, expunerea de motivaţii, comparaţii cu ce au făcut alţii, critica la ce au făcut aceştia, etc. le plasaţi după aceasta
Cum facem o prezentare Diverse tipuri de prezentări: • outsideri sau în domeniu dar în afara temei: • prezentaţi subiectul astfel încât să vă faceţi înţeleşi • insideri • prezentaţi subiectul astfel încât să arătaţi că stăpâniţi domeniul • daţi senzaţia că aveţi ceva important de spus Stîrniţi interesul!
Şedinţele „avocaţilor diavolului” • veţi propune idei din lucrări ce au fost deja scrise şi refuzate, sau pe care aţi dori să le publicaţi • ideile sunt dezbătute public, comparate şi votate va fi selectată una (ori mai multe) • dacă lucrarea nu e scrisă încă: • se va stabili un colectiv de autori interesaţi să contribuie (primul autor fiind cel care a propus lucrarea) • lucrarea se va scrie cu un deadline care să lase timp pentru dezbateri • lucrarea este împărţită tuturor celorlalţi (care devin “avocaţii diavolului”) cu minim o săptămână ori două înainte de şedinţa de dezbateri • până la şedinţă fiecare trebuie nu numai să o citească, dar să se pună la punct asupra domeniului, încât aibă o idee decentă asupra problematicii din domeniul lucrării, a tehnicilor, a celor mai reprezentative nume şi rezultate etc.
Şedinţele „avocaţilor diavolului” • lucrarea este evaluată de fiecare “avocat” printr-un formular • procesul: • cu formularele în faţă, în şedinţa de dezbateri, avocaţii, vor ataca lucrarea cu argumente cât mai tari • argumentele lor sunt evaluate de mine care sunt un observator imparţial • rescrierea lucrării • autorul are obligaţia de a rescrie lucrarea astfel încât să ţină cont de critici şi sugestii • lucrarea se va trimite apoi la o conferinţă ori revistă În mod normal, această tehnică ar trebui să producă o lucrare de o calitate care să o facă acceptată de orice peer-review.