1 / 19

Repre zentarea şi prelucrarea cunoştinţelor

Repre zentarea şi prelucrarea cunoştinţelor. sau... Despre cum să scrii o lucrare ştiinţifică. Plan. Reprezentări utilizate în TLU Subiecte din sfere apropiate de cele investigate în colectivul FII-TLU ca să nu pierd auditoriul...

megan
Download Presentation

Repre zentarea şi prelucrarea cunoştinţelor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Reprezentarea şi prelucrarea cunoştinţelor sau... Despre cum să scrii o lucrare ştiinţifică

  2. Plan • Reprezentări utilizate în TLU • Subiecte din sfere apropiate de cele investigate în colectivul FII-TLU ca să nu pierd auditoriul... • Să învăţăm să scriem lucrări care să nu fie respinse (adesea ştim reţeta dar nu avem timp să o ducem la capăt aşa cum trebuie, dar nu avem nici o şansă atunci când nu ştim); • Să învăţăm să facem prezentări E vorba de meseria de om de ştiinţă

  3. Abordarea unei probleme Definiţi problema: • extrageţi din noianul de amănunte în care problema a fost formulată iniţial – elementele definitorii • asiguraţi-vă ca problema nu e rezolvată deja (chiar şi într-o formulare subtil deviată) Abia după asta începeţi să căutaţi o soluţie: • îmbracaţi problema într-o formă cât mai abstractă – începeţi să schiţaţi o reprezentare adecvată în vederea elaborării unei soluţii • căutaţi mai întâi o soluţie „din vârful creionului” (dacă puteţi schiţa o astfel de soluţie, atunci este de aşteptat să existe o reprezentare şi un algoritm care s-o rezolve) • când puteţi: discutaţi soluţia în colectivul de colegi şi lăsaţi-vă atacat pe toate părţile • folosiţi criticile nu pentru a vă descuraja ci pentru a îmbunătăţi soluţia

  4. Cum scriem? Când începem să scriem? • o cale bună • avem o pereche problemă-soluţie solidă (ştim că avem ceva interesant de comunicat) • ne trebuie o confirmare publică • o cale uzuală • primim un anunţ de conferinţă unde vrem să mergem... • se întâmplă să avem pe ţeavă o problemă interesantă...

  5. Cum scriem? Când începem să scriem? • o cale mediocră • avem o mărgică pe care am produs-o după mare strădanie • ştim că nu e mare lucru de ea dar ne mai trebuie publicaţii în teză • căutăm o conferinţă fără prea mari pretenţii unde ar putea să treacă

  6. Cu cine scriem? Două reguli de bază: • lucrez singur  scriu singur • lucrez cu colegi  scriu cu ei Celelalte posibilităţi: • lucrez singur  scriu cu şefu’ • lucrez cu colegi  scriu pe ascuns singur • nu lucrez dar trag cu ochiul  exploatez un moment şi scriu singur • lucrez şi prind din zbor o idee care a emis-o un coleg într-o discuţie  o dezvolt singur şi scriu o lucrare

  7. Cine semnează primul? • O regulă bună: • eu, dacă ideea e a mea şi eu scriu structura lucrării • O altă regulă bună: • eu, chiar dacă ideea nu e a mea, dar am muncit la soluţie şi am scris lucrarea în cea mai mare parte, pentru că autorul ideii nu are timp şi e de acord cu această ordine • Reguli parşive: • şeful întotdeauna • în ordine alfabetică

  8. Pe cine trec co-autori? • O regulă bună: • pe toţi cei care au pun mâna şi au contribuit la elaborarea soluţiei, a validării ei sau la elaborarea lucrării • O atitudine despotică: • pe nimeni din grup, pentru că ideea a fost a mea, chiar dacă au muncit toţi s-o realizeze/implementeze/valideze • O atitudine colhozistă: • Pe toţi colegii, indiferent dacă m-au ajutat ori nu în vreun fel, pentru că nu vreau să supăr pe cineva • O atitudine habotnică: • inclusiv pe cei care mi-au citit-o şi mi-au dat un sfat, sau care mi-au făcut rost de un corpus, sau m-au lăsat să lucrez cu o sculă de la ei din lab

  9. Alte atitudini • Spun la toţi că ideea de bază din lucrarea (de o oarece notorietate actuală) a colegului X e de fapt a mea din anii ’80 • Pun studenţii să facă lucrări şi semnez primul pe ceea ce scriu ei pentru că io îs şefu’ şi dacă nu le spuneam io – ei nu scriau

  10. Cum scriem? • Suntem în situaţia: • avem deja rezultate, chiar dacă parţiale • ştim că soluţia este în mare măsură stabilizată • O lucrare se scrie iterativ: • încep prin a concepe un draft: • structura de secţiuni a lucrării • ideea generală care trebuie comunicată în fiecare secţiune • uneori: repartizez colegii care să se ocupe de fiecare secţiune (ca autor principal, vă revine partea leului) • când e cazul: discut cu grupul de coautori structura lucrării până ajungem la o înţelegere

  11. Cum scriem? • Dacă planul lucrării e stabilizat: • o strategie: i:=0; n:= numărul de secţiuni ale lucării; while i<>n { i++; scriu secţiunea i; rescriu secţiunile 1i; } • altă strategie: • încep prin a scrie secţiunile de mijloc (cele tari) care descriu metoda, rezultatele şi evaluarea • scriu secţiunile iniţiale (motivaţia şi alte abordări) • scriu secţiunile finale (discuţii, concluzii, continuări)

  12. Cum scriem? • Valabil în strategia a doua: • după ce am o primă formă a lucrării: • o recitesc cap-coadă şi o corectez (întâi conţinut, apoi exprimare) • o recitesc din nou imaginându-mi că sunt cea mai autoritară somitate a domeniului căreia i-a fost repartizată lucrarea pentru recenzie • o las “la dospit” un timp (dacă vă puteţi permite, minimum o săptămână) timp în care încerc să o dau spre lectură şi critică la cât mai mulţi colegi • dacă pot, organizez o “şedinţă a diavolului” • când se apropie deadline-ul, o citesc din nou şi mă apuc de treabă serios corectând-o la sânge de câteva ori cap-coadă

  13. Cum scriem? • Cum pot îmbunătăţi exprimările: Ca vorbitori nenativi de engleză, trebuie să acceptăm faptul că plecăm din capul locului cu un handicap. • citesc de câteva ori fiecare frază: • o reduc la esenţă, eliminând verbozităţile • tai frazele lungi în mai multe propoziţii simple • folosesc corectorul ortografic şi de gramatică • dacă am cea mai mică îndoială asupra folosirii unui cuvânt în contextul dat sau a unei expresii – reformulez (există întotdeauna o altă cale de a exprima acelaşi lucru)

  14. Cum scriem? • Limbajul: • utilizează termenii încetăţeniţi • dacă nu eşti sigur de un termen, verifică înainte de a-l utiliza • elimină sentimentalismele din exprimări (we are glad to say nu are ce căuta) • fii precis relativ la cine ce a făcut (we prove sau X&Y provedsunt preferabile lui it is proved) • atenţie la capcanele de exprimare • anacolutul: fiecare va propune o lucrare pe care a scris-o deja şi care fie a fost refuzată, fie doreşte să o publice

  15. Cum scriem? • Citărileşi comparaţiile: • orice afirmaţie de genul it is known trebuie însoţită de o citare • în atacarea unei abordări faţă de care doriţi să vă plasaţi mai bine nu fiţi nepoliticoşi şi nici măcar incisivi • X is wrong when saying that... contrary to what X says, ... • our results are much better results than… our results are better than… • lista de referinţe reprezintă a mapare 1:1 pe lista de citări

  16. Cum scriem? • În ce ordine prezentăm ideile în lucrare şi în fiecare secţiune? • idea principală (partea forte) trebuie formulată la început • dezvoltarea ideii, expunerea de motivaţii, comparaţii cu ce au făcut alţii, critica la ce au făcut aceştia, etc. le plasaţi după aceasta

  17. Cum facem o prezentare Diverse tipuri de prezentări: • outsideri sau în domeniu dar în afara temei: • prezentaţi subiectul astfel încât să vă faceţi înţeleşi • insideri • prezentaţi subiectul astfel încât să arătaţi că stăpâniţi domeniul • daţi senzaţia că aveţi ceva important de spus Stîrniţi interesul!

  18. Şedinţele „avocaţilor diavolului” • veţi propune idei din lucrări ce au fost deja scrise şi refuzate, sau pe care aţi dori să le publicaţi • ideile sunt dezbătute public, comparate şi votate  va fi selectată una (ori mai multe) • dacă lucrarea nu e scrisă încă: • se va stabili un colectiv de autori interesaţi să contribuie (primul autor fiind cel care a propus lucrarea) • lucrarea se va scrie cu un deadline care să lase timp pentru dezbateri • lucrarea este împărţită tuturor celorlalţi (care devin “avocaţii diavolului”) cu minim o săptămână ori două înainte de şedinţa de dezbateri • până la şedinţă fiecare trebuie nu numai să o citească, dar să se pună la punct asupra domeniului, încât aibă o idee decentă asupra problematicii din domeniul lucrării, a tehnicilor, a celor mai reprezentative nume şi rezultate etc.

  19. Şedinţele „avocaţilor diavolului” • lucrarea este evaluată de fiecare “avocat” printr-un formular • procesul: • cu formularele în faţă, în şedinţa de dezbateri, avocaţii, vor ataca lucrarea cu argumente cât mai tari • argumentele lor sunt evaluate de mine care sunt un observator imparţial • rescrierea lucrării • autorul are obligaţia de a rescrie lucrarea astfel încât să ţină cont de critici şi sugestii • lucrarea se va trimite apoi la o conferinţă ori revistă În mod normal, această tehnică ar trebui să producă o lucrare de o calitate care să o facă acceptată de orice peer-review.

More Related