“ IMN LUI STEFAN CEL MARE” De vasile alecsandri

1. “ IMN LUI STEFAN CEL MARE” De vasile alecsandri Prof . J. Bratila

2. DATE DESPRE AUTOR SI OPERA • Poezia,publicată la 15 august 1881 în revista “Convorbiri literare,a fost compusă pentru marea serbare naţională desfăşurată în 15/27 august 1881 la Mănăstirea Putna,ctitoria lui Ştefan cel Mare, cu prilejul împlinirii a patru sute de ani de la ridicarea ei.Evenimentul a fost organizat de tineri români care studiau la universităţile din Viena,printre care Ioan Slavici şi Mihai Eminescu. • În momente de sărbătoare entuziastă a fost cântat acest imn închinat marelui voievod,care devenise simbolul libertăţii şi unităţii naţionale,pentru toţi românii despărţiţi în state româneşti diferite. • “Imn lui Stefan cel Mare” constituie o mărturie a preţuirii lui Vasile Alecsandri pentru cel care a cârmuit cu cinste Moldova patruzeci şi şapte de ani(1457-1504)

3. TITLUL Prin forma nearticulată a substantivului comun “imn”,urmat de substantivul propriu compus “Ştefan cel Mare”, se evidenţiază faptul că poezia este dedicată acestei personalităţi. TEMAeste preamărirea domnitorului de excepţie, identificat cu noţiunea de erou naţional. COMPOZItIA Imnul este alcătuit din cinci octave(amploarea strofei fiind cerută de bogăţia ideilor şi a sentimentelor). Figura de stil dominantă este invocaţia retorică.

4. ŞTEFAN CEL MARE,EROU SFÂNT AL ROMÂNILOR “La poalele Carpaţilor, Sub vechiul tău mormânt, Dormi, erou al românilor, O!Ştefan,erou sfânt! Ca sentinele falnice Carpaţii te păzesc, Şi de sublima-ţi glorie Cu seculii şoptesc.” Personificarea sugerează unitatea dintre spaţiul geografic şi istoria românilor. Carpaţii veghează mormântul de la Putna şi totodată duc prin vreme strălucirea lui Ştefan,vorbind cu înfiorare secolelor despre timpurile de fală şi de mândrie. Adresarea directă către Ştefan, subliniază curajul,vitejia,eroismul şi dragostea de patrie , trăsături principale ale domnitorului.

5. RAPORTAT LA TRECUT,STEFAN,LUPTATOR VITEAZ SI INTELEPT “Când tremurau popoarele Sub aprigii stăpâni, Tu le-apărai cu braţele Vitejilor români. Cu drag privindu-ţi patria Şi moartea cu dispreţ, Măreţ în sânul luptelor Şi-n pace-ai fost măreţ.” “Când tremurau popoarele Sub aprigii păgâni, Tu le-apărai cu braţele Vitejilor români. Cu drag privindu-ţi patria Şi moartea cu dispreţ, Măreţ în sânul luptelor Şi.n pace-ai fost măreţ.” Luptător viteaz,este neînfricat chiar şi în faţa cotropitorilor de spaima cărora tremurau popoarele,fiind “la lucruri de războaie meşter”;îşi îmbărbătează oştenii,aflându-se alături de ei,apărând măreţ în războaie şi diplomat în timp de pace. Inversiunea “aprigii (păgâni)” evidenţiază cruzimea şi forţa duşmanilor şi sugerează curajul domnitorului.Antiteza “Cu drag ...cu dispreţ”relevă patriotismul şi spiritul de jertfă al “măreţului” domnitor.

6. RAPORTAT LA PREZENT, ŞTEFAN,SIMBOL AL LIBERTATII “În cer apune soarele Stingând razele lui, Dar într-a noastre suflete În veci tu nu apui! Prin negura trecutului, O! soare-nvingător, Lumini cu raze splendide Prezent şi viitor.” Voievodul este văzut ca un astru care ne luminează în veci istoria. Vremelnic soarele apune ,dar strălucirea lui Ştefan nu a încetat nici o clipă să învăluie trecutul, prezentul şi viitorul acestui neam. Exclamaţiile retorice conferă aură de legendă imaginii domnitorului.

7. VISUL DE UNIRE AL LUI ŞTEFAN Ştefan cel Mare a intrat în conştiinţa poporului ca un domn sfânt, pentru că, pe lângă apărarea libertăţii naţionale, el a luptat şi pentru apărarea credinţei în Dumnezeu. Trăind în vremuri de urgie- sugerate prin metafora “vijeliilor”- el a înţeles că unirea va face din români un popor puternic şi nu a încetat să viseze la împlinirea idealului său.Această aspiraţie este subliniată la nivel stilistic prin epitetul “sacru(dor)” şi prin formularea metaforică”o turmă ş-un păstor”. Poetul ,ca mesager al tuturor românilor,îi aduce vestea înfăptuirii unirii prin identitatea idealurilor naţionale şi religioase. “Pe timpul vijeliilor, Cuprins de-un sacru dor, Visai unirea Daciei Cu-o turmă ş-un păstor. O! mare umbră eroică, Priveşte visul tău: Uniţi suntem în cugete, Uniţi în Dumnezeu.”

8. LEGAMÂNTUL DE CREDINTA AL ROMÂNILOR FATA DE PATRIE Ultima strofă este emoţionantă, fiindcă exprimă legământul sfânt al poporului român prin care gloria străbună va fi dusă mai departe şi valorile istorice vor păstra nealterată dragostea de ţară. Prin repetarea primelor două versuri din strofa iniţială, se realizează simetriaimnului şi se subliniază legătura eternă dintre domnitor şi destinul neamului românesc. “În poalele Carpaţilor, La vechiul tău mormânt, Toţi în genunchi,o! Ştefane, Depunem jurământ: Un gând s-avem în numele Românului popor, Aprinşi de-amorul gloriei Ş-al patriei amor!”

9. ACEASTĂ POEZIE ESTE UN IMN PENTRU CĂ: • Aparţine liricii cetăţeneşti şi elogiază o personalitate istorică,pe • Ştefan cel Mare,domn al Moldovei. • Ca în orice imn,se folosesc invocaţiile retorice şi adresarea directă(realizată prin substantive la vocativ,verbe şi pronume de persoana a II-a). • Tonul solemn contribuie la exprimarea sentimentelor eului liric şi conturează aureola mitică a domnitorului. • Imaginea voievodului este adusă în prim plan prin evocare. • Valoarea de simbol al conducătorului ideal este sugerat prin substantive şi adjective care aparţin unui anumit câmp lexical: • “erou”,”glorie”,”sublimă”, măreţ”,”soare-nvingător”. • Legătura afectivă şi sentimentul de veneraţie se evidenţiază prin substantive la cazul vocativ.Acelaşi rol îl au şi pronumele adjectivale şi verbele de persoana I plural (“uniţi suntem,s-avem”) • Poezia este structurată în cinci strofe de câte opt versuri fiecare,având măsura de 6-8 silabe,rima încrucişată imperfectă şi ritmul iambic.Prozodia conferă poeziei o muzicalitate solemnă.

10. FISA DE EVALUARE Imnul este o specie solemnă a genului liric,aparţinând liricii cetăţeneşti ,în care este exprimată preţuirea faţă de.... Încă de la început este invocată figura măreaţă .... Invocaţia se realizează prin folosirea .... Poezia începe şi se încheie simetric cu .... În final, Ştefan cel Mare apare ca un simbol al ... Sentimentele predominante care se desprind din text sunt de ... Prezentând trăsăturile exemplificate, poezia se încadrează în specia lirică numită ...