Tristețea

1. Tristețea Patima tristeții II

2. 3.Tristeteaca acţiunedemonică Părinţiispun cădiavoliiîşi au şieipartealor de lucrareînnaşterea, dezvoltareaşistăruireatristeţii. Tristeţeasufletuluieste de altfelunuldintreefecteleimediate ale lucrăriidiavoleşti. Putemspuneşiinvers, căoricestare de tristeţe a sufletuluiesteîntotdeaunasemnuluneilucrăridrăceşti, de mai mare saumaimicăamploare. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

3. Chiardacăevenimenteleexterioare pot iscaşimotivatristeţea, trebuiesăsubliniemcăînrealitate nu elesuntadevărataeipricină; suntnumaiprilejuri, nu cauza, care se aflănumaişinumaiînsufletulomului, maiprecisînatitudineape care o are faţă de evenimenteleexterioare, ca şifaţă de sine însuşi. Chiaratuncicânddemoniisuntcei care iscăşiîntreţinstarea de tristeţe, ei pot săfacălucrulacestapentrucăaflăînsuflet un terenfavorabilşibenefìciază de o anumităparticipare – maimultsaumaipuţinconştientă – a voinţeiomului. Adesea, tristeţea e însufletmaiînainte de a se repezidiavoliiasupralui, einefăcândaltcevadecâtsăsporeascăpatima. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

4. EVENIMENTELE EXTERIOARE ÎN SUFLETUL OMULUI CAUZELE ÎNTRISTĂRII Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

5. Patimatristeţiipoatelua forma extremă a deznădejdii. Este unadintrecelemai grave manifestări ale ei. PotrivitPărinţilor, Satana are un mare rolînnaştereadeznădejdiişipoateaducesufletului, prinmijlocireaacesteistări, marinenorociri. Într-adevăr, într-o asemeneastare, omulîşipierdenădejdeaînDumnezeuşiprinurmare se separă de El. Înfelulacesta, el lasăcâmpliber de acţiunedemonilorşi e sortitmorţiispirituale. Demonuldeznădejdeiîlpoate face peomsă-şicurmeviaţatrupească; făcându-l să nu maiaşteptenimic de la viaţă, îipuneînsufletgândulsă-şipunăcapătzilelorşi-l mână la împlinirealui. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

6. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

7. Efectele patologice ale tristeții asupra comportamentului Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

8. Ca toatecelelaltepatimi, tristeţeaîntunecăsufletul, orbeşteminteaşi reduce considerabilputereaei de discernământ. Unuldintreefectelespecificeesteîngreunareasufletului. Ea produce de altfelînîntregomul o stare de astenieşimoleşeală, îl face fricosşi-iparalizeazătoatăactivitatea. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

9. Răutate față de oameni Întunecă sufletul Paralizează activitatea omului Reduce considerabil puterea de discernământ Greutate sufletească Ranchiună, pomenirea răului EFECTELE TRISTEȚII PERTURBĂ GRAV RELAȚIILE CU CEILALȚI OAMENI Acreală, amărăciune, nerăbdare Provoacă frică Orbește mintea Astenie și moleșeală Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

10. 4. Tristeţeafără de noimă • Se poate ca pricinatristeţiisărămânăneştiutăşi de aceeasăparălipsită de motiv. • „Câteodată - scrieSfântulIoanCasian - chiarfărăsăexiste un motivcare să ne pricinuiascăaceastăcădere, suntemapăsaţi de o neaşteptatătristeţe”. Atunci, limitadintreacestsoi de tristeţeşipatimaakediei, despre care vomvorbipeviitor, estefoartevagă. • Înacestcaz nu se poateda un leacanume, ciestenevoie de o îngrijiremaigenerală, aceeaşi care, de altfel, completeazăformeletămăduitearătatemaisus, pentrufiecareformă de tristeţeîn parte. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

11. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

12. Terapeutica tristeții Este bine ca celcuprins de tristeţesă nu se închidăîn sine, ceeace-ar duce la sporireabolii, cisăiasă din stareasa, să-şidescoperegândurileunorpărinţiîmbunatăţiţişisăaibă cu aceiaconvorbiriduhovniceşti. Vaputeaastfelsăscape de acestegândurişivaprimi de la eicuvinte de mângâiere care-ivorfi de mare folos. SfântulIoanGură de Auraratăputereatămăduitoare a cuvântuluiduhovnicescpentrucei care suferă de întristare: Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

13. ˮÎţivoidaleaculcuvântuluimângâietorpânăceranatristeţiiţi se vaînchide cu totul. De vremecedoctoriiîngrijescrăniletrupuluipânăcând se stingetoatădurerea, oare nu tot aşasăfacemşicând e vorba de suferinţasufletului? Tristeţeaeste o rană a sufletului care trebuiespălată cu apabinefăcătoare a cuvântuluiplin de blândeţe. Da, cuvinteleblândeuşureazăsuferinţasufletuluimaibinedecâtrăcoreşteaparăniletrupeşti. Doctorii se folosesc de un burete; noi ne folosim de limbă ca sădămleaculcel bun; n-avemnevoie de foc ca săîncropimapa, căciharulSfântului Duh dăcălduracuvântuluinostru. Şiastăzi, iată, încercămsăvămângâiemsufletele, căcidacă n-o facemnoi, undeveţigăsiuşurareasuferinţelorvoastre?". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

14. De asemenea, omulpoateaflaajutorulşimângâierea de care are nevoieîncitireaunortextepotrivite din SfinteleScripturişiînmeditarea la inţelesullor, leacfoartepotrivit, mai ales dacăesteînsoţit de rugăciune. "Rugăciuneaesteizgonire a tristeţiişimâhnirii" învaţăAvva Nil. De asemenea, cântarea de psalmi se vădeşte a fi un leacfoartepotrivitşifoarteputernicîmpotrivatristeţii care ne vine direct de la diavoli; iarrugăciuneainimii, lucrată cu trezvieşiluare-aminte, esteleaculcel mare al oricăreitristeţi. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

15. SfântulIoanCasian, care aratăcătristeţea face parte dintrepatimile care "se vindecăprinmeditaţiainimii curate şipringrijamereutrează", spune, maideparte: "vomputeagoni din noiaceastăpatimăucigătoarenumaidacăvompăstraminteanoastrăstăpânită de o necontenitămeditaţieduhovnicească. Într-adevăr, toatefelurile de tristeţi, fie ceaizvorâtădintr-o mânie, de maiînainte, sau din pierdereaunuicâştig, ori din vreopagubăsuferităsaupricinuită de vreojignire, de vreotulburarefărănoimă a minţii, saucele care ne împing la o deznădejde de moarte, vorputeafiastfelbiruite". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

16. REMEDII (recapitulare) • Apelul la un duhovnic iscusit • Citirea Sfintelor Scripturi și meditația • Rugăciunea • Participarea la slujbele bisericești • Citirea de psalmi • Cântarea de psalmi • Rugăciunea inimii • Contactele sociale • Program de viață riguros Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

17. 5. Fericitaîntristare Luptaîmpotrivatristeţiişibiruireaacesteipatimi nu-l duc de îndatăpeom la stareaopusăei, adică la bucurie. El are nevoiesă se străduiascămaiîntâisăînlocuiascătristeţea ca patimă cu o altătristeţe, cu fericitaîntristare, singura care-l poate duce la adevăratabucurie. Căci, despreaceastătristeţe s-a spus: "întristareavoastră se va preface înbucurie" (In 16, 20). Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

18. ÎnsuşiApostolulPavelstabileştelimpedeaceastăopoziţie, atuncicândscrie: "ÎntristareaceadupăDumnezeuaducepocăinţaspremântuire, fărăpărere de rău; iarîntristarealumiiaducemoarte" (2 Cor. 7, 10). Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

19. Sfântul Apostol Pavel Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

20. SfântulMaxim Mărturisitorulpuneşi el faţăînfaţă "întristareaceaneraţională, a celormulţi, care apasăsufletulpentrucă e lipsit de plăcerisau de bunurimaterialecestârnescînomporniricontrarefiriisprecelece nu trebuieşiîlfacsăfugă de cele de care nu trebuiesăfugă", cu "ceafolositoare", "cearaţionalăşiîncercată de ceiînţelepţişidumnezeieşti". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

21. SfântulIoanGură de Aurînvaţăşi el la fel: "O credinciosule, alungăîntristareatacea de acumşiîmbracă-te cu altăîntristare, ceape care Apostolul o numeşteîntristareadupăDumnezeu, care poatesălucrezetemeinicmântuirea. Altfelspus, căieşte-teşiplânge-ţipăcatelepe care le-aifăcut". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

22. Iarînaltă parte spunelimpede: Hristos "îinumeştefericiţipeceiceplâng, dar nu pecei care varsălacrimi din priciniomeneşti, cum arfipierdereavreunui bun vremelnic, cipecei care plângaşa cum se cuvinecreştinilor, cu inimazdrobită, care-şideplângticăloşiaşi se căiescpentrupăcatelelor, şi nu numaipentru ale lor, cişipentru ale aproapelui". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

23. Întristareavirtuoasă nu estedeci de o altănaturădecâtceapăcătoasă; se deosebeşte de aceastadoarprinscopulşiprinobiectulspre care se îndreaptă. Acestscopdiferitîidă o formădiferită. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

24. SfântulIoanCasianprezintăastfelînşiruirile distinctive ale celordouăforme de întristare: întimpcetristeţeapăcătoasăeste "morocănoasă, fărărăbdare, neîndurătoare, pizmaşă, de o stearpăamărăciuneşi de o dureroasădisperare" şi "zdrobeştesufleteştepecel care l-a cuprins, paralizându-ioricesârguinţăşidorinţa de mântuire, căciestefărănoimă", dimpotrivă, "întristarea care aducepocăinţăspremântuire, fărăpărere de rău" (2 Cor. 7, 10 ) este "supusă, binevoitoare, smerită, blândă, bunăşirăbdătoare, ca una care estemişcată de dragostea de Dumnezeu". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

25. ÎNTRISTAREA (Sf. Ioan Casian) Morocănoasă, fără răbdare, pizmașă, zdrobește dorința de mântuire Supusă, binevoitoare, smerită, blândă, răbdătoare, aduce pocăință spre mântuire Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

26. Astfel, estevăditfaptulcăprincipalulizvor al întristăriicea bune a inimiiestefrica de Dumnezeu. SfântulIoanGură de Aurînvaţăcă "acoloundeestefrica, acoloestebelşug de lacrimiadevărate, de gemeteleşisuspinelepline de durere ale inimii" şi "lacrimile care-ivinomului din frica de Dumnezeu nu înceteazăvreodată". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

27. ÎntristareadupăDumnezeueste, de asemenea, zămislită de aducerea-aminte de moarte, de gândul la judecatacevasă fie, de îndoialăpentrumântuireasufletului, de frica de osândăşi de muncileiadului, de înţelegereafaptuluică "celce nu se plângepe sine aici,dincolo se vaplângeveşnic". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

28. SfântulSimeon NoulTeolognu se fereştesăspună:"Înainte de plânsşi de lacrimi... încă nu esteînnoipocăinţa", iarAvvaPimensocoteşteplânsulsingurulmijlocprin care poateomulsă se izbăvească de păcate. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

29. SfântulIoanGură de Aurnu osteneştevorbinddespreputereacurăţitoare a lacrimilor: "aipăcătuit? Plânge-ţipăcatulşi-l veişterge cu totul", căci "lacrimiletopescpăcatul". "Întristarea din pricinapăcatuluiîlcurăţeştepeom de păcat". "Dacă se întristeazăcinevadupăce a păcătuit, păcatul se şterge, şigreşala se îndreaptă". SfântulPărintearatăcăaceastaestemenireaîntristăriişi de aceia a sădit-o Dumnezeuînom: "ea are putereasănimiceascăpăcatul, ştergându-l cu totul, şipentruaceastai-a dat-o Dumnezeuomului, iar nu pentrualtceva". Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

30. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

31. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim