CASA NA Ţ IONAL Ă DIN BIHOR

1. CASANAŢIONALĂ DINBIHOR

2. ARGUMENT Una dintre cele mai importante realizări ale societăţii româneşti din municipiul Oradea şi judeţul Bihor din perioada interbelică a constituit-o înfiinţarea Casei Naţionale. Chiar dacă actul de naştere al acestei instituţii datează din 23 iunie 1929, ideea creerii unei astfel de instituţii la graniţa de vest a României Mari datează din anul 1926.

4. Prin adresa nr. 24886/1929, Primăria municipiului Oradea emitea o Hotărâre a Comisiei Interimare prin care se ceda în mod gratuit, pe o perioadă de 5 ani începând cu 1 noiembrie 1929, o parte a Hotelului Regina Maria, specificându-se faptul că această societate este: “Singura societate cu caracter general cultural în întregul judeţ Bihor (...), ea are o mare importanţă pentru unitatea naţională, dezvoltarea culturală şi întărirea raporturilor sociale”.

5. cERE adresată lui primarului aurel lazărpentru cedarea unei părţi din hotelul regina maria

6. Articolul 1 al Statutelor Casei Naţionale preciza faptul că „se înfiinţează în judeţul Bihor cu caracter naţional, social şi cultural, o societate cu numele de Casa Naţională a judeţului Bihor pe durată nelimitată, având sediul în oraşul Oradea”. Statutele Casei Naţionale cuprindea faptul că membrii acestei instituţii pot fi românii – bărbaţi sau femei - care au împlinit vârsta de 18 ani, toate asociaţiile profesionale, culturale, economice, instituţii româneşti din Oradea şi Bihor care se obligă să plătească o cotizaţie anuală fixată an de an în Adunarea Generală a Casei Naţionale.

7. Statutele casei naţionale

8. Istoria Casei Naţionale a judeţului Bihor este strâns legată de o altă instituţie cu caracter cultural care şi-a început activitatea încă din anul 1919, este vorba de Reuniunea Cele Trei Crişuri din Oradea. Originea Casei Naţionale a judeţului Bihor o găsim în această asociaţie culturală orădeană creată în noul context naţional şi internaţional care a apărut după prima conflagraţie mondială.

9. Conform adresei nr. 74/1930, instituţia va avea personalitate juridică din data de 26 martie 1930. Casa Naţională cuib de cultură românească avea sub acoperişul său: Reuniunea Cele Trei Crişuri; Redacţia şi administraţia Gazetei de Vest; Asociaţia profesorilor şi învăţătorilor; Sportul Român; Asociaţia meseriaşilor români; Cercul franco-român.

10. Monitorul oficial Instituţiile care se aflau sub patronatul casei naţionale

11. În viziunea creatorilor săi, Casa Naţională din judeţul Bihor era considerată o urgenţă, după cum spunea Î.P.S.S. Arhiereul Andrei Crişanul, viitor preşedinte de onoare al acestui lăcaş, deoarece în urma noastră se ridică o generaţie care aşteaptă realizări de la noi, generaţie care vrea să se inspire din pilda vieţii noastre.

12. Gazeta de vest (fragment) – 10 septembrie 1929

13. Casa Naţională a judeţului Bihor a avut ca preşedinţi de onoare pe: P.S.Ep. Roman Ciorogariu, P.S. Ep. Traian Frenţiu, P.S. Arhiereu Andrei Crişanul, gen. Stângaciu (apare doar în documentele iniţiale, ulterior numele său lipseşte din lista acestor persoane). PREŞEDINŢII DE ONOARE AI CASEI NAŢIONALE

14. Preşedinţii de onoare ai casei naţionale SEMNĂTURILE CELOR MAI IMPORTANTE PERSONALITĂŢI

15. Obiectivele Casei Naţionale: Editarea şi răspândirea unei broşuri informative asupra situaţiei din ţară „între streinii trecători prin Oradea şi minoritari”; Susţinerea unui ziar român cotidian pentru apărarea intereselor româneşti; Înfiinţarea unei biblioteci publice cu opere româneşti; Muzeu etnografic al frontierei de vest; Reînvierea portului naţional; Şcoală de muzică pentru adunarea şi prelucrarea motivelor româneşti din cântecele populare; Sprijinirea acţiunilor oficiale de propagandă economică, sanitară, culturală; Îndrumarea sportului românesc.

16. Scopul instituţiei Întărirea sentimentelor naţionale; Dezvoltarea unităţii şi a culturii naţionale; Cimentarea legăturilor sufleteşti şi de solidaritate naţională între populaţia urbană şi cea rurală; Întreţinerea relaţiilor sociale între membri; Înfiinţarea unei biblioteci pentru luminarea minţii şi cultivarea sufletului românesc; Constituirea unei săli de lecură; Organizarea de şezători culturale, literare, conferinţe publice, audiţii muzicale; Expoziţii agricole şi naţionale; Excursii; Stabilirea de relaţii cu alte societăţi culturale şi naţionale; Ocrotirea vieţii economice în judeţ.

17. Invitaţie pentru inaugurarea Casei naţionale

18. CONDUCEREA CASEI NAŢIONALE Adunarea generală formată din toţi membrii societăţii care plătesc cotizaţia permanent. Acest for de conducere era convocat odată pe an de către preşedintele societăţii şi va fi prezidat de preşedintele Casei Naţionale. Comitetul de direcţie care are cele mai întinse puteri în conducere, ia hotărâri în legătură cu activitatea şi interesele societăţii, propune adunării alegerea membrilor de onoare, aprobă înscrierea de noi membri, execută dispoziţiile din statut şi hotărârile Adunării generale, decide asupra excluderii membrilor conform dispoziţiilor statutare, autorizează cheltuielile de administraţie în limita sumelor disponibile, numeşte înafara secretarului general pe funcţionarii societăţii (adică preşedintele, cei 3 vicepreşedinţi, secretarul general, casierul, bibliotecarul, ajutorul său şi custodele)

19. Comitetul cenzorilor este format din 4 membri aleşi de Adunarea Generală pe o perioadă de 1 an. Cenzorii verifică gestiunea societăţii cel puţin de două ori pe an, prilej cu care întocmeşte şi un raport. Biroul administrativ Pentru ca o decizie să fie valabilă, ea trebuie validată de jumătate din totalul membrilor.

20. Secţiunea pentru cultură şi propagandă naţională. Avea 2 direcţii: a.Propagandă şi b. Cultură. Direcţia de propagandă activa la rândul său pentru exterior şi respectiv, pentru interior. În sensul propagandei în exterior, urma să se editeze cărţi şi broşuri necesare mai ales străinilor care vizitează Oradea poartă de intrare şi ieşire a ţării la graniţa de vest Direcţia de cultură avea drept scop coordonarea activităţii actualelor societăţi culturale din Oradea şi judeţ şi federalizarea societăţii culturale româneşti. Un rol important urma să-l joace biblioteca ce urma a fi înfiinţată, care trebuia să cuprindă cărţi cumpărate sau donate. Secţiunile Casei Naţionale

21. Editarea broşurilor: Chestiunea minorităţilor, prof. univ. dr. George Sofronie; Sufletul românesc, George Bota; Şcoalele minoritare din România, Gheorghe Tulbure, Pompiliu Dan, George Bota; Din trecutul vieţii româneşti din Biharia, Anastasie Mavrodin. Traducerea şi editarea conferinţei de la Paris, Elementele esenţiale ale problemei minoritare, propunere făcută de prof. univ. dr. George Sofronie, care precizează totodată că pentru acest lucru este necesară aprobarea lui Nicolae Titulescu. Trecerea Gazetei de Vest sub patronajul Casei Naţionale. Secţiuneapentruculturăşipropagandănaţională

22. Secţiunea i - Secţiuneapentruculturăşipropagandănaţională

23. Secţiunea pentru etnografie. Scopul suprem al acestei secţiuni consta în crearea unui Muzeu etnografic, asemănător celui din Sighet, şi înfiinţarea unei şcoli în care să se înveţe croitul şi împodobitul portului popular. Secţiunea pentru muzică naţională va coordona şi organiza producţia muzicală, va invita societăţi corale sau persoane din străinătate, se va îngriji de înfiinţarea corurilor şi fanfarelor româneşti, organizarea de concursuri de coruri şi înfiinţarea unei şcoli (conservator) de muzică. Sectiuneapentruetnografieşimuzicănaţională

24. etnografie MUZICĂ

25. Secţiunea economică, trebuia să răspândească în popor cărţi şi broşuri privind agricultura, cooperaţia, băncile populare şi să organizeze conferinţe ale specialiştilor în domeniu care să dea sfaturi oamenilor în acest domeniu. Secţiunea pentru igiena socială. Iniţiativa acestei secţiuni aparţine unuia dintre preşedinţii de onoare ai Casei Naţionale, Î.P.S Arhiereul Andrei Crişanul, iar scopul acesteia era de a face propagandă împotriva bolilor sociale (alcoolismul, sifilisul), luminarea maselor urbane şi rurale cu privire la igienă, îngrijirea sănătăţii trupeşti a poporului, creşterea în condiţii optime a sugarilor. Secţiunea economicăşipentruigiena socială

26. economie IGIENĂ SOCIALĂ

27. Secţiunea industrial-comercială se va îngriji de ajutorarea elementului românesc care se dedică comerţului, industriei prin facilitarea obţinerii brevetului, procurarea localului de atelier/prăvălie, reclama firmei, uşurarea cu toate mijloacele în caz de strâmtorare prin intervenţie pe lângă autorităţi. Preşedinte al acestei secţiuni a fost desemnat domnul Iuliu Muth - directorul Şcolii de Ucenici din Oradea. Secţiunea pentru educaţie fizică avea drept scop organizarea cluburilor româneşti în toate centrele judeţului iar, ca preşedinte, pe dr. Camil Manoilă, iniţial, ulterior, pe dr. Gheorghe Chidioşan, preşedintele Societăţii Sportive “Crişana”. Secţiunea industrial-comercialăşipentrueducaţiefizică

28. INDUSTRIAL COMERCIALĂ EDUCAŢIE FIZICĂ

29. Casa Naţională din Oradea este una dintre cele mai complexe şi complete asociaţii culturale de pe aceste meleaguri din perioada interbelică. Ea nu suprimă, prin înfiinţarea sa, celelalte organizaţii culturale deja existente. După 1918 i-a învăţat pe locuitorii acestor meleaguri cum să înveţe în limba română. concluzii