USTENSILE DE LABORATOR

1. USTENSILE DE LABORATOR

2. STICLĂRIA DE LABORATOR • Se găseşte sub formă de obiecte finite (vase de laborator, piese de legătură etc.) sau sub formă de semifabricate (baghete, tuburi de diferite dimensiuni). • Caracteristicile sticlei: • stabilitate termică- temperatură înaltă de inmuiere, coeficient scăzut de dilataţie, rezistenţă la şocuri termice; • Stabilitate chimică- rezistenţă la diferiţi agenţi cum sunt acizii, bazele etc. • Principalele sortimente de sticlă folosite: • sticla obişnuită- SiO2 75%, Na2O 12%, CaO 13%- se foloseşte la confecţionarea tuburilor, a baloanelor cotate, borcanelor, sticlelor pentru reactivi; • sticla Jena, Turda-term- conţine bor şi silicaţi de sodiu şi magneziu- se foloseşte la confecţionarea majorităţii sticlăriei de laborator;

3. CITIREA NIVELULUI LICHIDELOR LICHIDE CARE UDĂ STICLA LICHIDE CARE NU UDĂ STICLA LICHIDE COLORATE ŞI OPACE menisc superior menisc inferior limită superioară

4. CITIREA GRADAŢIEI de pe pipetă, cilindru, biuretă, flacon cotat etc. se face în aşa mod încât să fie înlăturată EROAREA DE PARALAXĂ. În acest scop raza vizuală a observatorului trebuie să fie perpendiculară şi tangentă meniscului la diviziunea dorită (linia a). În caz contrar, dacă ochiul se găseşte deasupra acestei linii orizontale, eroarea va fi în minus (linia b), în caz contrar eroarea va fi în plus (linia c) După măsurarea corectă a volumului de lichid, acesta se lasă să se scurgă în vasul în care trebuie să fie introdus şi după câteva secunde se apropie vârful pipetei de peretele interior al vasului pentru a se elimina şi ultimele picături de lichid din pipetă (fără a sufla cu gura în pipetă). b a c

5. În analizele chimice paharele BERZELIUSşiERLENMEYER se utilizează pentru a amesteca, a transporta şi a măsura aproximativ volume de lichide. Volumele se pot măsura cu eroare de aproximativ 5%.

6. BALOANELE COTATE sunt vase cu fundul plat şi gâtul prelungit care au gravat un inel circular care indică limita lor de umplere . Pe baloanele gradate este înscrisă capacitatea şi temperatura la care au fost etalonate Sunt utilizate pentru prepararea soluţiilor de concentraţie anumită şi exactă folosind substanţe etalon. Peste cantitatea de substanţă calculată şi cântărită cu balanţa, se adaugă solvent până la semnul balonului cotat. În apropierea semnului solventul se adaugă cu pipeta, astfel încât lichidul să curgă pe pereţii balonului cotat.

7. BALOANELE CU FUND PLAT şi ROTUND se folosesc la fierberea soluţiilor, colectarea unor filtrate, determinarea unor constante fizice. Baloanele cu fund rotund se folosesc de obicei ca vase de distilare şi de colectare. De reţinut este faptul că baloanele cu bund plat nu se videază niciodată pentru a elimina pericolul de implozie. Există de asemenea, baloane cu mai mult de un gât care permit realizarea unor instalaţii mai complicate balon cu fund plat Balon Würtz Balon cu fund rotund

8. CILINDRII GRADAŢI sunt utilizaţi la măsurarea volumelor. Sunt confecţionaţi din sticlă groasă marcată cu diviziuni care indică volumul în mililitri. Pentru citirea volumului cilindrul se aşează pe o suprafaţă orizontală şi se citeşte: ●meniscul inferior tangent diviziunii (pentru lichidele care udă pereţii) ● meniscul superior tangent diviziunii (pentru lichidele colorate).

9. PIPETELE au formă şi capacitate diferită, sunt calibrate pentru anumite temperaturi. Ele se păstrează în stative speciale. Pentru a măsura cu pipeta un anumit volum de soluţie, se introduce vârful pipetei în soluţie, se aspiră cu gura sau cu o pară de cauciuc până nivelul lichidului depăşeşte gradaţia. Se astupă cu degetul arătător orificiul de sus al pipetei şi se lasă să se scurgă lichidul, ridicând uşor degetul până când meniscul inferior al lichidului este tangent la diviziunea de sus a pipetei.

10. BIURETA este un tub de sticlă gradat care prezinta la partea inferioară un dispozitiv de reglare a curgerii lichidului. Biureta se foloseşte pentru măsurarea exactă a volumelor de soluţie sau pentru titrare. • Se deschide robinetul biuretei pentru scurgerea soluţiei astfel încât meniscul (inferior pentru soluţii incolore respectiv superior pentru soluţii colorate) să fie tangent la gradaţia considerată. • Se lasă apoi să curgă soluţia cu viteză mică până la gradaţia corespunzătoare volumului stabilit.

11. EPRUBETELE sunt cele mai simple vase de laborator, care servesc la efectuarea reacţiilor chimice. Ele au forma unor tuburi de sticlă (gradate sau negradate) închise la un capăt şi sunt confecţionate din sticlă obişnuită. Eprubetele se umplu cu substanţă cel mult până la jumătate şi agitarea conţinutului se face prin scuturare. Nu se răstoarnă eprubeta şi nu se astupă cu degetul. Încălzirea eprubetei se face înclinând-o pentru a evita degajarea bruscă a vaporilor şi agitând-o continuu. În timpul încălzirii eprubeta se ţine cu cleştele din lemn, evitând orientarea deschiderii acesteia către persoanele aflate în jur.

12. CRISTALIZORUL este un vas scund şi larg de sticlă, cu pereţi drepţi şi fundul plat. El se foloseşte pentru obţinerea cristalelor dintr-o soluţie. STICLA DE CEAS se foloseşte pentru cântărirea substanţelor, pentru acoperirea paharelor şi a cristalizoarelor. CLOPOTUL DE STICLĂ are pereţi groşi şi gura şlefuită. Sub el se păstrează substanţele, pe care vrem să le ferim de umiditate, sau se execută arderi în volum limitat de aer.

13. PÂLNIA DE STICLĂ- diametrul superior de aproximativ 6 cm şi unghiul dintre pereţii pâlniei de 600. Tubul de scurgere al pâlniei trebuie să fie îngust şi cu o lungime mai mare decât înălţimea conului pâlniei. Pentru filtrarese utilizează hârtie de filtru calitativă-în coli şi hârtie de filtru cantitativă- în rondele de diferite diametre. Hârtia de filtru cantitativă lasă foarte puţină cenuşă prin ardere, încât nu influentează determinarea, de aceea se şi numeşte “fără cenuşă”. PÂLNIA DE SEPARARE folosită pentru separarea lichidelor nemiscibile, cu densităţi diferite, prevăzute cu dop şlefuit şi robinet

14. STROPITORUL se umple cu apă distilată. Cu ajutorul lui se umezeşte hârtia de filtru, se toarnă apa în eprubete sau în alte vase mici. BAGHETELE DIN STICLĂ se folosesc la agitarea diferitelor soluţii, precipitate, dar şi pentru transvazarea soluţiilor.

15. SPIRTIERA serveşte pentru încălzirea substanţelor. Pentru ca să nu se evaporeze spirtul din lampă, ea se păstrează acoperită cu un capac. Acesta serveşte şi pentru stingerea flăcării. TREPIEDUL este un suport pentru susţinerea vaselor deasupra unei flăcări. SITA METALICĂ CU AZBEST se pune pe trepied între flacără şi vasele de sticlă sau porţelan, pentru ca acestea să se încălzească treptat şi uniform. LAMPA DE GAZ se foloseşte pentru încălzirea substanţelor în laborator cu instalaţie de gaz. Cea mai des folosită lampă de gaz este becul Teclu, numit astfel după chimistul român Nicolae Teclu, care l-a construit.

16. CREUZETUL este un vas mic de porţelan, în care se încălzesc diferite substanţe. CAPSULAeste un vas, de obicei de porţelan, folosit pentru evaporarea lichidelor. MOJARELE CU PISTIL sunt confecţionate din porţelan şi servesc la sfărmarea şi omogenizarea substanţelor solide şi transformarea lor în pulberi fine. Mojarele pot fi confecţionate din sticlă, porţelan şi agat.

17. LINGURILE DE LABORATOR şi PENSETA servesc pentru mânuirea substanţelor solide. CLEŞTELE DE LEMN PENTRU EPRUBETE serveşte pentru ţinerea eprubetei într-o flacără. CLEŞTELE DE CREUZETE, confecţionat din nichel, oţel inoxidabil, alamă sau aluminiu este folosit la manipularea creuzetelor curate şi uscate LINGURA DE ARS foloseşte la arderea unor cantităţi mici de substanţă direct în flacără

18. TESTE DE VERIFICARE

19. COMPLETAŢI DENUMIRILE VASELOR DE LABORATOR:

20. CORECTEAZĂ AFIRMAŢIILE GREŞITE: • Paharul Berzelius are formă conică. • Eprubetele sunt confecţionate din porţelan. • Cleştii de laborator sunt confecţionaţi numai din metal. • Mojarele pot fi din sticlă dar şi din porţelan. • Pâlnia de separare foloseşte la separarea lichidelor nemiscibile. • Trepiedul foloseşte la mânuirea substanţelor. • Încălzirea eprubetei se face ţinînd-o în poziţie perăendiculară pe flacără. • Pentru citirea corectă a volumului unui lichid care udă sticla, cilindrul se aşază pe o suprafaţă orizontală şi se citeşte meniscul superior tangent.

21. INDICĂ MATERIALELE DIN CARE SUNT CONFECŢIONATE URMĂTOARELE USTENSILE DE LABORATOR: • Eprubeta • Balon Würtz • Creuzet • Spatulă • Sită • Lingură de ars • Pipetă • Cleşte pentru eprubete • Cleşte pentru creuzete • Pahar Erlenmeyer

22. BIBLIOGRAFIE • Georgeta Tănăsescu, Maria Negoiu, Teste de chimie- clasa a VII-a, editura Cartea de buzunar, Bucureşti • Cornelia Gheorghiu, Claudia Panait, Caiet de chimie- clasa a VII-a, EDP, Bucureşti, 1974 • Dan Seracu, Cartea chimistului amator, editura Albatros, Bucureşti, 1979 • http://images.google.com • 5. http://www.didactic.ro/