PROIECT “CAIETUL DE LABORATOR AL SCOLII G. E. PALADE BUZAU”

1. PROIECT “CAIETUL DE LABORATOR AL SCOLII G. E. PALADE BUZAU” „Chimia nu este importantă doar pentru chimişti ci şi pentru filologi ,căci aşa cum chimiştii au nevoie de cuvinte pentru a comunica, aşa şi filologii au nevoie de chimie pentru a trăi”

2. MOTIVAŢIA • Redactarea unui „Caiet de laborator” ce să cuprindă fişe de lucru de chimie experimentală a reprezentat o motivaţie. S-adoritîn special dezvoltarea limbajului specific chimiei, popularizarea activităţilor experimentale desfăşurate în cadrul orelor de chimie şi a rezultatelor obţinute de elevi la orele de curs. Experimentul este un mijloc fundamental al cunoaşterii şi modificării realităţii; în cadrul acestuia prin operaţii mentale şi manuale un proces este declanşat, influenţat şi finalizat, după un plan. • A experimenta înseamnă a-i pune pe elevi în situaţia de a concepe şi a practica ei înşişi un anumit gen de operaţii cu scopul de a observa, a studia, a dovedi, a verifica, a măsura rezultatele, o provocare intenţionată a unui fenomen în condiţii determinate în scopul observării comportamentului, al cercetării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii legităţilor care îl guvernează, al verificării unor ipoteze.

3. Chimia, fiind o ştiinţă experimentală care îşi bazează procesul teoretic şi îşi găseşte aplicativitatea practică în încercările de laborator, are la bază experimentul atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de învăţare. • Experimentul de laborator fie că este folosit pentru stimularea interesului faţă de noile informaţii, fie pentru învăţarea noilor noţiuni, fie ca mod de verificare şi consolidare a acestora sau de aplicare a lor (temă pentru acasă), rămâne o formă de activitate independentă a elevilor şi în acelaşi timp o cale de dezvoltare a interesului pentru chimie ca ştiinţă.

4. COORDONATOR: prof. Stratone Aurica, prof. Velniceru Cristina • COLABORATOR: prof. Raicu Viorica, laborant Drăgnescu Adriana • PERIODA DERULĂRII: 2-3 ani LOCUL DESFĂŞURĂRII: Şcoala”G. E. Palade” Buzău • GRUPUL ŢINTĂ: elevii şcolii ”G. E. Palade” Buzău

5. OBIECTIVE GENERALE: • stimularea creativităţii şi a dorinţei de afirmare; • cultivarea gustului pentru lectură, pentru frumuseţea experimentului chimic; • exersarea limbajului chimic şi a posibilităţilor de intercomunicare; • dezvoltarea gândirii critice; • formarea şi consolidarea deprinderilor practice; • evidenţierea laturii ”verzi” a chimiei şi a vastelor ei implicaţii în viaţa cotidiană.

6. OBIECTIVE SPECIFICE: • Elevii vor fi puşi în situaţia: • să selecteze materiale specifice chimiei şi nivelului gimnazial; • să imortalizeze în fotografii experimentele mai spectaculoase şi să le insereze în paginile caietului de laborator; • să-şi exprime anumite păreri şi sentimente faţă de implicaţiile chimiei în viaţa de zi cu zi; • să coopereze în diferite situaţii de comunicare; • să manifeste interes faţă de personalităţi din lumea chimiei;

7. RESURSE • Umane: elevi, prof. chimie, laborant, bibliotecar (documentare), informatician (sprijin informatic) • Materiale: • Echipamente: calculator, aparat foto digital, aparat de filmat, videoproiector, imprimantă. • Consumabile: hârtie A3 şi A4, xerox, scotch, tuş pentru imprimantă. • Informaţionale: alte reviste, cărţi de specialitate, filme, înregistrări video, program AEL, enciclopedii ştiinţifice. • De timp: 1oră pe săptămână • Financiare: sponsorizări , chirii etc. • Susţinere din partea conducerii şcolii

8. MODALITĂŢI DE PUBLICITATE • Mediatizare pe site-ul şcolii şi în revista şcolii „Aripi de vis” • Prezentare la activităţi specifice în Cercurile Metodice ale profesorilor

9. Experimente soluţii • În cadrul capitolului “SOLUŢII”,s-au urmărit • 4 obiective –cadru cu un grad ridicat de • generalizare şi complexitate,ce se referă la • formarea unor capacităţi şi atitudini generate de • specificul chimiei ca ştiinţă ,precum şi obiective • de referinţă ce urmăresc progresul în formarea • de capacităţi şi achiziţia de cunoştiinţe ale elevului la orele de curs

10. Obiective de referinţă: La sfârsitul capitolului elevul va fi capabil: - să clasifice soluţiile,după unul sau mai multe criterii Exemple de activităţi de învăţare Se realizează următoarele activităţi : - observarea factorilor ce influenţează dizolvarea şi solubilitatea. 1 .Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice,a terminologiei şi a conceptelor specifice chimiei

11. Obiective de referinţă: La sfârşitul capitolului elevul va fi capabil: - să interpreteze rezultatele obţinute în urma unor investigaţii - să aplice regulile necesare în rezolvarea problemelor cantitative Exemple de activităţi de învăţare Se realizează urmatoarele activităţi - conducerea unor investigaţii pe tema diferenţierii solvatului de solvent - rezolvarea de probleme referitoare la concentraţia în procente de masă a soluţiilor 2.Dezvoltarea capacităţii de explorare /investigare a realităţii şi de rezolvare de probleme specifice chimiei

12. Obiective de referinţă: La sfârşitul capitolului elevul va fi capabil: - să discute informaţia obţinută, în scopul rezolvării unor probleme de naturăştiinţifică Fxemple de activităţi de învăţare Se realizează urmatoarele activităţi - comunicarea sub formă scrisă /orală a informaţiilor, privind aplicaţiile practice ale unor soluţii. 3.Dezvoltarea capacităţii de comunicare ,utilizând limbajul specific domeniului chimiei

13. Obiective de referinţă La sfârşitul capitolului elevul va fi capabil: - să evalueze factorii de risc rezultaţi în urma aplicării în practică a unor soluţii. Exemple de activităţi de învăţare Se realizează următoarele activităţi: - identificarea factorilor de risc rezultaţi în urma aplicării în practică a unor soluţii. 4 .Formarea unor valori şi atitudini referitoare la impactul chimiei asupra naturii şi a societăţii

15. Soluţii de • piatră vânătă; apa + alcool; iod + alcool

18. ZAHĂR BRUN

19. Zahăr brun tos zahăr brun pudră

20. Dizolvarea zahărului pudrăîn apă

21. Dizolvarea zahărului tos în apă

22. Gradul de faramitare influenteaza diferit dizolvarea

25. Încălzire solvent (apa)

26. Temperatura solventului influenţează diferit dizolvarea

28. Influenţa temperaturii asupra dizolvării gazelor

30. Agitarea influenţează diferit dizolvarea

33. Amestec omogen amestec eterogen Apa + piatra vânătă apa + nisip

34. Apa+nisip apa+piatra vânătă apa+ulei

37. Amestec eterogen amestec omogen • Apa + oja acetona + oja

38. Amestec eterogen apa + lac de unghii • Amestec omogen acetona + lac de unghii

41. Influenţa temperaturii asupra apei carbogazoase

42. Bule de gaz pe pereţii interiorii ai eprubetei

48. LUCRARE DE LABORATOR - FIŞA DENSITATEA SOLUŢIEI DE CONCENTRAŢII DIFERITE 1.Enunţul problemei: Arătaţi cum variază densitatea soluţiei de sare de bucătărie în funcţie de concentraţie folosind datele din tabelul de mai jos: 2. Completarea tabelului: 3. Scopul lucrării: VARIAŢIA DENSITĂŢII SOLUŢIEI DE SARE ÎN FUNCŢIE DE CONCENTRAŢIA ÎN PROCENTE DE MASĂ

49. 4. Aparatura: balanţă electronică, densimetru. 5. Materiale şi substanţe: pahar Berzelius, cilindru gradat, spatulă, pipetă, baghetă de sticlă, sticlă de ceas, apă, sare de bucătărie. 6.Mod de lucru: Determinăm prin cântărire masa sticlei de ceas (ma) ma = ………………….g Se pun cu spatula cu mare atenţie ……………..g sare de bucătărie. Se cântăreşte paharul Berzelius gol (mb ) mb = ………………………..g • Se măsoară cu cilindrul gradat ……………..ml apă distilată, aducând nivelul apei până la gradaţia necesară cu ajutorul pipetei (nivelul apei se ia după meniscul de jos, situat la nivelul ochilor). • Se toarnă apa în paharul Berzelius şi se adaugă cele …………………..grame sare. • Se agită până la dizolvarea completă a sării. • Se toarnă soluţia de sare în cilindrul gradat şi se determină volumul soluţiei. • Prin calcul matematic utilizând formula de calcul a densităţii: ρ = m/V se determină densitatea soluţiei. • Se verifică densitatea soluţiei folosind densimetru. 7. Concluzii: Densitatea soluţiei ……………………… odată cu …………………………………. concentraţiei în procente de masă.

50. 4. Aparatura: balanţă electronică, densimetru. 5. Materiale şi substanţe: pahar Berzelius, cilindru gradat, spatulă, pipetă, baghetă de sticlă, sticlă de ceas, apă, sare de bucătărie. 6.Mod de lucru: Determinăm prin cântărire masa sticlei de ceas (ma) ma = ………….g Se pun cu spatula cu mare atenţie10 g sare de bucătărie. Se cântăreşte paharul Berzelius gol (mb ) mb = …..……..g • Se măsoară cu cilindrul gradat 190 ml apă distilată, aducând nivelul apei până la gradaţia necesară cu ajutorul pipetei (nivelul apei se ia după meniscul de jos, situat la nivelul ochilor). • Se toarnă apa în paharul Berzelius şi se adaugă cele 10 g sare. • Se agită până la dizolvarea completă a sării. • Se toarnă soluţia de sare în cilindrul gradat şi se determină volumul soluţiei. Prin calcul matematic utilizând formula de calcul a densităţii: ρ = m/V se determină densitatea soluţiei. • Se verifică densitatea soluţiei folosind densimetru. (Se pot compara densităţile soluţiei de sare de diferite concentraţii empiric folosind un ou crud.)