OBICEIURI DE CRACIUN

1. OBICEIURI DE CRACIUN Răspândite pe o arie amplă, din Banat până în Moldova, din Oltenia până în Maramureş, colindele,urările şi jocurile cu măşti, constituie componenţa cea mai pitorească şi plină de semnificaţii prin care se sărbătoreşte în satul românesc, trecerea la NOUL AN.

2. Derivat dinlatinescul“calenda”,Colindul deschide ciclul celor 12 zile al sărbatorilor de Crăciun. La colindat, participă tot satul tradiţional, constituiţi in cete, cu o ierarhie proprie bine stabilită. Purtând costume tradiţionale si traiste cât mai mari, colindătorii merg începând cu ajunul Crăciunului pânăîn zori, din casăîn casă,cântând pentru a ura sănătate şi fericire gazdelor. Colinde precum”Florile dalbe”,”Lerui ler”,”Ziurel de ziua”sunt ascultate cu mare plăcere de gazde, prilej cu care se împart covrigi, nuci, mere, colăcei.

4. Umblatul cu “capra’ ,obicei care ţine de regulă de la Craciun până la Anul Nou, numele variind de la o regiune la alta; capra, turca, brezaia, este un dans sacru, arhaic închinat morţii si renaşterii divinităţii. Masca , meşteşugită ornamental din lemn si cu diverse costume cât mai originale, este însoţită de o ceată zgomotoasă cu nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei, care saltă, se roteste,se apleacă,clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Este un spectacol care trezeşte în asistenţa fiori de spaimă.

6. Căluşarii, un alt obicei în care accentul este pus pe joc, însoţit de strigături specifice cu semnificaţii precise; tinerele fete care intrau în joc, se căsătoreau cât mai curând, căluşarii jucând şi cântând special pentru ele.

8. Umblatul cu ursul este întâlnit mai mult în Moldova. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui urs. “Masca’ este condusă de un ursar, însoţiţi de muzicanţi. În răpăitul tobelor şi a altor instrumente, ursarul aţaţă animalul care imită paşii leganaţi ai animalului. Obiceiul semnifică purificarea si fertilizarea solului în noul an.

10. Dubasii este un obicei păstrat numai în anumite zone, promovând colindele specifice locului.

11. Pluguşorul, urare tradiţională de Anul Nou, invocă substratul agrar. Este însoţit întotdeauna de strigături, pocnete de bici, sunete de clopoţei. În timp, plugul adevărat a fost înlocuit cu buhaiul care imită mugetul boilor.

12. Mâine anul se-noieşte Pluguşorul se porneşte Si-om începe a ura, Pe la case a colinda. Iarna-i grea,omătu-i mare Semne bune anul are: Semne bune de belşug, Pentru brazda de sub plug.

14. Sorcova aparţine obiceiurilor de Anul Nou, fiind mai cu seamă o bucurie a copiilor . O crenguţăînmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţîmpodobit cu hârtie viu colorată, devine o baghetă magicăînzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare si tinereţe celui vizat.

16. Steaua. În ajunul Crăciunului,steaua care s-a arătat celor trei magi de la răsarit, este evocată de copii de 7-14 ani care merg la colindat ducând cu ei o stea mare împodobită cu hârtie viu colorată , crenguţe de brad, şi vâsc, pe care este lipită o iconiţă, copiii cântând versuri religioase.

19. Realizat inst.Traistaru Monica Scoala Centrala Campina