Evisceratii

1. Evisceratii

7. Inciziabinealeasasibineexecutataeste o premizafoarteimportantapentrureusitauneioperatiiabdominale!

8. Oriceeroare (inciziagresitaleasa,inchidereadeficitara,alegereagresita a materialului de sutura) poate duce la complicatii severe : • hematom , • infectiaplagii, • granulom de fir, • cicatricevicioasa • dehiscentaplagiisievisceratie.

9. Existatreiprincipii de baza care ghideazaalegereaincizieisiinchidereaplagii: • Accesibilitate • Flexibilitate • Siguranta

10. 1.Accesibilitate Inciziatrebuiesaasigureexpunereadirectasiimediata a organuluiinteresatsitrebuiesaasiguresuficientspatiupentru a realiza in conditiibuneinterventia.

11. Expunereaesteinfluientata de incizie , de folosireaadecvata a departatoarelor ,valvelor, cimpuriloroperatorii,darsi de pozitionareacorecta a pacientuluipemasa de operatie.

12. 2.Flexibilitate Inciziatrebuiesapermitaextensiadacadificultateainterventieiestemai mare decit s-a anticipat initial. Inciziatrebuiesaafecteze cit maiputinfunctiapereteluiabdominal,limitindsacrificiulinervatieimusculaturiiabdominale.

13. 3.Siguranta Inchidereaplagiitrebuiesa fie solida . Ideal, postoperator, peretele abdominal trebuiesa fie la felsauchiarmai solid decit in preoperator.

14. Tipuri de incizii : 1.Verticale 2.Transversale sioblice 3. Toraco-abdominale 4.Incizii pentruabordretroperitonalsiextraperitoneal

15. 1.Inciziile verticale pot fi : MedianeSupraombilicale ParamedianeSubombilicale In cazulunortraumatismeabdominale se poaterecurge la o inciziemedianaxifo-ombilicala

16. 2.Inciziile transversalesioblicepot fiplasate in oricecadran abdominal. Celemai des folositeastfel de inciziisunt: Kocher –inciziasubcostala in chirurgiabiliara Pfannenstiel-inciziesubombilicala in chirurgiaginecologica McBurney-inciziafolosita in apendicectomii

17. 3.Inciziile toraco-abdominale Asigura o expunerebuna a organelor din abdomenul superior prinunireacavitatiiperitoneale ,cavitatiipleuralesi a mediastinuluiintr-un singurcimp operator. Se folosescmai ales pentruexpunereaficatuluisi a jonctiuniiesogastrice

18. 4.Incizii pentruabordretroperitonalsiextraperitoneal Sunt utile in chirurgiarinichilor ,a glandelorsuprarenalesau a aortei

19. Alegereaincizieiesteinfluientata de: • Organulvizat • Operatiaanticipata • Tipul constitutional al bolnavului • Obezitate • Urgenta • Existentainciziilorabdominaleanterioare • Experientasipreferintelechirurgului

20. In urgenteinciziamedianaasiguraaccesulcelmai rapid in cavitateaperitonealasipoatefi la nevoieextinsa.

21. In cazulreinterventiilorabordulcavitatiiperitonealetrebuiefacutpevecheaincizie. Dacaacestlucru nu esteposibil ,nouaincizietrebuiefacuta la o distanta de celputin 5 cm de inciziainitialapentru a evitaposibilanecroza a puntiitegumentaresiaponevroticedintreceledouaincizii.

22. Inciziimediane versus inciziitransversle La pacientiilongilini cu toraceingustinciziatransversalaaduceputineavantaje,inschimb la pacientiiobezi,cutoracelarg o astfel de incizieasigura un abordcomodasupraviscerelor din etajul abdominal superior.

23. Existastudii care confirma o maisolidarefacere a peretelui abdominal dupainciziitransversaledecitdupaceleverticale.

24. Inciziimediane versus inciziiparamediane Inciziileverticale pot fiimpartite in 3 maricategorii: 1.Mediane 2.Paramediane mediale 3.Paramediane laterale

25. Avantajulteoreic al inciziilorparamedianerezulta din patrunderea in cavitateaperitonealaprinceledouateci ale m.drept abdominal . Acestfaptconducind la o incidentamai mica a eventratiilorsievisceratiilor.

26. Bisturiu electric versus clasic In prezentexistastudiisuficiente care arata ca folosireabisturiului electric permite o inciziemairapida,cumai mica singerare,fiindurmata de maiputinadurerepostoperatorie. In plus nu existadiferentepetermenscurtsau lung in privintaaparitieicomplicatiilor la nivelulplagii.

27. Inchidereainciziilorabdominaleesteprimullucrupe care il face un chirurg in perioada de instructie. Metodele de inchidere se bazeazadeseoripetraditialocalasipepreferintaprofesoruluiiarchirurgultinar de regula nu schimbaacesteobiceiuripeparcursulcarierei

28. Scopulinchideriiperetelui abdominal este de a reface functiaperetelui abdominal dupa o interventiechirurgicala. • Tehnicatrebuiesa fie suficient de simplaastfelincitrezultatelesa fie la fel de bune in miinileunui specialist sau ale unuirezident.

29. Pacientultrebuiesaramina cu o cicatricesuficient de esteticasimai ales trebuieredusa la minim frecventadehiscenteiplagii , eventratiilor ,evisceratiilorsau a supuratiilor.

30. Inchidereaperitoneului Traditional se considera ca daca in timpulincizieiabdominale se sectioneazatoatestraturileanatomice , la inchidereaacesteiatrebuiesuturatetoateacestestraturi,refacindanatomiainitiala.

31. In acestfel se considera ca scadeincidentaaderentelorperitoneale a eventratiilorsi a infectiilor .

32. O serie de studiiclinice au demonstratinsacontrariul- inchidereaseparata a peritoneului nu estenecesarasiesteasociata cu o duratamai mare a interventieichirurgicale ,maimultadurerepostoperatorie,sichiarmaimulteaderentepostoperatorii.

33. Suturaaponevrozelor Inchidereaabdomenului se poate face in planuri separate sauintr-un plan. Inchiderea in planuri separate reconstruiestefoiteleaponevroticeanterioarasiposterioara (ceaposterioarainglobindsiperitoneul).

34. Inchidereaintr-un plan cuprindetoatestraturilemusculoaponevroticesipoateprindesau nu peritoneul.

35. Nu existastudiiclinice care sadovedeascasuperioritateauneia din celedouametode. Incidentasupuratieiplagii nu depinde de metoda de inchidere!

36. Un alt aspect al inchideriiplagiioperatoriiilconstituiediferentaintresutura continua sisutura cu fire separate. Suturacontinua pare maibunadeoareceasigura o bunarepartitie a tensiunii in plagareducindstrangulareasaurupturatesuturilor .

37. Existainsasi un dezavantaj al acesteisuturi-slabireaunui fir duce la dehiscentaintregiiplagi.

38. Experientaclinicaaratainsa ca nu existanici o diferentaintresutura continua siceaintrerupta in privintaaparitieidehiscentei, infectiei, eventratieisauevisceratiei.

39. Material de suturaresorbabilsauneresorbabil Folosireamaterialului de suturaneresorbabil duce la aparitiadurerii la nivelulcicatriciioperatorii in 17% saudehiscentasuturii in 8% din cazuri. Folosireamaterialelorsinteticegreuresorbabile nu are acestedezavantaje (acid polyglycolic –dexon, acidulpolyglactic-vicryl, polydioxanona –PDS , sipolygliconat –Maxon)

40. Material de sutura multifilament sau monofilament Firelemultifilament asigura un bun mediu de crestere a bacteriilorsi se asociaza cu rate maimari ale infectieiplagiicomparativ cu firele monofilament. Infectiaplagiieste un factor de risc major pentruaparitiaeventratiei.

41. Se pare ca varinta optima de inchidere a plagiiabdominaleesteinchidereaintr-un plan cu fir greuresorbabilcontinuu.

42. Inchidereatesutuluicelularsubcutanat Obezitateaeste o situatieintilnita tot maifrecvent in tariledezvoltatesi face ca tratareatesutuluicelularsubcutanatsacapeteimportanta din ce in cemai mare. Tesutulcelularsubcutanateste slab vascularizatsiastfelsusceptibil la supuratii.

43. Exista o serie de studiiclinice care au evaluatsuturatesutuluicelularsubcutanatsi care nu au reusitsademonstrezenecesitateaacesteimanevre. Nicidrenajulspatiului mort subcutanat nu pare sareducarisculaparitieicomplicatiilor.

44. Totusi in unelecazuriparticulare ,la pacientiobezi,sepoaterecurge la suturatesutuluicelularsubcutanat cu fire separate resorbabile.

45. Suturategumentului • In situatiauneiplagioperatorii contaminate tegumentul nu vafisuturatastfelincitvindecarea se va face prinsuturasecundara . • In cazulplagilor curate existamaimultevarinte de sutura : Fire separate,suturaintradermica,agrafechirurgicalesiadeziv chirurgical.

46. Obiectivelesuturiitegumentuluisunt: • 1.apropierea marginilorplagii • 2.minimalizarea riscului de infectie • 3.realizarea unui aspect cosmetic acceptabil • 4.minimalizarea dureriipostoperatorii

47. Alegereatipului de suturadepinde de chirurg.

48. Evisceraţia este un accident obişnuit în chirurgia abdominală, brutală sau progresivă, reprezintă una din complicaţiile relativ frecvente la bolnavul chirurgical în evoluţia sa postoperatorie ca urmare a alterării mecanismelor de cicatrizare.

49. Def.: Se înţelege prin evisceraţie, dehiscenţa unei plăgi operatorii suturate, la nivelul peretelui abdominal, însoţită de obicei de exteriorizarea epiplonului sau a masei intestinale.