Pierre Bauby

1. Europenizarea serviciilor publice Pierre Bauby

2. Serviciu public : despre ce vorbim ? Fiecare stat şi-a definit propriile « servicii publice » odată cuconstrucţia sa naţională… • Termeni diferiţi (Public services,Public Utilities, Daseinsvorsorge…) => SIG, SIEG • Concepte şi doctrine +/- influente • 2 concepţii: organic şi funcţional • Autorităţi publice responsabile şi subsidiaritate • Categorii de actori visaţi (public - mixt - privat - asociativ)

3. Servicii publice ori SIG :unitateîn această diversitate În toate statele europene, autorităţile publice decid că anumite activităţi nu relevă doar de dreptul comun al concurenţei, Ci de norme şi reguli specifice pentru : • A garanta dreptul de acces al fiecărui locuitor la bunuri şi servicii esenţiale • A asigura coeziunea economică, socialăşi teritorială, a dezvolta solidarităţi • A ţine cont de dezvoltarea durabilă, pe termen lung Valori comune ale Uniunii Europene

4. Încercări dedefinirela niveleuropean • SIG: servicii comerciale şi non comerciale pe care autorităţile publice le consideră ca fiind de interes general şi le supun unor obligaţii specifice de serviciu public • SIEG: servicii de natură economică pe care Statele membre sau UEle supun unor obligaţii specifice de serviciu public în virtutea unui criteriu de interes general • SNEIG: cuprind, de exemplu, prerogativele statale tradiţionale; ele nu sunt supuse nici unei legislaţii comunitare specifice, nici regulilor tratatului relative la piaţa internăşi la concurenţă • SSIG: pot fi de natură economică (SSIEG) sau non economică (SSINEG), în funcţie de activitatea concretă; două mari categorii: pe de-o parte, regimurile legale şi regimurile complementare de protecţie socială; pe de altă parte, celelalte servicii prestate direct persoanelor Sursa: Comisia Europeană

5. De la 1957 la Actulunicdin 1986fiecare stat rămânecompetent • Tratatul de la Roma 1957 : construirea pieţei comune, eliminarea obstacolelor comerciale • Serviciile publice - în cadrul fiecărui stat • Consens: fiecare stat rămâne competent • Articolul 86 (106 TFUE): derogări de la normele juridice privind concurenţa pentru “serviciile de interes economic general”, dacă este necesar pentru ca acestea să-şi îndeplineascămisiunea lor particulară

6. 1986 : europenizarea • Patru mari libertăţi de circulaţie (mărfuri, servicii, persoane şi capital) • Europenizarea / modalităţi naţionale => pieţe interne sectoriale de SIEG (la început în domeniul comunicaţiilor, transport, energie) • Dar în lipsa unei concepţii comunitare privind SIG • Eliminarea barierelor comerciale • Ameliorarea eficacităţii (armă concurenţială) => Proces de liberalizare: introducerea concurenţei - abordare sectorială Proces progresiv

7. Liberalizările => polarizări • economică: concentrărişi concurenţă oligopolistică • socială: clientelă solvabilăşi mari consumatori • teritorială: zone dense • temporală: survalorizarea efectelor imediate • ecologică: dumping, externalizări • financiară / dumping social, locuri de muncă => liberalizare controlată, regulată

8. Căutarea unei concepţii comune • Tratatul de la Maastricht 1992 (politici, cetăţenie, subsidiaritate) • JurisprudenţaCurţii Europene de Justiţie: justifică anumite limitări ale concurenţei • Iniţiative ale actorilor pentru a reechilibra normele de concurenţăşi interesul general • Tratatul de la Amsterdam 1997: noul articol 16 al tratatului Uniunii: valori comune, coeziune socialăşi teritorială, îndeplinirea misiunii SIEG • Serviciu universal (telecomunicaţii, poştă, electricitate) • Nice 2000: Carta drepturilor fundamentale a UE: acces la SIEG

9. Tratatul de la Lisabona 1 decembrie 2009 Articolul 14 TFUE: bază juridică pentru a garanta SIEG Carta drepturilor fundamentale: articolul 36 (accesul la SIEG) Protocolul nr. 26 privind Serviciile de interes general Valorile comune ale Uniunii privind SIEG cuprind îndeosebi • Ampla putere discreţionară a autorităţilor naţionale, regionale şi locale pentru a furniza, asigura executarea şi organiza SIEG de o manieră care să răspundă cât mai bine nevoilor utilizatorilor • Diversitatea care poate exista la nivelul nevoilor şi al preferinţelor utilizatorilor datorită situaţiilor geografice, sociale sau culturale diferite • Nivel ridicat de calitate, securitate şi accessibilitate financiară, egalite de tratament şi promovarea accesului universal şi al drepturilor utilizatorilor

10. « Acquis-ul comunitar » • statele membre (şi autorităţile naţionale, regionale şi locale) au competenţa generală pentru definirea, «furnizarea, punerea în funcţiuneşi organizarea» SIEG • instituţiile europene au aceeaşi competenţă pour serviciile europene • pentru serviciile non economice, normele juridice privind piata internăşi concurenţa nu se aplică • pentru serviciile de interes economic general, autorităţile publice trebuie să definească clar « misiunea lor particuliară » (principiul transparenţei) • pe această bază, ele pot defini mijloacele adaptate bunei îndepliniri a « misiunii lor particulare » (principiul proporţionalităţii) • aceste definiţii trebuie să stabilească clar obiectivele unui « nivel ridicat al calității, siguranței și accesibilității, egalitatea de tratament și promovarea accesului universal și a drepturilor utilizatorilor » • în toate cazurile, pot exista abuzuricauzate de o « erroare manifestă » (SEIG/SNEIG), pe care Comisia le poate ridica, sub controlul CJUE

11. « Careul magic » al serviciilor publice Coeziune economicăsocialăterritorială mediul inconjurător OSP drept de acces solidarităţitermen lung SP Subsidiarite competenţele de la fiecare nivel Piaţa internă regimul concurrenţei