170 likes | 567 Views
Modul i: materii prime in industria textilă. Clasa:a IX a Unitatea de învățare: Fibre naturale animale Tema lecției: Structura fibrelor Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe Diapozitivul 12. A. STRUCTURA CHIMIC Ă. 1.STRUCTURA FIBREI DE LÂNĂ. - lâna este o fibră de natură proteică
E N D
Modul i: materii prime in industria textilă Clasa:a IX a Unitatea de învățare: Fibre naturale animale Tema lecției: Structura fibrelor Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe Diapozitivul 12
A. STRUCTURA CHIMICĂ 1.STRUCTURA FIBREI DE LÂNĂ - lâna este o fibră de natură proteică - componenta de bază a fibrei de lână este cheratina –o substanţă macromoleculară din grupa proteinelor, formată din mai mulţi aminoacizi - fibra de lână mai conţine, pelângă cheratină, însoţitori naturali: produse ale glandelor sebacee şi sudoripare, aderenţe vegetale, pigmenţi, apă, substanţe minerale
B. STRUCTURA MORFOLOGICĂ Din punct de vedere morfologic, lâna este o fibră PLURICELULARĂ, alcătuită din trei părţi structurale (straturi) 1.STRATUL CUTICULAR (CUTICULA) 3.STRATULMEDULAR (CANAL MEDULAR) 2.STRATULCORTICAL (CORTEX)
1. Stratul cuticular (cuticula) reprezintă stratul exterior, cu rol de protecţiea fibrelor este alcătuit dintr-un singur strat de celuleaplatizate şi lipsite de nucleu celulele se suprapun parţial, ca şi ţiglele pe acoperiş, formând un înveliş cu aspect solzos acest strat conferărezistenţă la acţiunea luminii, a agenţilor atmosferici şi fizico-chimici, precum şi capacitate de împâslire
2. Stratul cortical (cortexul) reprezintă componenta de bază a fibrei de lână (ocupă peste 80% din volumul fibrei); se compune din celule alungite (fusiforme), cu secţiune poligonală; membranele dintre celule au elasticitate foarte mare; majoritatea celulelor au structură fibrilară, iar unele celule au mici cavităţi umplute cu aer acest strat determinăproprietăţile fibrei.
3. Stratul medular (canalul medular) se găseşte în interiorul fibrelor semifine şi groase lipseşte la lâna fină celulele au formă neregulată, poligonală, conţin aer şi pigmenţi fibrele care au canalul medular dezvoltat sunt mai puţin rezistente şi au elasticitate redusă.
2.STRUCTURA FIBREI DE MĂTASE NATURALĂ
mătasea naturală este produsă de către viermele de mătase- Bombyx mori viermele posedă două canaleîn care secretă o substanţă proteică pe care o debitează pe organul bucal sub formă de picături, formând filamentele de mătase; spre sfârşitul vieţii, viermele se închide într-o construcţie numită gogoaşă de mătase, formată prin depunerea fibrei materialul fibros este depus în 36-50 de straturi ce alcătuiesc peretele gogoaşei mătasea crudă, aşa cum este obţinută din gogoşi, este cunoscută şi sub denumirea de mătase nedegomată sau borangic. 1- fluturele care depune ouăle 2- viermele (larva) 3- gogoaşa 4- crisalida
A. STRUCTURA CHIMICĂ -mătasea naturală este o fibră proteică -componenta de bază a fibrei se numeşte fibroină - cel mai important însoţitor al fibroinei este sericina – o substanţă cleioasă solubilă care poate fi îndepărtată prin fierbere în soluţie apoasă de săpun; operaţia se numeşte degomare, iar filamentele obţinute poartă denumirea de mătase degomată; - fibra mai conţine şi alte substanţe însoţitoare: pigmenţi, apă, substanţe minerale, substanţe extractibile (hidrocarburi, alcooli graşi)
B. STRUCTURA MORFOLOGICĂ mătasea crudă (nedegomată)este formatădin două filamente de fibroină corespunzătoare celor două canale secretoare ale organului de producere a mătăsii fibroina esteo substanţă proteicămacromoleculară cu molecule filiforme, lanţurile macromoleculele sunt aranjate în straturi paralele, legate între ele prin legături Van der Waals şi de hidrogen filamentele de fibroină sunt consolidate între ele de sericină.