SARURI

1. SARURI Sărurile sunt combinaţii cu structură ionică, în general, formate prin neutralizarea unui acid cu o bază. Se mai pot obţine în urma reacţiilor dintre un acid şi o altă sare, dintre metale (sau oxizii lor) şi acizi, sau prin combinarea directă a elementelor. • Sărurile sunt electroliţi tari, în soluţii apoase fiind, în general, disociate în ioni.

2. SARURILE POT FI: 1.CLORURI-CLORURA DE ARGINT=Clorurădeargint este o sare de argint cu acid clorhidric (HCl). Este o pulbere albă cristalină sensibilă la lumină (devine neagră), care are punctul de topire de 455 °C, fiind greu solubil în apă, solubil în amoniac . In natură clorura de argint se găseşte sub formă de mineral. Datorită sensibilităţii la lumină este folosit la producerea filmelor fotografice sau radiologice. Prin toxicitatea mercurului, acesta este înlocuit în laborator treptat de clorura de argint ca electrod ,anodul fiind acoperit cu un strat de clorură de argint. • 2.SUFURI- ACID SULFHIDRIC= este un gazformula chimică H2S. Acidul sulfhidric este incolor, inflamabil, având o reacţie uşor acidă, cu bazele formează săruri. Este mai greu decât aerul. • Gazul este extrem de toxic si usor inflamabil. În concentraţie redusă are miros neplăcut de ouă clocite. În concentraţie ridicata paralizează simtul mirosului si nu poate fi detectat de om. În funcţie de concentraţie şi de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. La concentraţii peste 0.1% poate ucide in căteva secunde. In natură se poate găsi în regiunile cu gaze naturale, petrol sau cu vulcanism activ. Mai poate lua naştere prin procesele de putrefacţie a substanţelor organice, în intestin, depozitele de gunoaie, în minerit gazul se formează prin putezirea lemnului folosit la susţinerea lucrărilor miniere

3. 3.SULFATI-Gipsuleste un mineral incolor, cu forme intermediare de culoare, până la alb, având formula chimică: CaSO4 • 2 H2O (sulfat de calciu).Roca cu conţinut ridicat în gips se numeşte tot gips.Gipsul este uşor solubil în apă, are o duritate mică (2), cristalizează în sistemul monoclinic, lasă o "urmă" albă.Apare atât ca formă masivă şi cristalină, cu cristale incolore sau colorate în alb, galben, roşu sau cenuşie (alabastru), cât şi sub formă fibroasă (gips fibros). În unele cazuri poate forma cristale transparente. În mina Naica din Chihuahua, Mexic s-au găsit cristale cu lungime de 15 m.Gipsul se formează prin cristalizare din soluţii suprasaturate în sulfat de calciu din apa de mare, sau prin acţiunea acidului sulfuric asupra rocilor calcaroase.Zăcăminte mai importante de gips se află în Mexic, Algeria, Spania, GermaniaPrin calcinare pierde apa de cristalizare; pulberea obţinută absoarbe din nou apă, solidificându-se. Această proprietate este folosită în industria de construcţii. Creta folosită în şcoli provine la fel din gips.În medicină este utilizat pentru fixarea fracturilor de oase, ca bandaj de gips, în stomatologie ca mulaj.În arheologie, paleontologie şi în artă, ca statui din gips curat sau în amestec cu alte minerale

4. 4.AZOTAI-Azotatul de argintlatinăLapis infernalis- piatra iadului este o sare a acidului azotic. Azotatul de argint se prezintă sub formă de cristale tabulare incolore. El este uşor solubil în apă şi se dizolvă greu în etanol. Azotatul de argint are punctul de fierbere de 209 °C şi se descompune la 440 °C în argint şi oxizi de azot. El se păstrează închis ermetic, ferit de lumină în sticle de culoare brună, pentru evitarea reacţiei de reducere. Azotatul de argint pur în schimb este stabil la lumină. Combinaţiile chimice ale lui sunt cloruri, bromuri, ioduri şi sulfuri greu solubile. În medicină este folosit ca antiseptic şi astringent sub formă de soluţii cu o concentraţie de 0,5 % azotat de argint în tratamente locale. Piatra iadului este forma solidă care este utilizat pentru cauterizarea negilor.

5. 5.CARBONATI-Carbonatul de sodiu (Na2CO3), cunoscut şi sub denumirea de sodă sau sodă de rufe, este sarea de sodiu a acidului carbonic. Forma anhidră are un puternic caracter higroscopic, motiv pentru care, în natură, carbonatul de sodiu se găseşte cel mai frecvent sub formă de hidraţi, ca, care, prin fenomenul de eflorescenţă, pierde din apa de cristalizare, transformându-se într-o pulbere albă, monohidratul (Na2CO3•H2O). Are un gust puternic alcalin. În trecut se obţinea prin extracţie din cenuşa unor plante cu conţinut bogat în sodă, cum ar fi săricica (Salsola soda). În prezent poate fi produsă sintetic, în cantităţi mari, din sarea de bucătărie, prin procedeul Solvay. Ca sarea unui acid slab, are o reacţie intensă efervescentă (cu formare de bioxid de carbon) cu acizii tari

6. Este solubilă în apă (21,6 g/100ml) cu degajare de căldură formând o soluţie alcalină cu anioni bazici de carbonaţi şi o concentraţie mare de grupări hidroxilice (-OH) care-i dau caracterul bazic (alcalin sau leşios) al soluţiei. In aer absoarbe apa (este higroscop) şi bioxidul de carbon. In natură poate fi găsit în lacurile de sodă (Lake Natron) din Egipt, Africa de Sud, sau Africa de st, California, Mexic şi ca Trona ( Na(HCO3)•Na2CO3•2H2O) în Wyoming (SUA) şi în Sahara. Soda cristalină fiind higroscopică trebuie închisă ermetic, este cunoscută şi utilizată din timpul Egiptului antic fiind folosită la prepararea mumiilor, ca şi mai târiziu la fabricarea sticlei. Azi este foarte mult utilizat în industrie, de exemplu în anul 1997 au fost produse 39 milioane tone de sodă pe glob, din care numai în Germania s-au produs în anul 1999 2,4 milioane de tone. Soda este utilizată în:

7. Soda este utilizată în: • Industria sticlei soda este una din materiile prime folosite la producerea sticlei • Industria chmică, în albire, industria coloranţilor, ca şi în tăbăcirea pieilor • Industria producerii detergenţilor şi dezinfectanţilor • Industria metalurgică, pentru îndepărtarea sulfului din fier • Industria hârtiei, importat la curăţire şi neutralizarea acidităţii şi la albirea hârtiei

8. AZOTATUL DE ARGINT • 6.FOSFATI-Fiind, probabil, cea mai populara piatra semipretioasa din toate timpurile, turcoazul si-a capatat popularitatea inca din vremuri preistorice. • Este un fosfat de cupru care contine, adesea, fier. Numele ii vine din Franta, unde purta denumirea de piatra turceasca - referire la locul prin care materialul persian trecea in drumul sau spre Europa. Este considerabil mai fin decat cuartul. In forma sa naturala, apare in umbre ce variaza de la albastrul cerului la un verde cenusiu, de obicei in locatii unde cuprul este ascuns in sol in concentratie mare. Culoarea albastra este data de cupru, iar verdele de fier sau crom. In prezent, numeroase calitati si tipuri de turcoaz sunt disponibile pe piata. . Prima atestare a turcoazului o gasim in anul 6000 i.d.C. In Egiptul antic, multe turcoaze au fost descoperite in morminte, ceea ce denota atractia pe care acest cristal o exercita asupra locuitorilor.

9. Sarurile minerale • Ca si vitaminele, sarurile minerale nu sunt o sursa de energie, dar sunt indispensabile vietii. Ele sunt prezente in cantitati importante in corpul uman si reprezinta 4% din greutate. • Printre ele, se pot distinge cele care sunt absolut necesare, precum potasiu, sodiu, calciu, fier, magneziu si fosfor, • Calciu– surse: in principal lapte si produse lactate, albusul de ou si legume uscate. Se gaseste in mici cantitati in multe alte alimente.. • Fosfor – sursa: este practic present in toate alimentele, dar se gaseste in cantitati mai mari in lapte si produsele lactate, albusul de oua, paine si legume uscate. Proprietati: in asociatie cu calciul, este indispensabil in constituirea tesuturilor osoase. Intervine in absorbtia si transformarea anumitor nutrimente. Particularitati: datorita faptului ca se gaseste aproape peste tot, carenta sa este exceptionala.

10. Sodiu – sursa: sarea de bucatarie si numeroase alte alimente, precum mezelurile, laptele, ouale, pestele, carnea, conservele, apele minerale. Proprietati: este elemental mineral cel mai important dintre lichidele corpului uman. • Potasiu – sursa: fructe, in special banana, legume uscate, carne, peste, ciocolata. Proprietati: fata de sodiu, este principalul element mineral intercelular. • Magneziu – sursa: fructe si legume uscate, fructe de mare si ciocolata. Proprietati: este implicat in numeroase fenomene biologice la nivel celular. • Fier – sursa: organe, in principal ficat, carne, galbenus de ou, fructe si legume uscate, ciocolata, vin. Proprietati: element important al mecanismului respiratiei celulare, este, de asemenea, unul dintre constituentii principali ai globulelor rosii.

11. Material facilitator 2 Prof DOGARU GENOVEVA