INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU MECANICA FINA Bucuresti

1. INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTAREPENTRU MECANICA FINA Bucuresti LIVA LABORATOR DE INCERCARI VIBROACUSTICE- Director proiect Dr.ing.Aurel ABALARU Contract 227/2006 PROGRAM CEEX Modulul IV Crearea si acreditarea unui laborator de incercari vibroacustice conform cerintelor directivelor UE privind evaluarea expunerii la zgomot si vibratii a populatiei in mediul ambiental si industrial

2. LIVA Justificarea realizarii proiectului • Dezvoltarea accelerată a societăţii moderne (industrie, transport, comunicaţii) este insoţită de o serie de fenomene dăunătoare precum sunetele şi vibraţiile care afectează omul şi mediul. Societatea reactionează la consecinţelenegative ale acestor fenomene fizice folosind toate posibilităţile de care dispune pentru a-i determina pe constructorii şi utilizatorii de maşini şi echipamente să se implice tot mai activ in adoptarea tuturor măsurilor de reducere a nivelului emisiilor vibroacustice. Pe plan mondial se remarca preocupari pentru: • perfectionarea cadrului legal care să-i oblige pe producătorii şi utilizatorii de maşini şi echipamente să depună toate eforturile necesare pentrureducerea, controlul şi monitorizarea nivelului de zgomot şi vibraţii; • măsuri tehnice pentru reducerea emisiilor vibroacustice; • educarea şi informarea populaţiei in vederea conştientizarii privind impactul zgomotului asupra sănătăţii; •  dezvoltarea unui management şi a unei politici a zgomotului eficiente; • construcţia instituţională şi dezvoltarea calificării în domeniul evaluării conformităţii şi certificării; • introducerea de sisteme de supraveghere pentru efectele negative asupra sănătăţii. • România este in plin proces de transpunere şi implementare a aquis-ului comunitar care cuprinde: armonizarea domeniului legislativ; adoptarea standardelor europene, in special in domeniile care privesc sanatatea si siguranta oamenilor; elaborarea de studii de impact asupra implementării acestora; implementarea şi certificarea sistemelor de managemental calităţii; îmbunătăţirea capabilităţii tehniceîn domeniul evaluării conformităţii şi certificării; • Companiile romanesti pot raspunde noilor cerinte pentru a progresa si prospera, sau isi pierd pozitia pe piata si pot sa dea faliment prin nealinierea la noile standarde europene. • Infrastructura evaluării conformităţii este în plin proces de definitivare.

3. De ce se masoara sunetul si vibratiile LIVA •  De ce se masoara sunetul •  rezultatele masuratorilor permit luarea masurilor pentru eliminarea/diminuarea • efectelor suparatoare; • masurarile dauindici obiectivi de comparare a zgomotelor in diferite conditii. •  masurarile de sunet dau o indicatie clara, cand un sunet poate afecta auzul; •  testele audiometrice permit evaluarea sensibilitatii auditive individuale; •  masurarile si analizele de zgomot sunt un mijlocde diagnoza in programele de • reducere a zgomotului de la aeroporturi, fabrici, autostrazi, case si studiouri de • inregistrare. •  masurarea sunetelor este o cale care permite cresterea calitatii vietii. • De ce se masoara vibratiile • masurarea vibraţiilor la ieşirea dintr-un sistem permite compararea cu valorile maxim admisibile; • rezultatele masuratorilor permit luarea masurilorde reducere a vibraţiilor (amplitudine sau frecvenţă); • in cazul vibratiilor dorite masurarile se fac in scopul mentinerii vibratiilor la parametrii doriti • masurarea vibratiilor la vibraţia la intrarea şi la ieşirea dintr-un sistem, permite caracterizarea comportarii sistemului; • amplitudinea vibraţiilor informează despre jocurile existente între piese; • acceleraţia vibraţiei informează despre intensitatea forţelor (ca efect al vibraţiei) • viteza informează despre zgomotul acustic produs şi despre energia vibraţiei.

4. LIVA Dimensiunile fizice ale sunetului •  Dimensiunile fizice ale sunetului sunt: • frecvenţa (numărul de cicluri de vibraţii produse într-o secundă). În general, la om plaja auditivă se înscrie între 16 şi 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz (fig.1); • intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent subunităţile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcţie de frecvenţă; • timbrul este calitatea care deosebeşte între ele sunetele egale ca frecvenţă şi intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puţine, acestea conţin o singură frecvenţă (de exemplu diapazonul). Majoritatea conţin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeaşi frecvenţă unul de altul (de exemplu două instrumente diferite). Caracteristicile masurabile sunt : intensitatea, frecvenţa şi durata. Fig.1. Sunetele din domeniul audibil

5. LIVA Caracteristicile vibratiilor • Vibraţiilesunt fenomene dinamice, care apar în medii elastice în urma unei excitaţii locale şi care se propagă în interiorul mediului sub forma unor oscilaţii. Vibraţia este o oscilaţie mecanică în jurul unui punct de referinţă şi defineşte mişcarea unui sistem mecanic. • Clasificare: • Dupa numarul de grade de libertate: • Vibratii cu un grad de libertate; • vibratii cu 2 sau mai multe grade de libertate; • vibratii cu numar infinit de grade de libertate. • Dupa ecuatia diferentiala a miscarii • Vibratii liniare; • Vibratii neliniare. • Dupa cauzele care le produc: • Libere (datorate unui impuls initial); • Fortate dau intretinute; • Dupa cum se consuma sau nu energia mecanica: • Amortizate; • Neamortizate; • Dupa legea variatiei in timp a miscarii: • Deterministe: cazuri particulare: periodice (de ex. vibratii armonice); • Aleatoare. • Marimi caracteristice ale vibratiilor: • Amplitudinea(deplasarea) • Viteza • Acceleraţie şi spectru de frecvenţe.

6. LEGISLATIE LIVA •  REGLEMENTARI PRIVIND ACREDITAREA LABORATOARELOR DE INCERCARI • Dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformităţii reprezintă o prioritate pentru viitorul economic al României. Principalele acte normative care reglementeaza acreditarea laboratoarelor de incercari sunt: • ORDONANTA nr. 38 (cu modificările si completările prevăzute în: Legea nr. 245/29 aprilie 2002-publicat în M.O. Partea I, nr.313/13 mai 2002; O.G. nr. 3/2004-pubicat în M.O. Partea I, nr. 48/20 ian 2004; Legea nr. 46/09.06.2004-publicat în M.O. Partea I, nr.532/14 iunie 2004) privind activitatea de acreditare a laboratoarelor si organismelor pentru evaluarea conformitătii • SR EN ISO 17025 :2005Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari • DIRECTIVE EUROPENE REFERITOARE LA ZGOMOT • Legea privind protectia mediului nr.137/1995, republicata- asigura cadrul legislativ, in Romania, in domeniul zgomotului • Directive europene transpuse de legislatia romaneasca in domeniul zgomotului industrial si ambiental

7. LIVA • Cerintele referitoare la expunerea la zgomot conform N.G.P.M.

8. LIVA • Directive europene referitoare la vibratii. In tabelul urmator sunt prezentate directivele europene referitoare la vibratii si transpunerea in legislatia romaneasca. • Cerintele referitoare la expunerea la vibratii conform Directivei 2002/44/EC

9. Efectele nedorite ale zgomotelor si vibratiilor LIVA • Zgomotul poate fi un factor poluant al ambianţei de viaţă şi muncă, care influenţează negativ performanta profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi/sau calitative a nivelului activităţii prestate. Efectele zgomotului asupra omului sunt în funcţie de intensitate şi de durata.Efectele, in ordinea aparitiei sunt: • la nivel psihic (distragerea atenţiei, reducerea performanţelor), • vegetative (creşterea activităţii cardiace), • suferinţă auditivă, • dificultăţi în coordonarea mişcărilor. • Directiva CE nr.188 privind protecţia salariaţilor faţă de riscurile de imbolnăvire datorate expunerii la zgomot în mediul de muncă, stabileşte ca limită anivelului acustic continuu pe saptamana valoarea de 85 dB. Directiva a fost preluată de NGPM/2002 cu menţiunea că expunerea la zgomot a fost stabilită la 87dB. Deoarece gradul de atenuare minimă realizat de antifon este de 2 dB rezultă că limita admisă respectă recomandările europene.În tabel sunt prezentate duratele maxime admisibile de expunere în funcţie de nivelul zgomotului Cca 20% din populatia Europei sufera datorita nivelurilor inacceptabile de zgomot care produc: - disconfort- perturbari ale somnului - alte probleme de sanatate.

10. LIVA •  Efecte nedorite ale vibratiilor • Modificări osteoarticulare datorite acţiunii vibraţiilor mecanice transmise prin sistemul mână – braţ • Vibraţiile cu frecvenţe între 20 - 40 Hz, dar uneori chiar până la 300 Hz transmise prin sistemul mână - braţ pot produce leziuni musculare, osoase neurologice si vasculare la nivelul mâinii, articulaţiei pumnului şi articulaţiei cotului. Folosirea în diferite procese tehnologice a unor unelte generatoare de vibraţii mecanice a făcut necesară cunoaşterea afecţiunilor osteoarticulare cu caracter profesional produse de ciocanele pneumatice sau de unelte asemănătoare. • Majoritatea studiilor medicale menţionează ca fiind cele mai importante următoarele: • 1) Artroza hiperostozantă a cotului • 2) Osteonecroza aseptică a osului semilunar (maladia lui Kicnböck) • 3) Osteonecroza aseptică a osului scafoid al carpului (maladia lui Köhler) • Vibraţiile transmise intregului corp pot produce: • - Jenarea activităţii fizice şi intectuale - oboseală; • - Deteriorări mecanice – la niveluri ridicate ale accelerației pot rezulta fracturi, deteriorarea plamânilor, deteriorări cardiace; • Fenomene subiective – lipsă de comfort, durere si stare de neliniște; • În general se consideră trei trepte de apreciere a efectelor vibraţiilor: • pragul de percepere, • pragul de neplăcere • pragul de intoleranţă.

11. CONSILIU DE ADMINISTRATIE INCDMF CONSILIUL TEHNICO-EC. COMITET DE DIRECTIE INCDMF COMP. AUDIT PUBLIC INTERN LIVA DIRECTOR GENERAL INCDMF COMP. ACHIZITII PUBLICE DIRECTOR ECONOMIC INCDMF RESP. RELATII PUBLICE OFICIU JURIDIC CONSILIERI DIR. GENERAL LIVA PREZENTAREA LABORATORULUI LIVA STRUCTURA ORGANIZATORICA NOTA: Laboratorul nu are personalitate juridica proprie

12. DIRECTOR GENERAL deleagă cu responsabilitate şi cu autoritate organizatorică deplină pentru îndeplinirea politicii LIVA cu privire la calitate şi pentru realizarea obiectivelor acestei politici pe: Şef laborator – 1 persoană ( locţiitor şef laborator = responsabil calitate) deleagă responsabilitatea pentru: - a identifica şi a înregistra orice probleme referitoare la SMC dar şi pentru a iniţia, a recomanda, a da soluţii, şi a verifica implementarea acestora; - a implementa, a menţine în funcţiune şi a îmbunătăţii continuu SMC propriu; - a iniţia acţiuni de prevenire a apariţiei neconformităţilor referitoare la SMC; - a controla neconformităţile, până când deficienţa sau starea necorespunzătoare a fost corectată; ● RESPONSABIL CALITATE - 1 persoană; ( locţiitor responsabil calitate = şef laborator ) ● RESPONSABIL CU ACTIVITATEA METROLOGICĂ – 1 persoană; ( locţiitor responsabil cu activitatea metrologică = responsabil calitate ). deleagă responsabilitatea pentru: - a - şi însuşi toate documentele SMC şi a implementa aceste documente în activităţile de încercare realizate; - a semnala şi a controla neconformităţile constatate pe parcursul realizării încercărilor / verificărilor până când deficienţa sau starea necorespunzătoare referitoare la lucrarea executată a fost corectată, - a iniţia acţiuni de prevenire a neconformităţilor referitoare la lucrarea executată. ● PERSONAL PENTRU CONDUCERE ŞI EXECUŢIE ÎNCERCĂRI: 2 persoane 1.Responsabili lucrare; 2. Executant lucrare. LIVA • DELEGAREA RESPONSABILITĂŢII ÎN LIVA

13. LIVA  PRINCIPALELE DOTARI EXISTENTE

14. DOMENIUL DE ACREDITARE