PRECIZĂRI METODICE PRIVIND APLICAREA NOULUI CURRICULUM ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRESCOLAR

1. PRECIZĂRI METODICE PRIVIND APLICAREA NOULUI CURRICULUM ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRESCOLAR

2. In aplicarea noului curriculum se vor utiliza cele6 teme generale care combină cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi din mai multe domenii experienţiale şi permit implicarea mai multor domenii de dezvoltare ale copilului.

3. Predarea integrată permite abordareaechilibrată a tuturor domeniilor de dezvoltare prin angajarea copilului în experienţe diverse de învăţare şi oferă posibilitatea construirii cunoaşterii în mod sistemic, stabilind conexiuni între concepte, obiecte, fenomene, evenimente, acţiuni, sentimente.

4. IMPORTANT • orice activitate din grădiniţă este o experienţă de învăţare si pornind de la acest fapt sa acordam importanta egala tuturor tipurilor de activitati desfasurate. Toate tipurile de activităţi reprezintă diferite momente ale programului zilnic al copilului în grădiniţă şi toate reprezintă oportunităţi de învăţare în modul cel mai natural al copilului.

5. Jocuri si activitati didactice alese • Jocuri şi activităţi alese: activităţi alese de copii dintr-o oferta cu grija aleasa de educatoare. • Acestea se vor desfasura atat in etapa de dimineata cat si in etapa de dupa activitatile pe domenii experientiale • ALA – cel putin trei centre vor fi deschise zilnic Tema poate fi generica pentru toate centrele deschise, dar se pot stabili teme distincte pentru fiecare centru . ALA se realizeaza simultan si nu succesiv, nu este obligatoriu ca fiecare copil sa parcurga zilnic toate sectoarele deschise. • ALA-nu se desfasoara FRONTAL • Tot in cadrul ALA se vor desfasura activitatile din cadrul programelor nationale, judetene si activitatile educative

6. Activitati de dezvoltare personala • Activităţi de dezvoltare personală: rutinele, tranziţiile, activităţile opţionale, activităţile din perioada după-amiezii. Nu se includ la ADP jocurile si activitatile alese din fosta etapa a III-a • ADP-rutinele zilnice (sosirea copiilor, micul dejun, spalatul si toaleta, masa de pranz, somnul si relaxarea ) . Fiecare educatoare va consemna pe o pagina rutinele zilnice iar in caietul educatoarei zilnic se vor consemna deprinderile asupra carora se insista ( doua, trei)

7. Intalnirea de dimineata • -Intalnirea de dimineata se va specifica si desfasura zilnic pe etapele prevazute de Curriculum( pg.27,28-Curriculum pentru invatamantul prescolar, prezentare si explicitari) intr-o ordine aleasa de educatoare in functie de obiectivele pe care si-a propus sa le realizeze. Genericul intalnirii de dimineata poate fi acelasi pentru toata saptamana, dar poate sa fie schimbat zilnic in functie de evenimentele care sunt in ziua respectiva ( ziua de nastere a unui copil, evenimente sociale si religioase, fenomene meteo, vizite, excursii, etc). Important este ca mesajul zilei din cadrul intalnirii de dimineata sa fie relevant pentru introducerea continuturilor invatarii din ziua respectiva.

8. Tranzitiile • -Tranzitiile –activitati de scurta durata, fac trecerea de la momentele de rutina la alte tipuri de activitati de invatare sau de la o activitate de invatare la alta, pot fi liantul in cadrul activitatilor integrate sau fac trecerea dintre un tip de activitate la altul - acestea vor fi consemnate zilnic. Tranzitiile se pot repeta perioade mai scurte sau mai lungi ( zile, saptamani) si se pot relua dupa un interval de timp

9. Activitati pe domenii experientiale • Activităţile pe domenii experienţiale(experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare )sunt activităţi tematice care implică experienţe de învăţare din mai multe domenii experienţiale sau a unui domeniu experienţial (care este interdisciplinar) ce pot fi desfăşurate sub forma unor proiecte sau ca activităţi ce îmbină mai multe forme de organizare: individual, grup, perechi, frontal.

10. Activitati integrate • Activităţile integrate vor fi prezente în planificare, proiectate conform planului de învăţământ, nivelului de vârstă, susţinute de experienţa cadrului didactic.. Saptamanal se vor desfasura minim 3 activitati integrate.

11. Pasi importanti in proiectare anuala • După ce am stabilit care sunt grupele cu care vom lucra în anul şcolar curent, adunăm întreg colectivul de cadre didactice al grădiniţei; • Fiecare colegă va avea în faţă calendarul aferent perioadei de derulare a anului şcolar, ordinul MECI cu structura anului şcolar, tabelul cu cele şase teme anuale de studiu şi descriptivul fiecăreia; De asemenea, colegele vor putea să consulte tabelele destinate fiecărei teme (pe grupe de vârstă), îndeosebi coloana cu conţinuturi şi sugestiile de teme din subsolul acestora;

12. Pasi importanti in proiectare anuala 3 Fiecare colegă (grup de colege de la aceeaşi grupă de nivel) îşi planifică proiectele (cu temă, durată, focus etc.) pe care doreşte să le deruleze cu copiii în anul şcolar în curs şi le plasează în dreptul temelor de studiu din tabelul centralizator; Se ţine cont de nivelul de vârstă al copiilor din grupă, de ceea ce ne precizează Metodologia de aplicare a noului curriculum (la cei mai mici, de 3-5 ani, pot să atingă minimum 4 teme de studiu, deci pot să am un minimum de 4 proiecte anuale; proiectele pot avea o durată maximă de 5 săptămâni; pot avea şi proiecte transsemestriale; numărul maxim de proiecte poate fi de 7; nu e obligatoriu să încep cu prima temă de studiu anul şcolar etc.);

13. Pasi importanti in proiectare anuala • După ce fiecare şi-a aşezat proiectele în tabelul centralizator, se verifică în grup dacă proiectele au coerenţă şi pe verticală (respectiv, ce se mai adaugă pe o temă de studiu, de la o vârstă la alta); • Apoi, fiecare depistează care sunt perioadele rămase neacoperite (de la finalizarea unui proiect la începerea altuia), cât de lungi sunt ele, ce anume a rămas neacoperit din descriptivul temelor de studiu sau din conţinuturile sugerate în tabelele pe teme şi grupe de vârstă (din curriculum), ce evenimente sunt în perioada respectivă (astrologice, ecologice, naţionale, religioase, internaţionale etc.) şi, astfel, stabileşte care vor fi temele săptămânilor independente, subsumându-le şi pe acestea, după caz, temelor de studiu din curriculum.

14. Evaluarea • Ca proces, evaluarea are următoarele componente: măsurarea achiziţiilor copilului, înregistrarea şi aprecierea lor. Aceasta din urmă cuprinde pe de-o parte, predicţia privind nivelul de dezvoltare a copilului ca premisă pentru stadiul următor şi diagnoza, în termeni de identificare a factorilor ce frânează dezvoltarea copilului.

15. Evaluarea • Deoarece evaluarea este parte a procesului educativ, se recomandă să fie formativă, în flux continuu, sistematică şi analitică, pentru a-i putea oferi evaluatorului informaţii concrete în legătură cu nivelul de atingere a obiectivelor educaţionale, cu dificultăţile de învăţare şi de adaptare ale copilului, să îi sugereze acestuia modificări, ajustări, ameliorări ale unor deprinderi, atitudini, prejudecăţi, conduite.

16. DE EVITAT!!! • A utiliza, în activităţile desfăşurate cu copiii pe domenii experienţiale (Limbă şi comunicare, Ştiinţe, Om şi societate), numai fişe/caiete de lucru; • A încărca mediului educaţional al grupei cu materiale care nu sunt în acord cu tema studiată sau cu momentul parcurs din anul şcolar; • A lăsa grija opţionalului pe umerii profesorului care îl desfăşoară, fără a acorda atenţie faptului că această activitate presupune munca în echipă;

17. DE EVITAT!!! • A nu implica preşcolarii în amenajarea mediului educaţional şi în procesul de evaluare al activităţilor/proiectelor; • A utiliza în exces mijloacele audio-vizuale (televizor, casetofon, computer etc.) pe durata unei zile de activitate cu copiii; • Eliminarea, în mod deliberat, a activităţilor în aer liber prevăzute de Metodologia de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârste între 3 şi 6/7 ani;

18. DE RETINUT!!! • trebuie să se înţeleagă foarte clar faptul că nu forţăm copiii să scrie toate literele alfabetului; nu îi forţăm pe copii să înveţe să scrie litere, dacă ei nu sunt pregătiţi să o facă; nu utilizăm caiete tip I pentru a-i deprinde să scrie litere ca la şcoală etc. Obiectivul nostru şi sarcina noastră este de a-i ajuta să înţeleagă că există o diferenţă între text scris şi imagine; că sunt o mulţime de semne în mediul nostru apropiat care ne transmit diferite mesaje; că literele şi cifrele înseamnă mesaj scris şi fac şi ele parte din categoria semnelor cu semnificaţie şi, abia în ultimul rând, că şi ei pot să le înţeleagă şi să le scrie (când e pregătit fiecare, în ritmul lui etc.).