P ă durile din Rom â nia

1. Pădurile din România Anul acesta reprezinta anul Padurilor din Romănia

2. Rolul Padurilor • Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni. • Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteza şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.

3. Defrişarea si poluarea pădurilor • Defrişarea pădurilor şi poluarea sunt principalele probleme de mediu resimţite de români, potrivit unui studiu realizat pro bono de compania Synovate pentru WWF (World Wide Fund for Nature) România, a anunţat astăzi organizaţia de mediu. • Astfel, mai mult de jumătate dintre persoanele care intenţioneză să facă donaţii pentru cauze de mediu pe viitor consideră că protecţia pădurilor este o cauză importantă, pentru care ar dona bani, iar mai mult de o treime dintre acestea ar face donaţii pentru probleme precum managementul deşeurilor şi protecţia Dunării.

4. PAdurile nu mai fac fata poluarii • CERCETARE. Copacii sunt responsabili pentru absorbţia unei cincimi din emisiile de dioxid de carbon produse de om, a dezvăluit un studiu care aduce noi dovezi împotriva despăduririlor excesive. • Studiile vechi au pus accentul pe pădurile tropicale din America de Sud şi Asia, dar noi experimente au inclus şi pădurile tropicale din Africa, descoperind că acestea absorb mai bine de 4,8 miliarde de tone de dioxid de carbon în fiecare an. Studiul a mai arătat că în prezent copacii absorb o cantitate semnificativă de poluare de la fabrici şi maşini, dar dacă emisiile de carbon vor continua să crească, pădurile vor dispărea, cauzând un efect de „feed-back” care va accelera schimbarea climatului. • Cercetarea pădurilor tropicale africane, care a durat 40 de ani, a arătat că cel puţin în ultimii zeci de ani, fiecare hectar de pădure a absorbit cu 0,6 tone CO2/hectar mai mult în fiecare an. Dr. Simon Lewis, de la Universitatea din Leeds, autor al studiului a declarat: „Pădurile tropicale absorb 18% din dioxidul de carbon emis în atmosferă de combustibilii fosili, reducând considerabil rata de schimbare a vremii”. Se estimează că activitatea umană produce 32 de miliarde de tone de CO2 în fiecare an, dar doar 15 miliarde rămân în atmosferă pentru a influenţa clima. Noul studiu arată cu exactitate unde „dispar” restul de 17 miliarde de tone din fiecare an. (A.M.V.) apreciaţi copacii

5. Pădurile de foioase • Cand privesti muntii nostri acoperiti cu paduri, fara sa vrei te gandesti la vesnicie. Mii de generatii de oameni i-au privit, s-au bucurat de splendida lor infatisare. Asa erau si pe vremea intemeierii Tarii Romanesti si a Moldovei, asa erau cand Traian a strabatut cu legiunile sale in inima Daciei, asa erau cand stramosii nostri din epoca de piatra descopereau primele rudimente ale civilizatiei. • Padurea tinutului carpato-danubian in vremurile neguroase ale preistoriei era mult mai intinsa decat astazi, acoperea nu numai muntii, dar si dealurile si o mare parte a campiei. • In Transilvania, existentau padurilor mari ce o desparteau de vasta campie a Dunarii si a Tisei. Moldova avea codrii uriasi ce acopereau dealurile si coborau pana la varsarea Siretului si Prutului. In Muntenia sau Tara Romaneasca, cu exceptia Baraganului si a stepei Burnazului, puteai sa mergi de la munte pana la Dunare numai prin codri. Un foarte bun cunoscator al padurii, regretatul Emil Pop, afirma ca pamantul romanesc, trebuie sa fi fost acoperit altadata in proportie de cam 60-70 % cu paduri.

6. Pădurile de conifere • Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi, pini). Ele sunt răspândite în zonele subarctice, temperate si subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55° în emisfera nordică și unilor munți din emisfera sudică.

7. Animalele afectate de poluarea padurilor • Furtuna de duminica trecuta a provocat o situatie fara precedent in Marea Azov si Marea Neagra. In doar o zi, patru nave s-au scufundat, alte sase au fost blocate, iar doua petroliere au fost accidentate. Cel putin 2.000 de tone de pacura s-au revarsat in mare. Pe vasele scufundate se gasesc peste sapte tone de sulf. • Potrivit celor mai noi informatii, 13 nave au fost afectate de furtuna, declansata la sfarsitul saptamanii trecute in Marea Neagra. Autoritatile rusesti continua operatiunile de cautare a celor 20 de marinari dati disparuti in urma naufragiului. Militarii rusi vor lucra la curatarea malurilor si a apelor Marii Negre si Marii Azov. Acestea au fost poluate cu peste 1.000 tone de produse petroliere si peste 6,8 mii tone de sulf. • Cititi si: Rusia va intrerupe exporturile de produse petroliere in mai • “Curatam plaja, apa si scoatem titeiul care a mai ramas in cisterna avariata”, a declarat, ieri, Oleg Mitvol, director-adjunct al Agentiei ruse pentru Mediu, Rosprirodnadzor. Mitvol a precizat ca 730 de persoane au fost mobilizate pentru a curata plajele, dintre care 500 sunt militari. “Daca aceasta pata de 2.000 de tone continua sa se deplaseze spre Marea Azov, se vor inregistra grave consecinte asupra mediului. Ecosistemul marii este fragil”, a adaugat Mitvol. “Rezolvarea acestei probleme poate dura cativa ani. Petrolul este o substanta grea si se depune pe fundul marii”, a explicat Mitvol. “Este un dezastru ecologic foarte grav”, a adaugat el

8. Mediul pădurilor de foioase si de amestec • Zona temperata este cuprinsa intre 30 si 60 grade latitudine,in fiecare emisfera se intinde in zona biogeografica temperata.Acestei zone ii sunt caracteristice: • 1.Vegetatia mediterana,regiunile cuprinse intre 30-40 grade latitudine nordica si sudica.Pe locul padurilor defrisate s-a dezvoltat o vegetatie de tufisuri foarte dese numite in Europa maquis,iar in America chaparral. • 2.Padurile de foioase se gasesc in regiunile cu clima temperat-oceanica. • 3.Padurile de conifere se intalnesc doar in emisfera nordica:in Siberia,Canada si partial in nordul Europei. • Zona padurilor de foioase. • Este situata in cea mai mare parte a Europei,in America de Nord,Asia si pe mici portiuni in America de Sud si Noua Zeelanda . • Padurile de foioase sunt zone de vegetatie in care domina vegetatia arboricola si angiospermica .Ele sunt prezente atat in zonele temperate,cat si in zonele temperate,cat si in cele subtropicale si tropicale. • Limita dintre padurile de foioase si cele rasinoase se situeaza intre altitudini de 600-1300 m,in functie de relief,substrat si microclimat

9. Fauna si vegetatia padurilor • Vegetație: alun, ciuperci etc. • componente ale biotopului:-soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice;-temperatura medie anuală de 6-8 °C; • -lumină slabă • Componente ale biocenozei: • -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad;-arbuști: alun, mur, corn;-plante erbacee: ferigă, mușchi, licheni, mierea-ursului, păius;-animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului);-animale vertebrate: ciocanitoare, gaiță, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriță, mistret, pisică salbatică.

10. Concluziile trase • Padurile nu mai trebuie defrisate • Trebuie ocrotite • Nu trebuie sa uitam ca datorita lor uni dintre noi existam • Cand taiati o padure ganditi-vă la animale