370 likes | 805 Views
ECHILIBRUL OSMOTIC. PLASMA - Echilibrul osmotic. menţinerea constantă a nr. de particule dizolvate în unitatea de volum. - Particulele osmotice : - electroliţi 93% (!!Na + ) -subst. org. nedisociate 7% (Glucoză, Uree)
E N D
PLASMA - Echilibrul osmotic menţinerea constantă a nr. de particule dizolvate în unitatea de volum. - Particulele osmotice: - electroliţi 93% (!!Na+) -subst. org. nedisociate 7% (Glucoză, Uree) - Parametrii echilibrului osmotic sunt: • concentraţia osmolară = 285-300 mOsm/l, • presiunea osmotică = 7,6 atm = 5776 mmHg.
PLASMA - Echilibrul osmotic Osmolaritatea plasmei - determinare: 1. prin calcul mOsm/l = 2[Na+(mEq/l) + K+(mEq/l) ] + mg% G/18 + mg% U/6 • glicemia = 70 – 110 mg% 10 mOsm/l. • ureea sanguină = 30 – 50 mg% Pat.: hiperglicemie sau/şi uremie stări hiperosmolare. 2.prin crioscopie • Punctul de îngheţare scade d.p. cu nr. particule dizolvate / unit. volum. (1oC pentru fiecare 5,4 mOsm/l) mOsm/l = (pct. crioscopic determinat / - 1,85 ) x 100 Punct crioscopic plasmă normală = - 0,56oC± 0,01oC
PLASMA - Echilibrul osmotic 3. prin măsurarea rezistivităţii electrice • rezistivitatea electrică a plasmei variază i.p. cu cant. de substanţe ionizate în soluţie. • apreciază doar osmolaritatea dată de electroliţi • Valori normale = 70-74 Ohmi x cm.
PLASMA - Echilibrul osmotic Presiunea osmotică = forţa/unit.de suprafaţă care aplicată de partea cu concentraţie crescută a unei membrane semipermeabile,se opune osmozei - depinde de nr. de particule dizolvate în unitatea de volum (disociate, nedisociabile). C = concentraţie osmolară (Osm/l) P = C x R x T R = constanta gazelor = 0,082 (atm) T = temperatura absolută (273 + toC) P = 7,6 atm = 5776 mmHg
PLASMA - Echilibrul osmotic Importanţa -desfăşurarea N. a schimburilor celulă-mediu • Relaţia osmolaritatea plasmei-eritrocit Hipotonie E globuloase Hipertonie E ratatinate • Relaţia osmolaritate mediu extracelular-celulă (neuron) hipotonie extracelulară hiperhidratare celulară (edem) hipertonie extracelulară deshidratare celulară (perturbarea metab.cerebral)
PLASMA - Echilibrul osmotic Presiune osmotică Pres. coloid-osmotică Presiune coloid-osmotică (p) = presiunea dată de proteinele plasmatice, în special de albumine, care se opune filtrării p= 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%) Valori normale = 25-30 mmHg Importanţă: în schimburile transcapilare Pha = 35 mmHg Phv = 15 mmHg Ph> pp = 25 mmHg Ph< p capăt arteriolarcapăt venular FILTRARE REABSORBŢIE
PLASMA - EAB = menţinerea în limite fiziologice a [H+] pH = - log [H+] = 7,4 (7,35 - 7,45) Ecuaţia Henderson-Hasselbach pH = pKa + log [bază]/[acid] =6.1 + log [HCO3-]/[H2CO3] Ka = constanta de disociere; pt. acid tare pt. acid slab Fiziologic: • producţie continuă de acizi nevolatili (ex. acid lactic, corpi cetonici) tendinţa de acidifiere a pH-ului • mecanisme care reduc [H+] • fizico-chimice: sisteme tampon • biologice: plămâni, rinichi, ficat
PLASMA - EAB SISTEMELE TAMPON SANGUINE Principiu: procesul de tamponare =înlocuire acid tare din mediu cu un acid slab, cu disociere redusă menţinere relativ constantă a [H+]. Capacitatea tampon a sângelui: - 1/4 - plasmă - 3/4 - eritrocite 1. Sistemul bicarbonat/acid carbonic = principalul sistem tampon al organismului • există în concentraţie mare = 24-27 mEq/l • rezultă din CO2 format în cursul proceselor metabolice CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3-
PLASMA - EAB Parametrii sistemului bicarbonat/acid carbonic 1. [HCO3-] = 24 mEq/l = componenta metabolică - este reglată pe cale renală; se modifică lent 2. [H2CO3] = 1,2 mmol/l = componenta respiratorie - este reglată de către plămâni; se modifică rapid (sec.) - depinde de: - coef. de solubilitate al CO2 = 0,03 - pres. parţială a CO2: [H2CO3] = PCO2x 0,03 3. PCO2 = 40 mmHg 4. [HCO3-]/[H2CO3] = 24/1,2 = 20 5. CO2 total = [HCO3-] + [H2CO3] = 24 + 1,2 = 25,2 mmol/l 6. pH = 7,4
Tulburările EAB pH < 7,4 ACIDOZĂ pH > 7,4 ALCALOZĂ compensată H2CO3 pHN prin HCO3- pH < 7,4metabolică decompensată H2CO3 ~ pH ACIDOZA compensată HCO3-pH N prin H2CO3 respiratorie decompensată HCO3-~pH compensată H2CO3 pH N prin HCO3- pH > 7,4 metabolică decompensată H2CO3 ~pH ALCALOZĂ compensată HCO3- pH N prin H2CO3 respiratorie decompensată HCO3-~ pH
PLASMA - EAB 2. Sistemul tampon al fosfaţilor Na2HPO4/NaH2PO4 - pKa = 6,8 - concentraţie redusă în plasmă = 2mEq/l rol redus în plasmă (rol important în celule) 3. Sistemul tampon al proteinelor - concentraţie redusă în plasmă = 16 mEq/l rol redus în plasmă (rol important în celule) Capacitatea tampon totală a plasmei = 24+2+16= 42 mEq/l
PLASMA - EAB 4. Sistemele tampon al hemoglobinaţilor • Hb-/HbH HbH = acid mai slab ca H2CO3 • HbO2/KHbO2HbO2= acid mai tare ca H2CO3 = cel mai puternic sistem tampon al organismului - are capacitate crescută în timpul procesului de deoxigenare previne modif. semnificative ale pH-ului între sângele arterial (cu O2) şi sângele venos (cu CO2) pH sânge venos = 7,35 / pH sânge arterial = 7,4
PLASMA - EAB Rolul eritrocitelor în EAB - factori: • prezenţa anhidrazei carbonice (AC) (viteza reacţiei este de aprox. 5000 ori mai mare decât în plasmă) AC CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3- • membrana eritrocitară este permeabilă pentru anioni (HCO3-, Cl-) • membrana eritrocitară este impermeabilă pentru cationi (Na+, K+), cu excepţia H+. • diferenţele de disociere între HbH şi HbO2
PLASMA - EAB La nivel tisular (PO2, PCO2) • KHbO2 cedează O2 • Hb redusă rezultată (cu const de disociere redusă) devine acceptor de H+, disociaţi din H2CO3 • HCO3- rezultat din disociereaH2CO3 va difuza în plasmă la schimb cu ionii de Cl- (fenomen HAMBURGER), care pătrund în eritrocite KCl • În plasmă:HCO3- va fixa Na+, care nu poate difuza în eritrocit În eritrocit: HbH În plasmă:NaHCO3-
PLASMA - EAB La nivel tisular (PO2, PCO2)
PLASMA - EAB • La nivel pulmonar (PO2, PCO2) • HbH se oxigenează HbO2 = acid puternic, care eliberează H+ şi fixează K+ KHbO2 • Ionii de Cl- migrează în plasmă, unde fixează Na+ • HCO3- (eliberat din NaHCO3 plasmatic) pătrunde în eritrocite şi reacţionează cu H+ (din disocierea HbH) H2CO3. • Descompunerea H2CO3 (catalizată de AC) duce la formarea de: H2O şi CO2, care difuzează în aerul alveolar • AC • CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3- • !! Activitatea AC este reglată de PCO2: ţesuturi (46 mmHg) spre dreapta • plămâni (40 mmHg) spre stânga
PLASMA - EAB La nivel pulmonar (PO2, PCO2) Plasmă Eritrocit HHb O2 O2 HbO2 HCO3- HCO3- H+ Cl- + Na+ H2CO3 AC CO2 + H2O CO2
PLASMA - EAB SISTEME BIOLOGICE CU ROL ÎN EAB Plămânii = a doua linie de apărare pentru prevenirea tulb. EAB - intervine prin reglarea eliminării de CO2 • Creşterea ventilaţiei eliminare CO2 în exces PCO2 • Scăderea ventilaţiei eliminare CO2 redusă PCO2 - ajustează eliminarea CO2 astfel încât raportul să fie menţinut constant pH normal Ex. [HCO3-] pH scăzut hiperventilaţie PCO2 [H2CO3] [HCO3-]/ [H2CO3] = normal pH = normal
PLASMA - EAB Rinichii - intervin prin • reabsorbţia HCO3- filtrat • refacerea rezervei de HCO3- prin formare de HCO3- nou • excreţie de H+
PLASMA - COMPOZIŢIE Apă 90% Rezidiu uscat 10% Substanţe anorganice 1% • ioni • oligoelemente Substanţe organice 9% • azotate: - proteice: A, G, fibrinogen - neproteice: N ureic N rezidual • neazotate: - Glucide + prod. de metabolism - Lipide + prod. de metabolism
PLASMA - COMPOZIŢIE • Substanţe organice azotate 1. Proteine plasmatice Roluri 1)Rol nutritiv în ţesuturi 2)Rol de transportor pentru: hormoni, vitamine, metale , lipide, medicamente, metaboliţi. 3) Rol de enzime 4) Rol de hormoni 5) Rol în procesul de coagulare şi fibrinoliză 6) Rol în apărarea organismului (Ig, sist complement). 7) Rol în EAB (sistemul tampon al proteinaţilor). 8) Rol în determinarea presiunii coloid-osmotice (Pp) 9) Influenţează vâscozitatea sângelui şi VSH
PLASMA - COMPOZIŢIE Proteinemie =60-80g/l. • Hipoproteinemie (scăderea sub 60g/l): - sinteză defectuoasă (ex. boli hepatice cronice); - aport insuficient; - absorbţie deficitară (boli gastro-intestinale); - pierderi digestive, renale (hemoragii). • Hiperproteinemia (creşterea peste 80g/l) - creştere Ig (st. hiperimunizare, tumori cu plasmocite) - stări de deshidratare (diaree cronică, vărsături);
PLASMA - COMPOZIŢIE 3 fracţiuni: A, G, fibrinogen
PLASMA - COMPOZIŢIE 2. Subst. azotate neproteice = N neproteic din plasmă • N ureic = ureea • N rezidual = NH3, AA, pp, acid uric, creatină, creatinină, bilirubină Ureea = 30-50 mg% • sinteză: în ficat (ciclul ureogenetic) • eliminare: pe cale renală • variaţii patologice: - creşterea = uremie; în insuficienţa renală, hipercatabolism proteic, hemoragii digestive, - scăderea: în insuficienţa hepatică
PLASMA - COMPOZIŢIE • Substanţe organice neazotate 1. Glucide şi produşii lor de metabolism = principalul substrat energetic al organismului = sursa de glicogen pentru ficat şi muşchi Glicemia = 70-110 mg% - Hiperglicemie: fiz: postprandial, stări emoţionale pat: DZ, exces h. hiperglicemianţi - Hipoglicemie: inaniţie, hiperinsulinism Metaboliţiiglucozei - Acid lactic = 10-15mg% (glicoliză anaerobă: E, m.schel) - Acid piruvic = 0,4-1,3 mg% (prin glicoliză aerobă) - Acid piruvic/Acid lactic = 1/10
PLASMA - COMPOZIŢIE 2. Lipide şi produşii lor de metabolism = subst hidrofobe, solvite în plasmă prin combinarea cu proteine (apolipoproteine) LP Principalii constituenţi plasmatici lipidici • Lipide totale (lipemie) = 500-700 mg% • Trigliceride = 50-150 mg% • Fosfolipide = 150-250 mg% • Colesterol = 150-200 mg% • Acizi graşi liberi (AGL)= 10-35 mg% Metaboliţi Corpii cetonici (acid b-hidroxibutiric, acid aceto-acetic, acetona) = 1-6 mg% : inaniţie, diabet zaharat cu cetoacidoză