Ce resurse minerale are Romania

1. Ce resurse minerale are Romania Romania inca dispune de o mare varietate a zacamintelor naturale, in prezent fiind exploatate resurse diverse, de la andezit, ape minerale si calcar, pana la uraniu, cupru, huila sau sare.Judetele cele mai bogate in resurse sunt Bihor, Hunedoara si Cluj, potrivit datelor colectate de Ziarul Financiar.Astfel, in subsolul terenurilor din judetul Hunedoara se afla resurse diversificate, de la andezit, huila, nisip si pietris pentru constructii, la ape balneoterapeutice, argila, bazalt, aur si argint.In Bihor se intalnesc ape geotermale, ape minerale necarbogazoase, calcar, dar si minereuri polimetalice si auro-argentifere, iar in judeteleNeamt si Suceava se afla singurele rezerve de uraniu in exploatare.Resursele de hidrocarburi se afla in mare parte in zonele de centru si sud ale Romaniei.In tara noastra, 38% din energia produsa a fost bazata pe carbuni in 2009. Insa noile directive europene prevadscaderea cu 14% a consumului eneregetic provenit din aceasta resursa, din cauza problemelor de mediu.Astfel, pentru a intra in conformitate ce noile legi, Romania are in proiect reducerea poluarii provocate de utilaje, investitia actuala fiind de un miliard de euro.

2. Resursesubsolice importante • Ca urmare a alcătuirii geologice complexe şi a reliefului variat, Regiunea Vest posedă bogate şi diverse resurse subsolice dintre care se pot aminti: hidrocarburi lichide şi gazoase (petrol şi gaze naturale) în special în zona de câmpie, minereuri de metale feroase şi neferoase care predomină în zonele de deal şi de munte, zăcăminte de cărbuni concentrate mai ales în judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin şi materiale de construcţii.

3. Bogate resurse de ape termale şi minerale • Structura geologică şi tectonica Regiunii Vest au favorizat exploatarea şi valorificarea bogatelor ape termale, minerale şi de apă plată din regiune, care au fost cunoscute şi captate din cele mai vechi timpuri. Potenţialul balnear al apelor termale este valorificat în următoarele staţiuni de interes naţional şi regional: Băile Herculane (judeţul Caraş-Severin), Geoagiu-Băi (judeţul Hunedoara) şi Moneasa (judeţul Arad), dar şi în alte staţiuni mai mici, de interes local. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (judeţul Arad) şi Buziaş (judeţul Timiş), precum şi apa plată de la Băile Herculane.

4. Potenţial teren agricol • Potenţialul agricol al Regiunii Vest se bazează pe terenurile agricole fertile, în special pe existenţa molisolurilor care datorită conţinutului ridicat de humus sunt cele mai fertile soluri pentru cultura plantelor. Răspândirea mare a acestui tip de soluri în Regiunea Vest, cât şi fertilitatea ridicată a acestuia a transformat Câmpia Banato-Crişană în cea de-a doua mare zonă agricolă a ţării.

5. Energia eoliana • Definitie • este energia continuta de fortavantului ce batepesuprafatapamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanicapentru pomparea apei, de exemplu, sau macinareagraului, la mori ce functioneazacuajutorulvantului. Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vantmoderne transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica

6. Utilizari • Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata devant atunci cand au navigat pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr.Peste secole vasele cu panze aveau sa domine marile si oceanelelumii, servind in principal transportului comercial, dar si in scopurimilitare si stiintifice. Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cupanze pentru a controla si domina marile. Aceste vase cu panzesuntsiastazi prezente pe apa, insa sunt construite cu echipamentemoderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta - fie ca vase sportive, fie ca ambarcatiunide agrement. • Energia eoliana • a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fostconstruita in vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentrumacinareagraului, pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizareaaltor forme de energie mecanica. Insa exploatarea pe scara larga a aparutabea in secolul XX, odata cu aparitia “morilor de vant” moderne – turbineledevant ce pot genera o energie de 250 pana la 300 de kilovati. 

7. Mori de vant in Romania •       La  Muzeul din Dumbrava Sibiului exista doua mori de vant cu etaj. Una din morile de vant este din judetul Tulcea, Dunavatu de Sus.  Aceasta  moara a fost construita in satul Caraorman, comuna Crisan - in mijlocul  Deltei - de unde a fost mutata, la inceputul secolului al XX-lea, in  satul  Dunavatu de Sus, comuna Murighiol, judetul Tulcea. Ea a fost  achizitionata si reconstruita in Muzeul Tehnicii Populare, in anul 1966.     Din  punct de vedere tipologic, moara din  Dunavatu  de Sus este o moara cu pivot(cu protap), cu etaj si cu doua instalatii  de macinat. Ca atare, ea nu reprezinta deosebiri esentiale fata de moara  din Frecatei, in ceea ce priveste sistemul de rotire sau mecanismul de  actionare si macinare. Doar constructia de adapostire are unele  particularitati, care ii dau un aspect aparte. La fel ca majoritatea  morilor de vant din tara noastra, aripile morii, in numar de sase, sunt  fixate de nistespite solide care strabatcapatul exterior al valului.