Franta

1. Franta Traditii culinare Elev: Pintilie Maria Prof: Serban Laura

2. Franta- traditii culinare • Scoala culinara frantuzeasca este celebra. Migala, rabdare, ingrediente de calitate sunt o parte dintre caracteristicile acesteia. In ultimii ani, bucataria franceza a marcat arta culinara a lumii, dar a primit si influente. • Bucataria frantuzeasca este considerata un punct de referinta pentru arta culinara si este mentionata deseori ca "haute cuisine" - bucatarie la nivel inalt. •  Arta culinara a Frantei a capatat identitate la curtea regilor francezi, in special la inceputul secolului al saisprezecelea, in perioada Catherinei de Medici, si a fost perfectionata de Auguste Escoffier, (1846-1935), considerat parintele bucatariei franceze. 

3. Franta- traditii culinare • Noile tendinte, care s-au extins in anii '70, sunt usor in opozitie cu stilul bogat, luxos promovat de perioada clasica a bucatariei frantuzesti. Noua arta culinara promoveaza o filosofie mai sanatoasa: legume usor gatite, sosuri pe baza de fructe, in comparatie cu sosuri cu faina si smintina.

4. Franta- traditii culinare • Preparatele specifice Frantei pot fi impartite in subcategorii, astfel:  • specialitati clasice: se regasesc, in pregatire, elemente traditionale. Astfel, sunt preparatele: canard al'orange (rata cu portocale) sau Velouté Du Barry ,un preparat pe baza de conopida  • bistro: antreuri ca poireau vinaigrette (praz cu sos vinaigrette), cervelle de veau aux capres (creier de vita si capere) • preparate cu influente internationale: sint la moda astazi astfel de specialitati, intrucit combina traditionalul cu elemente moderne. Un astfel de exemplu este alade aux ptoncles avec algues japonaises marines (salata de melci cu alge japoneze marinate) sau filet d'agneau farcie aux figues (file de miel cu smochine)  • specialitati gastronomice: este vorba de arta culinara la nivel inalt, despre delicatese. Astfel de preparate sunt foie gras avec une reduction de vin (pate de gasca gatit in vin de struguri de Juras) sau filet mignon aux morilles (carne cu ciuperci). 

5. Franta- traditii culinare • Bucataria franceza variaza in functie de regiuni si reflecta caracterul, relieful zonei. Cea mai generoasa regiune este a Burgundiei. Beef Bourguignon este una dintre cele mai renumite specialitati din zona. Regiunea Provence este limitata de Marea Mediterana si, de aceea, predomina preparatele pe baza de fructe de mare. Aflata la granita cu Elevetia si Germania, regiunea Alsacia a fost influentata de stilul culinar al vecinilor, predominind carnea de porc si cartofii.  • Zone si alimente  • Alsacia: carne de porc si varza murata • Basque: sunca si rosii • Bourguignonne: vin rosu, bacon, ceapa • Normande: sosuri pe baza de smantana • Provencal: ulei de masline, usturoi, rosii 

6. Franta- traditii culinare • De-a lungul timpului, bucataria frantuzeasca a impus o varietate de tehnici, unele foarte complicate, dar de baza pentru arta culinara. Chiar si cele mai simple preparate sunt pregatite foarte serios, cu migala; timpul este elementul cu cea mai mica importanta in selectarea unei retete, spre deosebire de alte tari occidentale, unde acest aspect este foarte important la gatit. Ingredientele trebuie sa fie de calitate. Multe alimente sint cunoscute prin numele zonei care le-au facut celebre: capsunile de Pessac, mazarea din Saint-Germaine, anghinare de Macau, unt din Isigny.  • In Franta, servirea preparatelor la masa se face in stilul "a la russe": aceasta metoda provine din secolul 19 si presupune servirea separata, pe rand, a felurilor de mancare. O masa frantuzeasca incepe cu un aperitiv cald sau rece, urmat de supa, felul principal, salata, brinza si, in final, desert. 

7. Franta- traditii culinare • Brinza este un tip de mancare cu identitate proprie in Franta. Orice fermier din Franta produce branza, astfel ca sint mii de sortimente: de capra, de vaca, de oaie, luind numele regiunii sau in functie de ingrediente. Si, la fel ca si vinul, branza devine mai buna cu timpul. Branza este servita cel mai adesea spre sfirsitul mesei.  • Francezii sint de parere ca exista o bautura potrivita pentru fiecare fel de mancare si ocazie. Vinul este servit la carne. Bauturile aperitiv, mai slabe in alcool, preced masa si cele cu un continut mai mare de alcool, numite digestiv (cum e coniacul), sunt servite la scurt timp dupa inceperea mesei. Sampania, ca bautura, este apreciata doar la ocazii speciale.

8. Franta- Sosuri frantuzesti • Sosuri celebre, venite din Franta, au cucerit intreaga lume. Majoritatea sosurilor frantuzesti sint pe baza de vin, folosit in combinatie cu smintina sau condimente. Iata citeva sosuri de baza in bucataria francezilor:  • Bearnaise: ou, unt, vin alb • Bechamel: faina, lapte, unt, ceapa • Bordelaise: ceapa rosie, vin rosu • Hollandaise: unt, galbenus de ou, zeama de lamiie • Rouille: ardei iute, rosii, ulei de masline, usturoi 

9. Franta- traditii culinare • Celebre tehnici de gatire si denumiri de preparate s-au impus in lume cu denumirea originala.  • Confit: carne pastrata in untura • Florentine: desemneaza mincaruri cu spanac • Gratine: cu brinza topita • Brule: prajit bine • Fume: afumat • Coq au vin: pui gatit in sos de vin • Cuisses de Grenouille: picioare de broasca • Jambon: tip de sunca • Tornedos: file de vita • Glace: inghetata

10. Delicatesa francezilor • Brinza este un aliment care a cucerit lumea intreaga. De exemplu, in Franta se manica dupa fiecare masa brinza. Mai mult, in aceasta tara, 27 aprilie este declarata Ziua nationala a brinzeturilor. • Povestea brinzei incepe in anul 7000 i. Hr. cind oamenii au constatat ca laptele se poate intari, capatind un gust deosebit. In Grecia, talentul fermierilor de a face brinza era considerat un dar cu o valoarea incomensurabila. • In lume sint 2.000 de tipuri de brinzeturi, dintre care 500 se gasesc in Franta, 100 in Germania si 60 in Canada. Fiecare brinza are ceva distinct, ca urmare a culturii de bacterii folosite la preparare, a metodei de procesare a laptelui sau a virstei. Brinza ajuta la digestie, neutralizind aciditatea stomacului. Asa se explica de ce francezii servesc brinza la sfirsitul mesei, pentru a face mai usoara tranzitia de la mincarea de baza la desert.  • Brinza este un aliment important pentru sanatate, intrucit furnizeaza organismului proteine, grasimi, vitamine (A, B1, B2, C), minerale. Brinza contine mai multe protenie decit carnea, pestele sau ouale. Dar cel mai important este faptul ca ii da organismului o substanta foarte importanta: calciul. 

11. Paradoxul francez • Un studiu recent vorbeste despre "Paradoxul francez": in ciuda bogatiei culinare a francezilor, acestia sint mult mai slabi decit americanii, de exemplu. Doar 7% dintre francezi sint obezi, in comparatie cu 30% dintre americani.  • Un grup de cercetatori a investigat acest fenomen, comparind alimentele, restaurantele, cartile de bucate si stilul de a minca din cele doua tari. Secretele francezilor pentru a se pastra in forma ar trebuie sa reprezinte o lectie pentru oricine doreste sa slabeasca: portii mici.  • Cercetatorii au masurat portiile de la 11 restaurante similare din Paris si Philadelphia: fast food, pizzerii, restaurante etnice etc si au constatat: • portia media in Paris este cu 25% mai mica decit cea din Philadelphia • restaurentele chinezesti din Philadelphia serveau preparate cu 75% mai mari, in ce priveste cantitatea, decit cele din Franta

12. Paradoxul francez • Studiul a cuprins si alimentele servite in supermarket: • un baton de ciocolata american este cu 41% mai mare decit cel vindut in Pariso bautura racoritoare vinduta la restuarnatele din supermarket este cu 52% mai mare, iar hot dogul este cu 63% mai mare • un set de carton cu pahare de iaurt este cu 82% mai mare. Chiar si cartile de bucate difera, portiile recomandate fiind mai mari in "The Joy of Cooking", fata de "Je sais cuisiner". Americanii gatesc folosind mai multa carne si mai putine legume. De asemenea, parizienii stau in fast food 22 de minute pentru a servi masa, in timp ce americanii maninca repede, in doar 14 minute. 

13. Rezultatul paradoxului francez • "Rezultatul studiului arata ca daca cineva serveste portii mai mici decit ar minca in mod normal, s-ar satura", spune cercetatorul Paul Rozin, psiholog la Universitatea din Pennsylvania.  • Studiul pune in evidenta faptul ca obiceiurile alimentare se reduc, in final, la o problema de cultura. Americanii primesc ce doresc: valoare pentru dolar, nu ii intereseaza neaparat gustul, cit cantitatea. Portiile din Franta nu i-ar multumi.  • Pentru oricine isi doreste sa piarda din greutate, solutia este sa reduca portiile, sa puna accent pe calitatea mincarii si nu pe cantitate, pe savoare, arome. Pina la urma mincam pentru a trai, nu traim pentru a minca, asa cum spune o vorba intelepata.

14. Bibliografie • http://www.culinar.ro/articole/culinar-prin-lume/cum-se-mentin-francezii-in-forma/202/463/ • http://www.culinar.ro/articole/culinar-prin-lume/la-cuisine-francaise/202/441/ • http://www.culinar.ro/articole/hraneste-te-sanatos/delicatesa-francezilor/195/349/

15. Sfarsit!!