ASISTENŢA SOCIALĂ A

1. ASISTENŢA SOCIALĂ A FAMILIEI ŞI COPILULUI Copilulinstituţionalizat Copilul abandonat Comenczi Cristina

2. Copilul instituţionalizat Copilul abandonat

3. Definiţii Termenul de instituţie tinde să aibă o conotaţie negativă, asociindu-i-se imaginile unor mari spitale psihiatrice, ale orfelinatelor , ale caselor de copii din România. Grupul ţintă este numit şi el în moduri diferite: ,, copii instituţionalizaţi’’ ; ,, copii fără părinţi’’ ; ,, copii fără casă’’ ; ,, deprivaţi’’ ; ,, privaţi’’ ; ,, separaţi’’ etc.

4. Prin abandon înţelegem situaţia în care un copil, de obicei sugar, este părăsit de părinte sau îngrijitor- cel mai adesea într-un loc public, cu intenţia de a crea o separare permanentă. Acelaşi termen este folosit şi atunci când părintele încredinţează temporar copilul unei instituţii (centre de plasament, spitale). Abandonulesteperceput de copilîncă din primelezile de viaţă. Dupălunile de apropiereabsolută cu mama, în care inimaşivoceaacesteiasuntauzitecontinuu de făt, urmeazãnaşterea, o traumă la fel de greu de suportatatâtpentrucopilcâtşipentrumamã. Ajunsîntr-un mediunouşirece, iniţialostil, nou-nãscutulaşteaptã cu disperaresingurelerepere care l-arreaduce la amintireaconfortuluiintrauterin, acesteafiindcele legate de apropierea de mamã.

5. Ajuns la pieptulmamei, simţindu-ivocea, inima, cãldurasidragostea, nou-nãscutul se linişteşteşiacceptãschimbareamediului, avândtoatãatenţiaconcentratãasupraacestorrepere. Despãrţirea de mamãîi produce prima disperare, manifestatãiniţialprin ,,reacţia de agitaţie a puiuluialunecat din cuib" (nu audevoceamamei, nu percepegustullaptelui, atingereabraţelorşi a sânului).

6. Suntcondamnaţi, încă de la naştere, la o viaţălipsită de afecţiune, la alienareşi la infecţii intraspitaliceşti. Nu suntvaccinaţi, -obligatoriuşigratuit-, împotrivabolilorcopilăriei, iarcei care se nasc cu probleme de sănătateajung, celmaiadesea, în cimitirele săracilor.Salvareaacestorcopiineajutoraţiesteresponsabilitateanoastră, a fiecăruiromân.

7. Modelulinstituţional de creştere a unuicopil nu estefiresc: personalulaflatîntr-un permanent schimb de ture nu poatesuplinimodelulmaternsaupatern, relaţiaîntremulţicopii de aceeaşivârstã nu estestimulativãprecumaceeadintrefraţiice se urmeazãunulpecelãlalt la vârstediferite, ciesteconcurenţialã. Deşiînjurulcopiilorexistãmulţiadulţi, niciunul nu poatesatisfacenevoia de comunicareafectivã a acestora, gardulleagãnuluidespartelumeacopilului de o lumenecunoscutã, nebãnuitã. Intimitatea, simţul de proprietate, personalitateasivoinţaproprie nu-şi au loculîntr-o instituţie de ocrotire.

8. În fiecare an, mii de copiisuntabandonaţiîn maternităţileşispitalele de pediatrie din Romania. Ceimaimulţidintreeisunt sănătoşişi au nevoie săcreascăîntr-o familie. Răman în spitale, pentru căleagănele de copii au fostdesfiinţate înainte ca statul să pună la punct un sistemalternativ de protecţie.

9. Darcare suntmotivele care determinãînzilelenoastreabandonul? • Dacãarfisãrezumãmmotiveledeclarate de mame, acesteaarfi: • 1. situaţiasocialãşieconomicãprecarã a familiei, • 2. atitudineanegativãînfaţamamelorsingure, • 3. lipsauneieducaţii de responsabilizare a pãrinţilor, • 4. necunoaşterea de cãtre o parte din tineri a metodelor contraceptive, • 5. exacerbareaviolenţeiconjugale, • 6. dezrãdãcinareafamiliilorruraleşipierdereareperelor morale ale acestora, dependenţele (alcool, tutun, droguri), • 7. mentalitateacãstatularaveadatoriacreşteriicopiilor, cãînleagãnecondiţiilesuntmaibunecomparativ cu ofertafamilialã etc.

10. Asistenţiisociali de la nivelulserviciilorpublice de asistenţăsocialăşipersoanele cu atribuţii de asistenţăsocialăvorfipregătiţiînvedereaidentificăriişisprijiniriigravideişimameiînrisc de părăsire a copilului. Reţeaua de asistenţăsocialăvafidezvoltată la nivelulunităţilorsanitare care oferăserviciimedicalepentrucopii, iarMinisterulSănătăţiiPublicevastabiliunităţileîn care urmeazăsă fie angajaţiasistenţisociali.

11. BeneficiariiCentrului D.V.I (Dezvoltarea Deprinderilor de viaţă independentă) ►tinerii de peste 18 ani din sistemul de protecţie(centrelerezidenţiale‚ asistenţimaternaliprofesionişti etc) absolvenţiaiuneiforme de pregătireşcolară/profesionalăşi care urmeazăsăpărăseascăsistemul de protecţiedupăterminareastudiilor, ►tinerii din sitemul de protecţie(centrelerezidenţiale‚ asistenţimaternaliprofesionişti etc)‚cu vârstecuprinseîntre 14 şi 18 ani‚ aflaţiîn diverse forme de şcolarizareşipregătireprofesionalăşi care au potenţialscăzut de reintegrareînfamilianaturalăşiîncomunitate de provenienţă;

12. LasfârşitulluimartieGuvernul a aprobatPlanulNaţional de Acţiuneprivindprevenireaabandonuluicopilului de cătrefamilie. Acestaeste un instrument care prevedemăsuri practice pentruprevenireaabandonuluicopiilor. Măsurilesunt gândite la nivelnaţional, judeţean, comunitarşi de unitatesanitară. Acestecomunităţivorfiidentificateînfuncţie de zoneleîn care au domiciliulmamele care au părăsitcopii. Planulpropune, de asemenea, identificarea, evaluareaşimonitorizareaîncomunitate a familiilor cu risccrescut de abandon a copilului, prinintermediulvizitelor la domiciliuefectuate de asistenţisocialisau de persoane cu atribuţiiîn domeniulasistenţeisociale, precumşi de asistenţimedicalicomunitari.

13. ►tineriiaflaţiîndificultate‚ cu vârstecuprinseîntre 14 şi 17 anişipeste 18 ani‚ din comunitate a cărorfamiliiprezintă un riscridicat de marginalizaresocială‚ care solicităsprijinpentruorientareşcolară/profesionalăşi‚ ulterior‚ integrarealor socio–profesională;►tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiuşi au beneficiat de o măsură de protecţiespecială‚ dar care nu–şicontinuăstudiileşi nu au posibilitateareveniriiînpropriafamilie;

14. ►tinerelemameocrotiteîncentrelematernale‚ care au terminat o formă de învăţământsau care necesită o pregătireprofesională de scurtădurată sub forma unui curs de re/calificare;►tineriidezinstituţionalizaţi care urmează un program alternativ de integrare socio–profesională de tipul ,,casa tranzitorie“ de pe lângă o organizaţienonguvernamentalăşi care au nevoie de asistenţăşisprijinpentrucreştereagradului de responsabilizarefaţă de viitorul loc de muncă‚ prinexerciţii de proiectare a viitoareicariereocupaţionale.

15. Încă de la primiipaşipe care îi face micuţulnostru, începem, ca părinţi, săîiplanificămviitorul, săîlpregătimpentruviaţăşipentrumomentulîn care, într-un felsaualtul, vapleca de lângănoişivaîncepeviaţape cont propriu. Se spunecăfiecaredintrenoiaducemînviaţa de adult măcar o parte din obiceiurileşiconduitele din familia de origine. Tocmai de aicipornesc mare parte dintreconflicteîncadrulcuplului.

16. Pregătireapentruviaţăindependentăeste un process continuu, peperioadacopilărieişiadolescenţei. Reuşitaacestuiprocesdepindeîn mare măsură de calitatearelaţieidintrepărinţişicopii, de gradul de libertatepe care fiecarepărinteîlacordăcopiluluiastfelîncât săîimodelezecomportamentulîndirecţiadorităfără a-iafectatrăsăturile de personalitate, fără a-l transformaîntr-o dublură a părinteluişifără a-l obligasărespectenişteregulişiobiceiuri cu care copilul nu simtecărezoneazăsau care sunt, înesenţă, inutile.

17. COPILUL INSTITUŢIONALIZAT Sunt tot maimulţicopiiînregistraţiîncategoriacelorabuzaţi din cauzăcăsuntneglijaţi din punct de vedere al sănătăţii, al educaţieisau al îngrijirii. Autorităţilesuntnevoitesăîiia din familiepentrucă, pefondulcrizei de bani, a creşteriisomajului, părinţiiajungsă fie consumatori de alcoolsau de altesubstanţeşi nu se maiocupăcorespunzător de el.

18. Suntprezentatestatisticicutremurătoare,imaginiimpresionante cu chipuri de orfani, orfelinateuriaşeîngrădite cu sârmăghimpată. Reporteriiamericanidezvăluiecă, şidupăaderarea la UniuneaEuropeană, situaţiacopiilorinstituţionalizaţi e departe de a firezolvată. Chiardacă au trecut 18 ani de la cădereacomunismului, reportajularatăcăromâniiîncăîşiabandoneazăcopiii. Iarînmarileoraşe, mai ales înBucureşti, numeroşiorfanitrăiescpestrăzişi dorm încanale. Deşi o nouălegespunecătoţicopiii cu vârstamaimică de doiani nu trebuieţinuţiînorfelinate, eiîncăsuntincluşiînacestsistem.

19. Prevederileprezentuluiordin se aplicăcopiluluilipsit de grijaambilorpărinţiînsituaţiaîn care aceştiasuntplecaţi la muncăînstrăinătate, părinteluiîncazulfamiliilormonoparentale, precumşicopiluluilipsit de grijapărintelui care, prinhotărârejudecătorească, are obligaţiacreşteriişieducăriiacestuia. Persoanele cu atribuţii de asistenţăsocială din aparatulpropriu al consiliilor locale comunale din unitateaadministrativ-teritorialăunde se aflăcopilul, precumşidirecţiilegenerale de asistenţăsocialăşiprotecţiacopilului au obligaţiaasigurăriiunoracţiuni de informare la nivelulcomunităţiiînceeacepriveşteposibilităţilelegale de care pot dispunepărinţii care pleacă la muncăînstrăinătate, învedereaasigurăriiprotecţieifiziceşijuridice a copiilor care urmeazăsărămânăînţară.

20. Asistenţiisocialisau, dupăcaz, persoanele cu atribuţii de asistenţăsocială din cadrulunităţilorsanitare, desemnaţiîncondiţiilelegii, au obligaţia de a sesizaîntermen de 24 de ore, telefonicsauînscris, asistenţiisocialidesemnaţi de direcţiilegenerale de asistenţăsocialăşiprotecţiacopilului, cu privire la existenţaoricăreisituaţii de risc de abandon al copilului. Asistenţiisocialisaupersoanele cu atribuţii de asistenţăsocială din unităţilesanitare care au înstructurăsecţii de nou-născuţişi/sau de pediatrie au următoareleatribuţiiprincipale:    a) menţin permanent legătura cu asistenţiisocialidesemnaţi de direcţiilegenerale de asistenţăsocialăşiprotecţiacopilului;    b) efectueazăsesizărileprevăzute de Legea nr. 272/2004, privindcazurilecopiilor care prezintărisc de abandon;    c) participă la consiliereagravidei/mameiînainteşidupăactulnaşterii, asigurândinformareaacesteia cu privire la drepturileşiobligaţiile care îirevin conform legii;      d) sprijină mama învederearealizăriidemersurilor legate de întocmireaactului de naştere a copilului;

21. e) asigurăîntocmireadocumentaţieinecesareînscopulpreluăriicopiluluiînregim de urgenţăînsistemul de protecţie a copilului ma învederearealizăriidemersurilor. Înscopulasigurăriiactivităţilor de prevenire a abandonuluiînmaternităţi, asistenţiisocialidesemnaţi de direcţiilegenerale de asistenţăsocialăşiprotecţiacopilului au următoareleatribuţiiprincipale:    a) asigurăconsiliereagravidei/mameiînainteşidupăactulnaşterii;    b) asigurăpreluareacopiluluiînevidenţadirecţiilorgenerale de asistenţăsocialăşiprotecţiacopilului, precumşimonitorizareaacestorcazuri;    c) participă la întocmireadocumentaţieipentrupreluareacopiluluiînsistemul de protecţie;    d) asigurăpreluarea de urgenţă a copiluluiînsistemul de protecţie.

22. Serviciilepublice de asistenţăsocialăvorasigurainformareacorespunzătoare a gravidelor/mamelor cu privire la serviciile de care pot beneficia, încondiţiilelegii, respectiv: posibilitateaacordăriiunorserviciişiprestaţiiînscopulasigurăriimenţineriicopiluluiînfamilie, accesulacestoraîmpreună cu copilulîn centre maternale, plasamentulcopilului la familiaextinsăsau, dupăcaz, la asistentul maternal. Serviciile de tip rezidenţial au rolul de a asiguraprotecţia, creştereaşiîngrijireacopiluluiseparat, temporarsaudefinitiv, de părinţiisăi, ca urmare a stabilirii, încondiţiilelegii, a măsuriiplasamentului.

23. Beneficiariiserviciilor de tip rezidenţialsunt:    a) copiiiseparaţi, temporarsaudefinitiv, de părinţiilor, ca urmare a stabilirii, încondiţiilelegii, a măsuriiplasamentuluiînacest tip de serviciu;    b) copiiipentru care a fostdispus, încondiţiilelegii, plasamentulînregim de urgenţă;    c) tinerii care au împlinitvârsta de 18 anişi care beneficiază, încondiţiilelegii, de protecţiespecială;    d) cuplurilepărinte/reprezentant legal - copil, însituaţiaconstatăriiriscului de abandon al copilului din motive neimputabilepărintelui/reprezentantului legal sauînsituaţiaincluderiiacestuiaîntr-un program de restabilire a legăturilorfamiliale;

24. e) copiiineînsoţiţi de cătrepărinţisau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecţieîncondiţiilereglementărilorlegaleprivindstatutulşiregimulrefugiaţilor. Serviciile de tip rezidenţialîndeplinescurmătoareleatribuţii, înfuncţie de specificulşi de nevoilefiecăreicategorii de beneficiari:   a) asigurăcazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentulşicondiţiileigienico-sanitarenecesareprotecţieispeciale a copiilor, tinerilorşi, dupăcaz, mamelor care beneficiază de acest tip de serviciu, înfuncţie de nevoileşi de caracteristicilefiecăreicategorii de beneficiari;    b) asigură, dupăcaz, supraveghereastării de sănătate, asistenţămedicală, recuperare, îngrijireşisupravegherepermanentă a beneficiarilor;  c) asigurăpazaşisecuritateabeneficiarilor;

25. d) asigurăbeneficiarilorprotecţieşiasistenţăîncunoaştereaşiexercitareadrepturilorlor;    e) asigurăaccesulbeneficiarilor la educaţie, informare, cultură;    f) asigurăeducaţiainformalăşinonformală a beneficiarilor, învedereaasimilăriicunoştinţelorşi a deprinderilornecesareintegrăriisociale;    g) asigurăsocializareabeneficiarilor, dezvoltarearelaţiilor cu comunitatea;    h) asigurăclimatulfavorabildezvoltăriipersonalităţiicopiilor; i) asigurăparticipareabeneficiarilor la activităţi de grupşi la programeindividualizate, adaptatenevoilorşicaracteristicilorlor;    j) asigurăintervenţie de specialitate;    k) contribuie la realizareaobiectivelorcuprinseînplanulindividualizat de protecţie;

26. Organizareşifuncţionare a serviciilor de zi Serviciile de zi au rolul de a asiguramenţinerea, refacereaşidezvoltareacapacităţilorcopiluluişi ale părinţilorsăi, pentrudepăşireasituaţiilor care arputeadeterminaseparareacopilului de familiasa.    Din categoriaserviciilor de zifac parte:    a) centrele de zi;    b) centrele de consiliereşisprijinpentrupărinţi;    c) centrele de asistenţăşisprijinpentrureadaptareacopilului cu problemepsihosociale;

27. d) serviciile de monitorizare, asistenţăşisprijin al femeiigravidepredispusesăîşiabandonezecopilul. Serviciile de zi pot aveacaracterspecializat, înfuncţie de nevoileşi de caracteristicilecopiilorşi ale părinţilorlor. Principiile care stau la bazaactivităţiiserviciilor de zisunt:    a) respectareaşipromovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; egalitateaşanselorşinediscriminarea;    b) asistareacopiilorînrealizareaşiexercitareadrepturilorlor;    c) respectareademnităţiicopilului;

28. d) ascultareaopinieicopiluluişiluareaînconsiderare a acesteia, ţinându-se cont de vârstaşi de gradulsău de maturitate;    e) asigurareauneiîngrijiriindividualizateşipersonalizate a copilului;   f) asigurareaprotecţieiîmpotrivaabuzuluişiexploatăriicopilului;    g) asigurareauneiintervenţiiprofesioniste, prinechipepluridisciplinare;    h) asigurareaconfidenţialităţiişi a eticiiprofesionale; i) responsabilizareapărinţilor cu privire la exercitareadrepturilorşiîndeplinireaobligaţiilorpărinteşti;    j) primordialitatearesponsabilităţiipărinţilor cu privire la respectareaşigarantareadrepturilorcopilului.

29. Beneficiariiserviciilor de zisunt:    a) copiiişipărinţiicărorali se acordăprestaţiişiserviciidestinatepreveniriiseparăriilor;    b) copiii care au beneficiat de o măsură de protecţiespecialăşi au fostreintegraţiînfamilie;    c) copiii care beneficiază de o măsură de protecţiespecială;    d) părinţiiaicărorcopiibeneficiază de o măsură de protecţiespecială;    e) copiiineînsoţiţi de părinţisau de alt reprezentant legal, care solicită o formă de protecţieîncondiţiilereglementărilorlegaleprivindstatutulşiregimulrefugiaţilor.

30. Înfiecarelună, înmaternităţile din Iaşisuntabandonaţipeste 50 de nou-născuţi. Încelemaimultecazuri, mamele, eleve de liceu fug purşisimplu din spitaldupăce se plângmedicilorcăfamilia nu le primeşteacasăîmpreună cu bebeluşul. Altele spun căsuntpreasăracepentru a-şicreştecopilul. Medicii se plâng de ineficienţaasistenţeisocialeîntimpceDirecţia de AsistenţăSocială a îngheţatprogramul de asistenţămaternală din lipsă de fonduri.

31. "Abandonulînmaternităţiîntr-o etapăcând nu artrebuisă se maiîntâmplecredcăartrebuisăîngrijorezepetoatălumeaîncepând de la cei care preiauacestcopilşi ulterior societatea.“ Care suntînsăcauzelenumărului mare de copiiabandonaţiînmaternităţi?

32. Bibliografie 1. Ordin nr.219-15/06/2006 privindactivităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate. 2. Ordin nr.276-04/07/2005 privind coordonarea activităţilor de prevenire a abandonului în unităţile sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie. 3. Ordinul nr.756 din 12.iulie.2005 privind coordonarea activităţilor de prevenire a abandonului în unităţilor sanitare care au în structura secţiei de nou-născuţi şi- sau de pediatrie

33. Bibliografie 4. Ordin nr.14- 15/01/2007 pentruaprobareaStandardelorminimeobligatoriiprivindServiciulpentrudezvoltareadeprinderilor de viaţă independentă şi a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde. 5. www.copii.ro , În interesul copilului, site al ANPDC.