TENDINŢE ŞI OPORTUNITĂŢI PENTRU SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN PERSPECTIVA ADERĂRII

1. TENDINŢE ŞI OPORTUNITĂŢI PENTRU SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ÎN PERSPECTIVA ADERĂRII DR. NICOLAE DĂNILĂCEO

2. România – cea mai promiţătoare piaţă din CEE Creştere lentă Creştere accelerată Total active, 2005, mld. EUR Cele mai performante sisteme bancare din regiune Piaţă matură Active pe cap de locuitor 2005 – mii EUR Piaţă în dezvoltare • România, Bulgaria şi ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) – - Cele mai înalte ritmuri de creştere a activelor în perioada 2003-2005 - Cele mai performante sisteme bancare din regiunea CEE şi de est.

3. Creştere economică cu impact benefic asupra mediului de afaceri Evoluţie PIB • Creşterea economică va continua într-un ritm susţinut, - În condiţiile încetinirii consumului privat şi a accelerării formării brute de capital fix • Procesul de dezinflaţie va continua, - Dar pe termen mediu ar putea exista presiuni inflaţioniste generate de liberalizarea preţurilor administrate şi de posibile creşteri salariale Sursă: INS • Nivelul ISD se va menţine la un nivel ridicat - Şi va susţine procesul investiţional în România; fonduri publice suplimentare vor fi alocate pentru susţinerea unor proiecte mari în cofinanţare cu UE Evoluţia inflaţiei şi dobânzii interbancare • ISD (stoc) în 2006 – 34 miliarde EUR • 2009 – peste 42 miliarde EUR • Marjele de dobânzi se vor îngusta treptat, - Competiţia va contribui la acest proces Sursă: BNR

4. Sistemul bancar românesc în pragul aderării la UE Active totale(valoare netă) la 30 sept. 2006 : 43 miliarde EUR Număr bănci la 30 sept. 2006: 37 (26 bănci străine şi 6 sucursale de bănci străine) • Număr operatori universali: 33 • Număr operatori specializaţi: 4 (locuinţe, autoturisme, IMM) Băncile străine, inclusiv sucursalele lor, au ponderile cele mai mari în total active şi credite (30 iunie 2006) * Inclusiv BCR Sursa: BNR Primele cinci bănci din sistem deţin 60,8% în total active, iar indicele HHI indică o concentrare a pieţei de 1.165 (sept.2006) în creştere faţă de 1.115 la finele anului trecut; piaţa se află la un nivel de concentrare moderat Primele cinci ţări după investiţiile efectuate în sectorul bancar în total capital sunt: Austria (25,3% inclusiv BCR), Grecia (17,5%), Olanda (7,8%), Italia (5,5%) şi Franţa (5,0%)

5. Sistemul bancar românesc în pragul aderării la UE INVESTITORI STRĂINI CONSOLIDARE PRIVATIZARE Trei tendinţe majore: Evoluţia activelor şi creditelor Caracteristica principală:STABILITATEA Activele bancare au crescut semnificativ începând cu 2004 (CAGR 02-05: 39,7%) Creditul neguvernamental a avut o contribuţie substanţială (CAGR 02- 05:50,3%) la creşterea activelor Sursă: BNR, BCR Evoluţia creditului retail Creditul retail a reprezentat componenta cea mai dinamică (CAGR 02-05: 118%) şi şi-a consolidat poziţia în total portofoliu credite (42% în sept.2006) Sursă: BNR, BCR

6. Sistemul bancar românesc în pragul aderării la UE Structura activelor Activele au o structură bipolară – creditele şi plasamentele la banca centrală - Lipsesc oportunităţile alternative de investiţii (emisiunile de titluri de stat au fost anulate); 25% din plasamentele la BNR reprezintă RMO) Activele bancare/cap de locuitor sunt încă reduse - De aproape 5 ori mai mici (2005) decât media în zona euro şi de aproximativ 10 ori mai mici decât în unele ţări din CEE Sursă: BNR Penetrare PIB Performanţele sistemului s-au îmbunătăţit - Solvabilitatea sistemului bancar este bună (17,6% în iunie 2006), însă pe un trend de scădere care urmare a expansiunii creditelor Sursă: BNR, BCR

7. Competiţia pe piaţa bancară românească Capacitatea de distribuţie de produselor şi serviciilor Obiectiv strategic Expansiune puternică Extindere reţea unităţi Politici agresive de expansiune în special în zonele urbane (oraşe cu peste 250.000 locuitori) Sursă: BNR, BCE Zona rurală este mai puţin acoperită (cu excepţia CEC), dar este deja avută în obiectiv pe măsură dezvoltării acesteia (post-aderare); localităţi < 20.000 locuitori: 37% din reţea În dezvoltare Canale alternative ATM-urile şi POS-urile s-au extins semnificativ, ca urmare a creşterii gradului de utilizare a cardurilor (numerar, plăţi, credit); Sursă: no-cash.ro Numărul de carduri active a crescut în primele 9 luni cu 1,4 mil. (+19%) Internet banking, self banking, mobile banking vor continua să se dezvolte pe măsură ce segmentele de clienţi vor cunoaşte un grad de sofisticare mai mare Contribuţie care poate face diferenţa în condiţiile unei competiţii puternice În dezvoltare Forţe mobile vânzare

8. Competiţia pe piaţa bancară românească Interes în creştere pentru piaţa bancară românească  acutizarea competitivităţii Operatori ţintesc deja intrarea pe piaţă KBC, Fortis, Millenium, Bank of Cyprus, Banca Nationale del Lavoro Modul de intrare pe piaţă: - Achiziţii, green field sau chiar derularea de operaţiuni prin intermediul unei subsidiare a unei bănci străine (Fortis prin Millenium) Credite Agricole, Bayerische Landesbank, Banca Intesa Emporiki MKB Ungaria San Paolo IMI România Romexterra Modul de intrare pe piaţă: - Achiziţii strategice care vizează bănci mici cu capital privat Sub coordonarea BA-CA HVB Tiriac + Unicredit = Unicredit Tiriac Fuziuni în 2007 Noua entitate se va poziţiona pe locul 4 în sistem Posibil şi alţi noi operatori din 2007 - “Paşaport bancar unic” – instituţiile de credit din UE vor putea opera direct pe piaţa românească (sucursală) fără autorizaţia BNR şi capital minim de dotare

9. Competiţia pe piaţa bancară românească Intensificarea competiţiei pe zona retail Focus 2007: - Creditul ipotecar, carduri de credit, dezvoltarea sistemelor de plăţi IFN-urile îşi vor întări profilul de competitor în raport cu băncile pe segmentele credit ipotecar, credit de consum, carduri Provocare ! Economiile populaţiei încep să se distribuie către zonele cu cea mai bună fructificare Intensificarea competiţiei pe zona corporate Focus 2007: - Trade finance, factoring, finanţări real estate, parteneriate public-privat (legate de derularea fondurilor UE) - Segmente de clienţi: IMM-uri (creşterea productivităţii în condiţiile aderării la UE), municipalităţi (fonduri structurale) Capacitatea de absorbţie a fondurilor europene Provocare !

10. Competiţia pe piaţa bancară românească Fondurile de investiţii se vor dezvolta mai accentuat 1-2 miliarde EUR 200 milioane EUR 159 milioane EUR În prezent 2006 2009-2010 SUA: 21.000 Franţa: 17.000 Ungaria: 450 euro/cap locuitor Slovacia: 396 Polonia: 250 România: 4,9 Factoring-ul – o activitate în creştere Piaţa românească este slab dezvoltată comparativ cu alte ţări Piaţa mld. EUR Italia: 111 Polonia: 3,7 România: 0,6 Au apărut noi actori pe piaţă: Compania de Factoring, ING Commercial Finance Oferta s-a diversificat: de la servicii clasice la administrarea creanţelor şi asigurarea riscului

11. Alinierea la standardele de contabilitate internaţionale (IFRS) Implementarea IFRS: - Creşterea gradului de recunoaşterea şi măsurare - Transparenţă mai mare a situaţiilor financiare Scopul: Ce rezultă din experienţa UE Identitate naţională puternică încă - Modul de prezentare a situaţiilor financiare (în plus Directiva 4 EC nu mai este aplicabilă) IFRS reclamă o judecată extinsă în selectarea şi aplicarea tratamentelor contabile - Comparabilitatea şi consecvenţa sunt restricţionate Informaţia financiară în IFRS nu satisface în totalitate scopul comunicării rezultatelor - Pare în unele cazuri insuficientă sau chiar necorespunzătoare pentru prezentarea performanţelor atinse de companie Utilitatea deciziilor pe baza raportărilor IFRS ar putea fi afectată - Complexitatea mult mai mare a situaţiilor financiare în IFRS ameninţă să submineze utilitatea deciziilor pe baza informaţiilor financiare în IFRS

12. Alinierea la standardele de contabilitate armonizate cu directivele europene 1 ianuarie 2007 - România se va alinia reglementărilor contabile conform directivelor europene (bănci + IFN-uri) Vor exista diferenţe între standardele IFRS şi noile reglementări contabile aliniate – impactul istoric (companiile care operează de o perioadă mai lungă pe piaţă) ! Timpul scurt de aliniere: 5 săptămâni Implicaţiile aplicării noilor reglementări Modificarea esenţială a planului de conturi Realizarea corespondenţei între conturile actuale şi cele noi Rescrierea politicilor contabile pentru unele operaţiuni bancare Reparametrizări în sistemele IT

13. Acordul Basel II - structură complexă axată pe trei piloni Scop: Asigurarea stabilităţii financiare a sistemului bancar România: 1 ianuarie 2008 Debut BASEL II PILONUL I PILONUL II PILONUL III Cerinţe minime de capital Supravegherea adecvării capitalului Disciplina de piaţă Îmbunătăţirea senzitivităţii riscului Îmbunătăţirea metodelor de prevenire a riscurilor reziduale (de lichiditate, legislativ) Creşterea transparenţei pieţei bancare

14. Acordul Basel II – implicaţiile introducerii noului acord de capital În Europa În România • Costuri medii estimate pentru implementare - în medie 70 milioane dolari • Băncile mici care nu vor implementa metode avansate de abordare a managementului riscului, cheltuielile de implementare estimate nu vor depăşi 50 milioane dolari • Cheltuieli în zonele: IT, mentenanţă, resurse umane specializate (echipe dedicate modelelor de gestionare a riscurilor asociate portofoliului de credite) • Rata de adecvare a capitalului va scădea de la 12% în prezent la 8% • Impact indirect şi asupra instituţiilor financiare nebancare (IFN) deţinute de bănci • Riscul de credit asociat pentru: - Finanţări pentru administraţiile regionale si locale: creştere – 20%  100% - Retail: diminuare – 100%  75% şi includerea microîntreprinderilor în această categorie - Credite ipotecare: diminuare – 50%  35% Stadiul implementării Stadiul implementării Majoritatea băncilor – aplicarea Pilonului I – pregătirea sistemelor IT 28 din cele 37 instituţii de credit preferă varianta standard pentru calculul adecvării Pilonul II – fază incipientă, iar Pilonul III în fază de planificare

15. Oportunităţi şi provocări pentru sistemul bancar Sistemul bancar românesc devine parte integrantă a celui european Operatori străini – competiţie internaţionalizată Potenţial de creştere semnificativ Intermediere financiară mai redusă faţă ţări comparabile şi UE Marjele de dobândă se vor îngusta treptat (nivel încă bun comparativ cu ţările din UE) Limitări încă de natura performanţei economice a companiilor Ponderea creditelor în total surse finanţare Doar 8% din companii deţin un credit bancar Arieratele deţin încă o pondere ridicată în bilanţul companiilor Structurile de grup financiar se consolidează Sursă: BNR Vizează capturarea unor segmente de piaţă cât mai mari şi diversificate – competiţie puternică pe fiecare segment Asistenţă financiară post-aderare (co-finanţări de peste 25 mld. euro de la UE) Sectorul bancar va avea un rol major în derularea proiectelor Expertiză, structuri adecvate, reţea, co-finanţări