Mijloace pentru măsurarea lungimilor

1. Mijloace pentru măsurarea lungimilor Tehnici de măsurare în domeniu

2. Măsuri terminale pentru lungimi Sunt măsuri ale căror valori reprezintă distanţa dintre suprafeţele terminale perpendiculare pe axa de măsurare, numite suprafeţe de măsurare. Clasificare: lame plan-paralele; cale plan-paralele; calibre; lere pentru grosimi; sfere. Lamele plan-paralele Sunt confecţionate din stică optică, folosite pentru verificarea planităţii suprafeţelor prelucrate prin lepuire şi au formă cilindrică, iar cele două baze au suprafeţe perfect plane şi paralele. Se păstrează în truse , iar pentru verificare se pot folosi una sau mai multe la un loc.

3. Calele plan-paralele Se folosesc la conservarea şi transmiterea unităţii de măsurare a lungimii, cât şi pentru verificarea şi reglare instrumentelor de măsurare. Au formă paralelipipedică, cu două suprafeţe de măsurare plane şi paralele, cu finisare foarte bună. Se confecţionează din oţel, carburi metalice cu W, materiale ceramice, cu coeficient de dilatare termică liniară mică între 10 şi 300C, şi duritate de 65 HRC. Suprafeţeţe de măsurare au o rugozitate de 0,012 mm, materialul nefiind magnetic. Abaterile calelor plan-paralele: a.abaterea lungimii mediane; b.abaterea de la paralelism; c.abaterea de la perpendicularitate . Se prezintă în truse şi se folosesc în blocuri de cale. Indicaţii la utilizare: -se şterg înainte de utilizare; -se verifică periodic; -se ţin la aceeaşi temperatură înainte de utilizare; -se curăţă, se ung şi se inreoduc în trusă după utilizare; -se evită utilizarea lor în încăperi cu umiditate mare sau supraîncălzite.

4. Calibrele Măsuri terminale, folosite la controlul dimensiunilor, al formelor şi al poziţiei relative a pieselor. Sunt mijloace de verificare, deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile, ci verifică dacă acestea corespund sau nu prescripţiilor din desenul de execuţie. Se folosesc la verificarea valorilor extreme admisibile.

5. Lerele (spionii) Sferele • Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicităţilor interioare. Ele sunt păstrate în truse. Sunt măsuri terminale cu valoare unică, în formă de lamelă metalică flexibilă şi se utilizează la verificarea interstiţiului dintre două suprafeţe prelucrate, la reglarea şi apoi la verificarea reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului apărut ca urmare a uzurii mecanismului.

6. Măsuri de lungime cu repere Sunt măsuri ale căror valori sunt reprezentate de distanţa dintre două repere, trasate perpendicular pe axa de măsurare (rigle cu valori unice şi rigle cu valori multiple). Metrul etalon – prototip internaţional: este o bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C. Metrul etalon – prototip naţional: este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti.

7. Riglele CELE MAI UTILIZATE SUNT: SUNT CONFECŢIONATE SUB FORMĂ DE BARĂ RIGIDĂ, PUTÂND FI ALCĂTUITE DINTR-UN SINGUR ELEMENT (RIGLE RIGIDE) SAU DIN MAI MULTE ELEMENTE (RIGLE FLEXIBILE). -metru pliant din lemn -riglă -metru metalic articulat Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizează la măsurare sau verificare şi sunt confecţionate din oţel inoxidabil (de verificare) sau oţel carbon (de lucru). Rigle de contracţie, flexibile, utilizate în turnătorii; gradaţiile ţin seama de contracţia pieselor la răcire; au valoarea diviziunii mai mare cu 1; 1,5 şi 2%. Metrii şi dublu-metrii, se confecţionează din lemn şi se folosesc la măsurarea ţesăturilor, fiind divizaţi în cm, cu repere 0 şi 100.

8. RULETELE PANGLICILE DE MĂSURARE Măsuri de lungime cu valori multiple, sub formă de benzi, divizate în unităţi de lungime, fixate la un capăt de axul unui dispozitiv şi care le rulează în interiorul unei carcase. Măsuri cu repere cu scară unilaterală, sau cu valori multiple, sub formă de bandă. Se fabrică în variantele: • Rulete obişnuite folosite la măsurări curente în industrie • Rulete cu lest, folosite în plan vertical, pentru măsurarea stocurilor din rezervoare; • Rulete de buzunar, pentru măsurări curente. Se fabrică în variantele: • Panglici topografice metalice, utilizate la măsurări topografice obişnuite; • Panglici din ţesături textile sau din mase plastice, utilizate în croitorie; • Benzi fe hârtie, utilizate la măsurări informative în industria textilă.

9. Instrumente cu riglă şi cursor pentru măsurat lungimi 1.CUPLELE 2.ZOOMETRELE Sunt formate dintr-o riglă, care are un cioc sau un braţ la un capăt, şi un cursor cu braţ. Suprafeţele de măsurare se află între feţele interioare ale ciocurilor sau ale braţelor. • Sunt instrumente din lemn, folosite la măsurări exterioare în domeniul forestier şi în industria prelucrării lemnului; • Sunt divizate în cm şi au domeniul de măsurare cuprins între 50 şi 100 cm; • Cuplele de buzunar, se folosesc la măsurarea grosimii scândurilor, fiind divizate în mm şi având domeniul de măsurare între 100 şi 150 mm. Sunt instrumente utilizate la măsurarea înălţimii, lungimii şi grosimii animalelor.

10. 3.Şublerul A.ŞUBLER DE EXTERIOR ŞI INTERIOR • Constructiv, poate fi cu una sau două perechi de ciocuri şi cu tijă de adâncime. • După destinaţie, poate fi: Fig.1 Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm. Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare (mm), exactitatea de măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor şi greutatea lor. Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm. Se foloseşte pentru măsurarea dimensiunilor interioare şi exterioare, putând fi prevăzut cu tijă de adâncime (fig.1) Părţi componente: 1, 2-ciocuri; 3-suprafeţe de măsurare; 4-vernier; 5-riglă; 6-şurub de fixare.

11. B.ŞUBLERE DE ADÂNCIME C.ŞUBLERE DE TRASAJ Se utilizează numai pentru măsurarea adâncimilor. Rigla gradată culisează într-un suport-traversă, care poate fi vernierul, suprafaţa de sprijin fiind lama. Măsurarea se face aşezând şublerul pe suprafaţa frontală a găurii care se măsoară. Sunt compuse dintr-o riglă fixată pe o talpă de fontă cu baza plană, care se foloseşte la poziţionare pe masa de trasaj. Pe riglă se deplasează cursorul cu cioc ascuţit, pentru trasaj (sau în unele variante constructive, plat, pentru măsurare).

12. D.ŞUBLERELE PENTRU ROŢI DINŢATE 4.COMPASURILE DE MĂSURAT • Sunt compuse din bare articulate, terminate cu vârfuri utilizate pentru încadrarea piesei de măsurat. Ele sunt prevăzute cu un sector circular, divizat în unităţi de lungime. Şubler cu cadran Şubler digital Sunt formate din două rigle perpendiculare una pe alta, fiecare având cursor şi vernier. Aceste şublere sunt folosite exclusiv pentru măsurarea grosimii dinţilor roţilor dinţate. Alte tipuri de şublere

13. 1.MICROMETRE DE EXTERIOR Instrumente cu şurub micrometric de măsurat lungimi MICROMETRELE Funcţionează pe baza transformării mişcării de rotaţie a unui şurub micrometric în mişcare de translaţie Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă a tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm. Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele (0,01; 0,002 sau 0,001 mm). Deschiderea potcoavei, reprezintă elementul determinant al limitei de măsurare (domeniile de măsurare cresc din 25 în 25 de mm şi sunt fabricate în variantele de la 0 la 500 mm) Părţi componente: 1-potcoavă; 2-braţ cilindric; 3-nicovală; 4-tija şurubului micrometric; 5-tambur; 6-dispozitiv de fixare; 7-dispozitiv de limitare a forţei. Cititra constă în determinarea mm şi a ½ de mm pe braţul cilindric şi a sutimilor pe tambur.

14. Tipuri de micrometre Micrometru pentru roţi dinţate Micrometru pentru filete Micrometru cu cadran Micrometru de interior tip vergea Micrometru pentru sârme Micrometru digital Micrometru de interior cu fălci Micrometru pentru ţevi Micrometru pentru table Micrometru de adâncime

15. 2.Micrometrele pentru roţi dinţate-sunt micrometre de exterior utilizate pentru măsurarea elementelor constructive ale roţilor dinţate. Au ca elemente caracteristice suprafeţele de măsurare sub formă de talere, care se folosesc la măsurarea cotei peste dinţi, la roţile dinţate cilindrice. Diametrul minim al talerelor este de 25 mm. Limitele superioare de măsurare sunt cuprinse între 25 şi 100 mm.3.Micrometrele pentru filete-se folosesc pentru măsurarea diametrului mediu,a diametrului interior şi exterior al filetelor. Ele se deosebesc de cele obişnuite prin utilizarea unor vârfuri de măsurare speciale, care se introduc în alezaje speciale practicate în tija şi în nicovala micrometrelor. Limita superioară de măsurare este cuprinsă între 25 şi 200 mm. 4.Micrometre de adâncime-se folosesc pentru măsurarea adâncimii pragurilor şi a găurilor înfundate. Au domeniul de măsurare 0-25 mm, care se poate mări cu prelungitoare (tije), asamblate la şurubul micrometric, confecţionate din 25 în 25 mm.

16. Aparate comparatoare Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea dimensiunilor liniare ale pieselor măsurate, în raport cu dimensiunea de comparaţie. Clasificare: -comparatoarele cu cadran circular; -comparatoarele cu pârghie; -comparatoarele de interior; -minimetrele, -ortotestele; -pasametrele, -optimetrele; Cu excepţia optimetrelor (aparate optico mecanice), celelalte sunt aparate cu amplificare mecanică. • Scara gradată are100diviziuni, iar deplasarea palpatorului cu1 mm duce la rotirea acului indicator cu 3600. Pentru măsurare,se fixează într-un suport. • Pentru a verifica funcţionarea se ridică şi se coboară tija 2 cu ajutorul butonului 5. • Reglarea la zero se face fixând comparatorul în suport şi punându-l în contact cu blocul de cale de reglare. După măsurare, se aduce reperul zero în dreptul acului indicator, prin desfacerea şurubului 4 şi rotirea ramei 3 odată cu cadranul circular. Indicii 7 arată câmpul de toleranţă stabilit conform documentaţiei constructive.