Geografie : Cele mai mari inal ţ imi ale lumii

1. Urcimuntelepentru a atinge vârful, darodatăajunsacolo, descoperi cătoatedrumurileduc in jos. Geografie: Celemaimariinalţimi ale lumii Realizat de: Moldovan Liliana Lostun Diana Petronela Clasa a X-a A

2. Muntele ne atrage, ne cheamă prin el însuşi ca un întreg armonios, dar şi prin multiplele sale detalii geologice, geografice, meteorologice : megaliţi, pereţi, vârfuri, creste, platouri,terase, hornuri, vâlcele, lacuri, pâraie zglobii, cascade, curcubee, răsărituri şi apusuri însângerate... Ne atrage prin floră şi faună. Din drag si dor de linişte şi de cântec de păsări, de muzica arcuşului-vânt pe harfe de cetini, din dor de libertate, de aer curat, de măreţie, de albul zăpezii sau de verdele crud şi de florile primăverii, de oglinzile ochiurilor de mare, de paleta cromatică a toamnei, vizităm muntele în toate anotimpurile.

3. Iar când mergi acolo sus, vezi că scoarţa se descompune în sute de râuri profirii aşezate de-a lungul brazdelor săpate de picioarele oilor peste pieptul larg al muntelui. Coasta, vazută de aproape, seamănă unei scări uriaşe, ale cărei trepte înflorite se urcă drept în cerul albastru...

4. Căutareaabsolutului existăîn fiecareom, darîmbracădiferiteformeşi se manifestăîn diferitedomenii. Aceastadorinţăi-a împins de-a lungultimpuluipeoameniîn călătoriiincredibilespre capătullumiisauîn expediţii spectaculoase cătrePolul Nord, PolulSudsaualtepuncte extreme.Toateacestea au ca motor launtricdorinţa omului de a învingelimiteleşi, în ultimainstanţa, atracţiairezistibilă cătreextrem.

5. Omul modern estesupusşi el aceleiaşipornirişi, înarmat cu tehnologii din ceîn cemaisofisticateşi precise s-a apucatsă măsoareplanetaîn lung şi-n lat, săcotrobăiefiecareungherpentru a stabilirepere absolute. Şi cum aparate de măsuratfrumuseţea nu au reuşit încă săinventeze, cercetătorii au fostnevoiţi să măsoareîn cifre o realitate care întrece cu multsimplainformaţieştiinţifica.

6. Pentru mulţi dintre alpinişti, alpinismul nu a fost şi nu este un foc de paie, ci a rămas o pasiune durabilă, adaptată anilor, dar mereu atrăgătoare...

7. Tinerii alpinişti urcă muntele pe căi diferite, de dificultăţi diferite, din ce în ce mai mari, fără să aştepte recompense materiale, dimpotrivă, de cele mai multe ori făcând mari sacrificii.

8. Dar alpiniştii veterani care nu vor să treacă de la căţărare la şah sau pescuit, se caţără în trasee cu dificultate din ce în ce mai mică din motive de vârstă, dar se caţără !

9. Dar... alpiniştii se pot îndragosti şi de Munte! "J'aime la montagne, comme on aimeunnepersonne"- scrie francezul Jean Coste. Analizându- şi sentimentele faţă de munte, îşi dau mulţi dintre ei seama că într-adevăr iubesc muntele ca pe o persoană.

10. Muntele este înaltul şi adâncul şi adausul de oboseală proaspătă. Muntele e aşadar această privelişte în care alpiniştii intră tot mai adânc şi care la randul ei intră şi ea în acestia

11. Nu e destul să se îndragostească de Munte. Trebuie să înveţe cum să-l cunoască, cum să se apropie de el, cum să se comporte cu el ca sa şi-l facă prieten, nu duşman.

12. Cine nu se urcă pe munte nu cunoaşte înalţimea cerului. Dupa ce ai excaladat un munte, îţi dai seama că mai sunt mulţi de urcat. Escaladează muntele atât cât să te convingi că e munte.

13. Până nu treci muntele, nu vezi valea. Minunea minunilor se iveşte în iunie, când înfloreşte smârdarul şi împodobeşte coastele muntelui cu scoarţele lui de foc...

14. Alpinismul s-a născut din dorinţa de a urca pe dealul din faţa casei. Muntele n-are nevoie de munte, dar omul are nevoie de om. Dorinţa de a urca Everestul s-a dezvoltat din imboldul primar de a urca dealul învecinat.

15. Dincolo de această listă abstractă de cifre, denumirigeograficesi unităţi de măsură, se află Mama Natură, în toată măreţiaei, realăşi vie. Şitotuşi există un câştig al nostru, al meu, al tau, o şansă care ne-a dat-o ştiinţa, făcându-ne accesibileacesteinformaţii pe care noi vi le-am prezentat în proiectul realizat.

16. Sfârşit!