Criteriile de convergență nominală

1. Criteriile de convergență nominală

2. Conceptul de convergență • Comisia Europeană definește procesul de convergență ca fiind: ”un proces prin care economiile mai puțin dezvoltate de la nivelul Uniunii se apropie de media produsului intern brut al Uniunii Europene”. European Commission (2006), pg.2. • Convergența reală reprezintă un proces extrem de complex și se referă la reducerea decalajului existent între state; • Convergența nominală se concentrează mai mult asupra convergenței în ceea ce privește nivelul prețurilor; • Convergența instituțională implică o armonizare în ceea ce privește cadrul legislativ al fiecărei țări.

3. Conceptul de convergență • Islam (2003) distinge între următoarele categorii în ceea ce privește noțiunea de convergență: • Convergența în cadrul unei economii vs. convergența la nivelul economiilor; • Convergența în termeni privind ratele de creștere vs. convergența privind nivelul veniturilor; • Convergența Beta (β) vs. convergența Sigma (σ); • Convergența absolută vs. convergența condițională; • Convergența globală vs. convergența regională; • Convergența veniturilor vs. convergența factorilor de producție; • Convergența deterministică vs. convergența stohastică.

4. Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență la zona euro a țărilor candidate • Procedura stabilită de către instituțiile europene în vederea includerii unui nou stat în zona euro (conform art.121-123 ale Tratatului stabilind Comunitatea Europeană) poate fi rezumată astfel: • Banca Centrală Europeană alături de Comisia Europeană întocmesc un raport de convergență prin care evaluează gradul de îndeplinire al criteriilor de convergență nominală de către un anumit stat candidat. Acest raport de convergență poate fi întocmit fie la cererea statului candidat, fie periodic la un interval de timp de doi ani. • Comisia Europeană va înainta Consiliului Uniunii Europene o propunere de abrogare a derogării pentru statul respectiv și în speță admiterea acestuia la zona euro.

5. Analiza îndeplinirii criteriilor de convergență la zona euro a țărilor candidate • Consiliul Uniunii Europene analizează propunerea Comisiei împreună cu Parlamentul European. • Consiliul European investighează propunerea celei din urmă. • Consiliul Uniunii Europene hotărăște asupra abrogării derogării prin vot cu majoritate calificată. • Consiliul Uniunii Europene, pe baza propunerii venite din partea Comisiei Europene și după consultarea cu Banca Centrală Europeană va decide prin unanimitate asupra includerii unui stat candidat la zona euro. • Consiliul Uniunii Europene va propune diferite amendamente în ceea ce privește regulamentul privind moneda euro.

6. Tratatul de la Maastricht și criteriile de convergență nominală • Tratatul de la Maastricht detaliază criteriile de natură formală ce trebuie îndeplinite de către o economie în scopul de a fi eligibilă pentru statutul de membru al Uniunii Economice și Monetare. • Obiectivul principal urmărit prin intermediul acestui tratat este : ”Promovarea progresului economic și social, care este unul echilibrat și sustenabil, prin existența unei zone lipsite de granițe interne, prin intermediul coeziunii economice și sociale precum și prin stabilirea unei Uniuni Economice și Monetare având ca și stadiu final adoptarea unei monede unice”.

7. Tratatul de la Maastricht și criteriile de convergență nominală - Principii

8. Tratatul de la Maastricht și criteriile de convergență nominală • Tratatul de la Maastricht urmărește obținerea unor rezultate cuantificabile din punct de vedere financiar al gradului de performanță al economiilor aspirante la statutul de membru al UEM. • Elementele care au fost considerate a fi indicatorii de bază ce relevă performanța unei economii vizează inflația, datoria publică, rata dobânzii, deficitul bugetar precum și nivelul ratei de schimb. • Problema alegerii acestor indicatori în detrimentul altora

9. Criteriul privind stabilitatea prețurilor • Rata inflației să nu depășească cu mai mult de 1,5% nivelul celor mai performante trei economii membre privind stabiliatea prețurilor pe o perioadă de un an anterioară accederii la UEM. • Definirea convergenței în ceea ce privește nivelul prețurilor include trei elemente de bază: • definirea în primă fază a ceea ce înseamnă o performanță sustenabilă în sfera prețurilor; • stabilirea unui indice al prețurilor de consum având în vedere o bază comparabilă prin intermediul căruia să poată fi cuantificată convergența; • agregarea exactă a indicelui de preț a celor mai performante trei economii.

10. Criteriul de convergență nominală privind rata dobânzilor pe termen lung • Rata medie a dobânzilor pe termen să nu depășească cu mai mult de 2% nivelul celor mai performante trei economii membre privind stabiliatea prețurilor pe o perioadă de un an anterioară accederii la UEM. • De ce rata dobânzilor pe termen lung reprezintă un indicator de bază pentru evaluarea unei țări în vederea accederii la UEM? • Care este legătura între rata dobânzilor pe termen lung și o politica monetară eficientă? • Care sunt îmbunătățirile aduse de acest criteriu evaluării generale a unei economii pentru ca aceasta să devină un membru al UEM?

11. Criteriul de convergență nominală privind ratele de schimb • Stabilitatea cursului de schimb, în sensul menţinerii cursului naţional în limitele marjelor normale de fluctuaţie ale MRS2 pentru cel puţin doi ani înaintea intrării în zona euro (+/-15%). • Kindleberger: ”Rata de schimb a unei țări înseamnă mult mai mult decât un număr. Aceasta reprezintă o emblema a importanței țării respective în contextul global și poate fi considerată un simbol internațional”. • Dacă a existat o problemă de natură economică, mai cuprinzătoare decât multe altele, care a adăugat un impuls suplimentar procesului de integrare monetară a fost aceea a creării unui regim stabil al ratelor de schimb.

12. Criteriul de convergență nominală privind disciplina bugetară • Tratatul de la Maastricht prevede ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB, în timp ce deficitul bugetar 3% din PIB. • Importanța acestor indicatori pentru realizarea convergenței economice rezidă din: • Aceștia pot avea un efect extrem de nociv asupra procesului de creștere economică în cazul în care nevoia de finanțare a datoriei presupune creșterea ratelor dobânzilor. • Rate crescute ale deficitelor și datoriilor pot conduce la presiuni mari asupra băncilor centrale ale țărilor care în încercarea de finanțare a acestora pot determina sporirea inflației prin crearea de monedă.

13. Analiza criteriilor de convergență în procesul de adoptare a monedei euro • Este nevoie de o reformare a acestor criterii luând în considerare dinamica economiei actuale? • Poate fi considerată recenta criză economico-financiară ca fiind un factor declanșator al nevoii de reformare în sfera criteriilor nominale? • Propuneri înspre soluționarea acestor vicisitudini: • 1. Recalcularea valorilor corespunzătoare indicatorilor de convergență nominală în concordanță cu evoluțiile recente la nivelul zonei euro; • 2. Extinderea perioadei de evaluare a gradului de îndeplinire a acestor criterii de către statele aspirante; • 3. Elaborarea unor rapoarte complementare privind gradul de compatibilitate dintre legislația națională și cea a UE; • 4. Inăsprirea condițiilor de evaluare a principalilor indicatori macroeconomici în perioada de după adoptarea monedei comune.

14. Strategii de adoptare a monedei euro

15. Provocări ale monedei euro – cadrul formal de aderare stabilit prin criteriile de convergență de la Maastricht • Experiența Sloveniei în adoptarea monedei euro - singura țară din blocul ex-iugloslav care este membră atât a UE cât și a zonei euro. • Estonia s-a bazat pe o convergență ce a vizat un orizont scurt de timp a cărei efecte s-au resimțit odată cu izbucnirea recentei crize financiare. • În cazul Maltei coordonarea politicilor privind convergența nominală a permis reducerea ratei inflației și a deficitul bugetar, menținerea stabilității cursului de schimb din momentul întrării în MRS II precum și un trend descendent în ceea ce privește rata dobânzilor pe termen lung. • Experiența economiei Slovaciei poate fi caracterizată ca fiind una extrem de dinamică cu o serie de evenimente care au marcat profund evoluția indicatorilor macroeconomici din această țară. • În cazul Ciprului îndeplinirea criteriilor de convergență a reprezentat întrepătrunderea unui set de politici care au vizat mai multe sectoare și anume: politici monetare extrem de eficient coordonate alăturate unui palier diversificat de reforme structurale. Sursa: ec.europa.eu

16. Măsurarea impactul recentei crize financiare asupra indicatorilor de convergență nominală din noile state membre ale UE • Procesul de convergență din perioada anterioară crizei s-a bazat pe o puternică liberalizare a comerțului, fluxurilor de capital dar și al piețelor financiare. • Întreaga construcție a Uniunii Europene a fost supusă poate unuia dintre cele mai importante teste de sustenabilitate din istorie. • „Care este perioada de timp necesară pentru ca economiile să atingă nivelurile de dezvoltare anterioare crizei finaciare?” • „Care este balanța privind responsabilitățile ce revin fiecărei țări în parte, respectiv instituțiilor comunitare, privind managementul crizei finaciare actuale?”

17. Măsurarea impactul recentei crize financiare asupra indicatorilor de convergență nominală din noile state membre ale UE • Economiile țărilor din Europa Centrală și de Est au înregistrat ca urmare a recentei crize finaciare unul dintre cele mai importante dezechilibre economice comparabile la nivel global. • Performanțele reduse ale economiilor CEE pe durata crizei au reprezentat un semnal de alarmă asupra noii configurări a modelelor de creștere economică dar și asupra proceselor de convergență dintre aceste economii

18. Mecanisme de transmisie ale recentei crize finaciare asupra statelor CEE Sursa: Gardo, S., Martin, R., (2010), ” The impact of the global economic and financial crisis on Central, Eastern and South-Eastern Europe”, European Central Bank, Occasional Paper Series, Nr.114, pg.21.

19. Evoluția ratei de creștere a PIB-ului 2008-2012 • 2009: Media Uniunii Europene s-a situat la valoare de -4,3% în timp ce media la nivelul zonei euro a fost de -4,3%. Din categoria noilor state membre impactul crizei a fost resimțit cu putere în cazul Estoniei (-14,%), Letoniei (-17,1), Lituaniei (-14,8%). Singurul stat care a raportat valori pozitive atribuite ratei de creștere a PIB-ului în anul 2009 a fost Polonia cu o valoare de 1,6%. • În perioada 2010-2011 evoluția ratelor de creștere a PIB s-au situat pe o pantă pozitivă oscilând între valoarea minimă de 0,4 pentru Bulgaria și 8,3 pentru Estonia.

20. Evoluția deficitelor bugetare 2008-2011 La sfârșitul anului 2009, 18 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se aflau în situația de aplicare a procedurii de deficit excesiv conform rapoartelor publicate de Comisia Europeană.

21. Măsuri de austeritate propuse de noile state membre în perioada 2010-2011

22. Evoluția ratei inflației 2007-2012 în cadrul noilor state membre

23. Evoluția ratelor dobânzilor pe termen lung 2008-2012 în noile state membre