60 likes | 332 Views
FABULE. Înv. Moisă Monica Şc. cu cls. I-VIII Luna Structura Luncani. Vulpea cu coada rupt ă. O vulpe îş i pierduse v â rful cozii î ntr-o capcan ă . De necaz, î ncerc ă s ă le sf ă tuiasc ă ş i pe celelalte vulpi s ă - ş i scurteze cozile. Chipurile, a ş a le st ă tea mai bine!
E N D
FABULE Înv. Moisă Monica Şc. cu cls. I-VIII Luna Structura Luncani
Vulpea cu coada ruptă O vulpe îşi pierduse vârful cozii într-o capcană. De necaz, încercă să le sfătuiascăşi pe celelalte vulpi să-şi scurteze cozile. Chipurile, aşa le stătea mai bine! Una dintre ele îi spuse: - Surată, ce ne spui tu e spre binele tău; dacă n-ar fi fost aşa, ne mai dădeai tu sfatul ăsta? Morala : Fereşte-te de cei care îţi dau sfaturi numai pentru binele lor. În ce poveşti aţi mai întâlnit personajul vulpea? Dar fabule? Scrieţi câteva însuşiri ale vulpii
Lupul şi iedul din curte Într-o zi, un ied ce se afla într-o curte văzu un lup care trecea pe acolo. Apărat de gard, iedul începu să-l jignească pe lup în fel şi chip. Lupul se opri şi-i spuse: - Bietul de tine!Nu ai fi tu aşa grozav, dacă n-ar fi gardul după care te-ai ascuns de mine. Morala : Nu valoarea, ci ocazia sau locul îi ridică pe cei neînsemnaţi. -A făcut bine ieduţul că l-a jignit pe lup? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce? - De ce a devenit el atât de curajos? -Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă întâlnirea ar avea loc în câmp? Scrieţi câteva însuşiri ale fiecărui personaj
Leul şi broasca • Pe când se plimba prin pădure, un leu auzi un orăcăit • puternic. • Crezu că numai un animal mare putea să aibă un asemenea • glas. • Dintr-o dată, o văzu pe broască ieşind din lac. • Tu, atât de mica, cum de strigi aşa de tare?! se mânie el. • Si, cu laba, o strivi dintr-o lovitura. • Morala : • Uneori e bine să nu atragi atenţia celor mai puternici decât • tine. • De ce s-a supărat leul pe orăcăitul broaştei? • De ce a strivit broscuţa? • Găsiţi sinonime pentru cuvântul “strivit” Cum este ? Cum este?
Cei doi magari • Doi măgari, unul încărcat cu aur, iar altul cu • ovăz, mergeau liniştiţi pe drumul lor. • Deodată, doi bandiţi apărurăîn faţa lor • pentru a fura comoara. Cum măgarul se împotrivea, • hoţii îl ciomăgiră pâna căzu la pământ. • Sărmanul de mine! - se plângea măgarul - şi când te • gândeştică tu, tovarăşul meu de drum, n-ai păţit nimic! • Nu întotdeauna îţi prieşte o muncă de seamă -îi zise • celălalt măgar. • Morala: • Bogăţiile atrag întotdeauna hoţii. De ce nu au fost atacaţi ambii măgăruşi? De ce s-a împotrivit măgăruşul atacat? Ce proverb se potriveşte întâmplării? Enumeraţi câteva însuşiri ale măgăruşului