DETECTAREA RADIATIILOR NUCLEARE

1. DETECTAREA RADIATIILOR NUCLEARE

2. Evolutie. Dezvoltare. Progres. Una dintre problemele principale, de a cărei soluţionare depinde dezvoltarea civilizaţiei noastre, problemă care a revenit pe planul I al preocupărilor din ultimii ani, este asigurarea cu energia necesară dezvoltării activităţilor de baza care condiţionează evoluţia progresivă a nivelului de trai al populaţiei globului terestru. Cantitatea de energie consumată de omenire a crescut, din epoca primitivă până acum de 2,5 milioane de ori .Este evident că o astfel de creştere, nu poate să nu conducă la o problemă a energiei necesare pentru dezvoltarea viitoare a omenirii .

3. Energia nucleara Unica sursa de energie care a alimentat civilizaţia noastră pânăîn acest secol a fost energia solară, înmagazinată sub forma de energie chimică, prin procesul de fotosinteză, în surse regenerative (lemnul, apele, vântul) sau în combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze) a căror constanţa de formare este de ordinul milioanelor de ani.

4. DETECTOARE DE RADIATII NUCLEARE SI SISTEME AVANSATE DE DETECTIE De-a lungul timpului s-au făcut cercetări pentru obţinerea de detectoare cu scintilaţie anorganice şi plastice organice; s-a încercat realizarea de sisteme de detecţie cu scintilatoare pentru experimente de fizică nucleară. S-au făcut totodată cercetări privind obţinerea de detectoare cu plăci rezistive (RPC detectors) aplicabile în măsurători de timp de zbor pentru identificarea de particule în interacţii cu ioni grei la energii relativiste şi ultrarelativiste (FOPI experiment). În final s-a încercat dezvoltarea unor sisteme de detecţie cu RPC pentru utilizari în tomografia computerizată cu emisie de pozitroni (PET- Tomography).

5. Performante.Realizari.Descoperiri. În cadrul cercetărilor şi activităţilor desfăşurate de-a lungul timpului s-au obţinut detectoare de radiaţii pentru alfa, beta, gama, neutroni termici şi rapizi similare celor realizate de BICRON Corporation. S-au obtinuţşi atestat sonde detectoare cu scintilatori plastici pentru radiaţii alfa, beta, gama, neutroni termici şi rapizi care s-au utilizat în construcţia de aparatura pentru controlul contaminării radioactive şi în măsurători dozimetrice, dar au apărut totodatăşi ecrane luminiscente sensibile la raze X pentru aplicaţii în unităţi industriale şi medicale la investigări radiografice. Sistemele de detecţie sensibile la poziţie pe baza de scintilatori plastici şi fotodiodele PIN sunt alte realizări ce au încurajat detectarea radiaţiilor nucleare.

6. Cele mai utilizate detectoare • Detecţia radiaţiilor nucleare se bazează pe proprietatea acestora de a ioniza substantele străbătute. Cele mai utilizate detectoare sunt: contoarele cu ionizare (camera de ionizare, contorul Geiger-Müller), contoarele cu scintilaţie (detectori cu fosfor, cristale cu scintilaţie, scintilatori cu lichid) şi dispozitivele care vizualizează urmele particulelor (camere cu ceaţă, camere cu scânteie, camere cu bule).

7. CARACTERISTICA DETECTORULUI GEIGER-MÜLLER • Detectorul Geiger-Müller este constituit din doi electrozi: catodul, cilindric, construit din metal, sticlă metalizată sau grafitată, iar anodul fiind un fir metalic subţire (de obicei din wolfram, cu diametrul de 0,1-0,2 mm), situat pe axa cilindrului. • Prin caracteristica unui detector Geiger-Müller se înţelege graficul care exprimă dependenţa vitezei de numărare n a detectorului de tensiunea aplicată acestuia, în condiţiile unui flux constant de particule ajunse la detector (viteza de numărare se notează cu n şi se dă în impulsuri pe minut).

8. Tipuri de detectoare Geiger-Müller Mod de actionare • Există mai multe tipuri de detectoare Geiger-Müller: • - cu gaze inerte şi vapori organici • - sau gaze inerte şi halogeni • Între electrozii detectorului Geiger-Müller se aplică tensiune electrică continuă. • Pătrunzând în volumul sensibil al detectorului, radiaţia nucleară interacţionează cu atomii gazului, pe care îi ionizează, creând astfel un anumit număr de perechi de ioni pozitivi şi electroni. • Ionii pozitivi sunt atraşi de catod. • Ca rezultat în circuitul detectorului • ia naştere un impuls electric de scurtă • durată care se anulează atunci când • toţi electronii ajung la anod.

9. Obiectele contaminate radioactiv devin la rândul lor surse de radiaţii nucleare ceea ce presupune decontaminarea lor. Cele mai sensibile organe umane la radiaţiile nucleare sunt organele hematopeice, ochii şi organele de reproducere, iar cele mai puţin sensibile sunt mâinile şi picioarele. Bica Adrian XII-C Pericole