Download
1 / 6
E N D
Pasari din Banat De Zbant Casian
Potrivit documentelor, studiul păsărilor din Banatul istoric a fost început în 1690, de către Marsigli. Lui i-au urmat Griselini, Baldamus, Fritch, Frivaldszki, cercetarea fiind continuată apoi de dr. Lajos Kuhn, din cadrul Societăţii de Ştiinţele Naturii al Ungariei de Sud (cu sediul la Timişoara), mai târziu de Dionisie Linţia şi Emil Nadra, iar din 1974, de dr. Andrei Kiss, care a împlinit 30 de ani de cercetări ştiinţifice în domeniu. Pasari
Răspândirea păsărilor nu este identică cu frontierele statelor. Altfel spus, ele nu sunt reţinute (pe vremuri, împuşcate), arestate, condamnate pentru trecerea ilegală a graniţei. Ca atare, habitatul unor specii de păsări, şi nu numai, se poate studia corect, din punct de vedere ştiinţific, doar dacă facem abstracţie de graniţele politico-administrative dintre state. Pasari din banat
De la gând la faptăIdeea unei asemenea colaborări ştiinţifice, precizează dr. Andrei Kiss, i-a aparţinut lui Javor Rašajski, care a publicat o carte în acest domeniu, respectiv “Ptice Srbije” (“Păsările Serbiei”), apărută în 1997. Dorinţa sa a fost ca această carte să fie revizuită, completată şi corectată cu date recente, mai pertinente. Dr. Andrei Kiss a fost de acord şi a sugerat ideea extinderii prezentării păsărilor pe teritoriul Banatului istoric, o parte însemnată a euroregiunii invocate. Cei trei autori ai monografiei în discuţie au hotărât să meargă pe varianta hărţilor UTM pentru a marca poziţia păsărilor în spaţiul geografic, respectiv în interiorul habitatelor. “Suntem conştienţi că un asemenea mod de prezentare, prin hărţi UTM, nu poate să fie niciodată o formă definitivă a situaţiei păsărilor, având în vedere faptul că atât dinamica populaţiilor, cât şi cea a habitatelor se modifică mereu pe teren. Dar, oricum, este marcată o situaţie a ultimilor 30, respectiv 50 de ani, de existenţă a păsărilor din acest spaţiu geografic şi, ca atare, lucrarea noastră primeşte o valenţă monografică, de sinteză relevantă pentru cercetările ulterioare, susţine dr. Andrei Kiss. Din ce în ce mai mult, Europa se bazează pe exactitatea informaţiilor, bunăoară şi pe exactitatea datelor ştiinţifice, astfel că prin acest mod de prezentare, noi am fost cât se poate de precişi. Şi în funcţie de această exactitate, în foarte multe domenii, dar în special în ecologie, ar trebui foarte multe lucruri să se schimbe, îndeosebi în politica ecologică şi de gestionare a numeroaselor resurse naturale la nivelul structurilor administrative europene”. Pasarele
În zona noastră, în judeţul Timiş, în Banat, speciile de păsări pe cale de dispariţie sunt în primul rând cele de talie mare, în special cele răpitoare, berzele, dropiile, care au nevoie de spaţii vitale mari. Păsările şi oamenii optează deseori pentru aceleaşi spaţii vitale. Astfel, aceste spaţii sunt mereu deranjate, iar păsările suferă. Liniştea necesară formării perechilor, clocitului şi creşterii puilor nu este asigurată în permanenţă. Maturizarea lor sexuală necesită mai mulţi ani, perioadă în care se pot întâmpla foarte multe. Mai există perioada migraţiilor, când păsările pot întâlni condiţii meteorologice extreme, pot lua contact cu diferite situaţii neobişnuite, iar pe lângă factorii fizico-chimici, deseori intervine factorul uman, antropogen, care contribuie pe deplin la micşorarea numărului populaţiilor. “Există un număr critic de diminuare, susţine dr. Andrei Kiss. O serie de exemplare, mascul şi femelă, nu se mai întâlnesc în timp oportun pentru perpetuarea speciei. Pasarele
