Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii individuale şi de grup în cadrul orelor de limba şi literatura română la

1. Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Institutul de Pregătire Didactică Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic Filiala Târgu - Mureş Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii individuale şi de grup în cadrul orelor de limba şi literatura română la ciclul primar Coord. ştiinţific: Lect. Univ. dr. Mircea Breaz Candidat: Înv. Gyorfi (Peter) Maria - Lucia 2009 - 2011

2. CUPRINSUL LUCRĂRII: • INTRODUCERE • CAPITOLUL I Creativitatea – delimitări conceptuale şi terminologice, niveluri, etape şi factori ai creativităţii; învăţarea creativă şi specificul creativităţii la ciclul primar 1. Termenul de creativitate – delimitări conceptuale şi terminologice; 1.1. - Omul - fiinţă creatoare 1.2. - Niveluri ale creativităţii 1.3. - Etape ale procesului creativ 1.4. - Factorii creativităţii 2. Învăţarea creativă – tip superior de învăţare la ciclul primar; 3. Specificul creativităţii la ciclul primar - Profilul elevului activ şi creativ

3. CAPITOLUL II Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii individuale şi de grup în cadrul orelor de limba şi literatura română 1. Tendinţe în perfecţionarea şi modernizarea învăţământului primar 2. Domeniile studiului limbii şi literaturii române în cultivarea spiritului creator 3. Activităţi de învăţare cu caracter creativ în cadrul orelor de limba şi literatura română 4. Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii elevilor utilizate în cadrul orelor de limba şi literatura română 5. Rolul compunerilor în stimularea creativităţii elevilor • CAPITOLUL III Cercetarea pedagogică – eficienţa metodelor şi tehnicilor interactive în stimularea creativităţii elevilor în cadrul orelor de limba şi literatura română la clasa a III-a 1. Scopul cercetării 2. Obiectivele cercetării 3. Ipoteza cercetării

4. 4. Variabilele cercetării 5. Coordonatele majore ale cercetării - Locul de desfăşurare a cercetării - Perioada de cercetare - Eşantionul de participanţi - Eşantionul de conţinut - Metodologia cercetării 6. Etapele investigaţiei - Etapa preexperimentală / costatativă - Etapa experimentului formativ - Etapa postexperimentală 7. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor • CAPITOLUL IV Concluzii Bibliografie Anexe

5. Motto:“Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbuşă adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în floare”T. Carlyl Motto:“

6. INTRODUCERE • Creativitateaconstituie una dintre componentele majore ale contemporaneităţii şi totodată una din cele mai fascinante, fiind forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti. • Creativitatea trebuie să fie un atribut definitoriu al omului modern, deoarece trăim într-o societate aflată în continuă schimbare, iar elevul trebuie să aibă capacitatea de a selecta informaţiile, de a organiza ceea ce au auzit şi văzut , de a-şi manifesta atitudinile creatoare, originalitatea în gândire, dorinţele, trăirile afective. • Am încercat prin intermediul acestei lucrări să relev importanţa formelor şi modalităţilor de manifestare a creativităţii în cadrul orelor de limba şi literatura română prin intermediul metodelor interactive, acestea oferind ocazii benefice de organizare a unei învăţări uşoare şi plăcute, cu un pronunţat caracter activ-participativ din partea elevilor. • Am considerat necesar, de asemenea, să mă ocup în mod special de câteva aspecte legate de dezvoltarea creativităţii elevilor cu ajutorul unor metode şi tehnici adecvate , căci numai învăţând creativ, elevii devin creativi.

7. Cap. I. CREATIVITATEA- DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI TERMINOLOGICE Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin”creare”, care inseamnă a zămisli, a crea , a naşte. Se disting cinci niveluri ale creativităţii: Se caracterizează printr-o multitudine de sensuri: productivitate utilitate eficienţă valoare noutate originalitate Creativitatea expresivă Creativitatea productivă Creativitatea inventivă Creativitatea inovatoare Creativitatea emergentă

8. Poate avea patru accepţiuni: - ca produs; - ca proces; - ca disponibilitate; - ca o capacitate şi abilitate creativă; Factorii creativităţii:

9. 1. Blocaje de tip emoţional 2. Blocaje de ordin cultural 3. Blocaje de ordin perceptiv 4. Blocaje de tip metodologic Cunoaşterea acestora determină luarea de măsuri preventive, relaţia învăţător-elevi trebuie să fie deschisă unui dialog permanent, să faciliteze instalarea unui climat psihic caracterizat prin tonalitate afectivă , stimulator exprimării creatoare a elevilor. Factori care blochează creativitatea:

10. Specificul creativităţii la vârsta şcolară mică “ La copiii mici procesul creativ este o unitate dinamică ce se caracterizează mai degrabă prin spontaneitate şi intuiţie decât printr-o serie de tehnici logice de rezolvare a problemelor“ (D.Russel,1956)Din prima copilărie găsim un potenţial creativ specific acestei vârste, mintea copiilor fiind mai creativă deoarece nu este ticsită şi nici nu este supusă la presiuni. Creativitatea este proprie tuturor copiilor, în limitele umane, la vârsta şcolară mică potenţialul creativ al elevului fiind în plină dezvoltare. De interactivitate dă dovadă elevul care devine coparticipant alături de profesor al propriei formări şi coresponsabil de realizarea şi efectele procesului de învăţare.

11. Învăţarea creativă - tip superior de învăţare la ciclul primar:- încurajarea elevilor să pună cât mai multe întrebări; - limitarea constrângerilor şi a factorilor care produc frustrare;- stimularea comunicării prin organizare de discuţii şi dezbateri;- cultivarea independenţei cognitive, a spontaneităţii, a autonomiei;- stimularea spiritului critic constructiv;- favorizarea accesului la cunoaştere prin forţe proprii;- posibilitatea de a contesta “lămuritul” şi “nelamuritul” în lucruri şi fapte. Creativitatea se cultivă prin maniera de a învăţa, prin comportament, prin apitudini intelectuale, imaginative, un asemenea punct de vedere punând în evidenţă urmatoarele: - nu este nevoie să fii geniu pentru a fi creativ;- creativitatea poate fi stimulată şi dezvoltată prin experienţe de viaţă şi prin programe specializate. - toate fiinţele umane sunt capabile de creativitate.

12. Cap. II. METODE ŞI TEHNICI DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII INDIVIDUALE ŞI DE GRUP ÎN CADRUL ORELOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ“Scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii” (MEN, 1999)Programa şcolară prevede pentru obiectul Limba şi literatura română patru obiective cadru care să se urmărească în învăţământul primar şi anume: Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura) Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

13. Domeniile studiului limbii şi literaturii române în cultivarea spiritului creator Limba română în clasele I-IV are alocat 34 % din numărul total de ore, ceea ce denotă poziţia sa centrală în sistemul discuplinelor de învăţământ.

14. Versuri pe baza unor cuvinte Schimbarea finalului unei opere Completare de texte lacunare, rebusuri, scheme, desene Crearea unor povestiri Cuvinte cu sens propriu şi sens figurat Activităţi de învăţare cu caracter creativ: Formare de cuvinte cu sunete şi silabe date Structuri gramaticale proprii limbii române Scrierea de cuvinte şi propoziţii care să înceapă cu aceeaşi literă Utilizarea de personificări, metafore, comparaţii, repetiţii, inversiuni Utilizarea dicţionarului Formularea nuanţată a răspunsurilor la întrebări Organizarea de jocuri şi concursuri Texte cu început dat, cu final dat, după imagini, benzi desenate

15. Rolul compunerilor în dezvoltarea creativităţii elevilor • bazate pe observaţie şi experienţă • bazate pe imaginaţia creatoare a elevilor • cu forme speciale (scrisoarea, telegrama) • după tablouri • Tipuri de compuneri întâlnite în practica didactică • bazate pe texte citite • libere Compunerile creative realizate prin exerciţii creative permit o evaluare personalizată a elevilor prin valorificarea: vocabularului, a calităţii şi cantităţii lecturilor, a experienţei de viaţă.

16. Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii elevilor utilizate în cadrul orelor de limba şi literatura română la clasa a III-aMetodele de învăţământ sunt “mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.”(Oprea, C.L., 2003, p. 83) Există conturate o serie de metode, tehnici şi procedee prin care poate fi “reanimată creativitatea” la orice vârstă, iar folosirea la clasă a metodelor şi tehnicilor active şi interactive îi dă dascălului un elan mai mare de lucru, dând rezultate bune la clasă, dacă sunt folosite consecvent şi nu sporadic, dezvoltând creativitatea, imaginaţia , îndrăzneala elevilor.

17. Metodele şi tehnicile interactive utilizate cel mai frecvent la clasă sunt: Brainstorming-ul Harta povestirii Cubul Metoda predicţiilorCiorchinele Termeni - cheieCadranele Eseul Diagrama Venn Euler Phillips 6/6Explozia stelara Jocul didacticMetoda “Pălăriilor gânditoare”Ştiu-Vreau să Ştiu –Am aflatCvintetulReţeaua discuţiilorReţeaua personajelorJurnalul dubluScheletul de recenzie

18. CAP. III. CERCETAREA PEDAGOGICĂScopul cercetării: aplicarea învăţării prin stimularea creativităţii este benefică pentru faptul că asigură formarea unei gândiri flexibile, divergente şi fluente, iar metodele utilizate stimulează participarea activă şi deplină, psihică şi fizică, individuală şi colectivă a elevilor în procesul instructiv-educativ.Obiectivele cercetării: 1. utilizarea unor tehnici şi metode de determinare obiectivă a nivelului de pregătire a elevilor; 2. determinarea nivelului general de pregătire la disciplina Limba şi literatura română, a elevilor implicaţi în cercetare; 3. înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de levii claselor experimentale şi de control la testul iniţial, formativ şi cel final; 4. implementarea unor metode şi tehnici interactive în scopul dezvoltării creativităţii elevilor şi studiul eficienţei lor; 5. stimularea creativităţii elevilor printr-o strategie didactică permisivă; 6. sintetizarea rezultatelor cercetării, elaborarea concluziilor.

19. Ipoteza de lucru ar fi: dacă voi utiliza metode şi tehnici de stimulare a creativităţii individuale şi de grup în cadrul lecţiilor de limba şi literatura română, creând o atmosferă de lucru permisivă, acestea vor determina dezvoltarea, activizarea şi îmbogăţirea vocabularului activ al elevilor, dezvoltarea exprimării orale şi scrise, educarea capacităţilor creatoare şi originale în găsirea de soluţii la o sarcină dată, antrenarea lor în discuţii libere, deschise, creative, precum şi dezvoltarea mecanismelor cognitive superioare: gândire, memorie, imaginaţie. Acet lucru va fi benefic şi pentru celelalte discipline de studiu, pentru dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter şi formarea personalităţii copilului. Ipoteza cercetării

20. Variabilele cercetării Variabila independentă Variabila dependentă: • Folosirea sistematică a metodelor interactive pentru stimularea creativităţii: brainstormingul, ciorchinele, cubul, reţeaua personajelor, jurnalul cu dublă intrare, cadranele, metoda”pălăriilor gânditoare”, cvintetul, diagrama “Venn Euler”, explozia stelară, scheletul de recenzie, metoda predicţiilor, eseul, ştiu-vreau să ştiu-am aflat, jocul didactic şi a unor tehnici de stimulare a creativităţii. • Deprinderi pentru dezvoltarea creativităţii; • Performanţe şcolare şi comportamentale; • Deprinderi sociale; • Gradul de implicare a elevilor în timpul lecţiilor; • Deprinderi de utilizare a metodelor interactive ca instrumente pentru o predare-învăţare-evaluare /autoevaluare eficiente;

21. Coordonate majore ale cercetării: Eşantionul de participanţi: Eşantionul de conţinut: • Eşantionul experimental: clasa a III-a , Şcoala Generală Lunca Bradului, format din 13 elevi, 5 băieţi şi 8 fete. • Eşantionul de control: clasa a III-a, Şcoala Generală Neagra , format din 11 elevi, 8 băieţi şi 3 fete. • Aria curriculară: Limbă şi comunicare • Disciplina: Limba şi literatura română, clasa a III-a. • Unităţi de învăţare: • Ţara • Tradiţii şi obiceiuri • Iarna

22. Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă principalelor cerinţe ale unei investigaţii şi să preîntâmpine eventualele erori de investigare şi prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din:- metoda anchetei;- metoda autoobservaţiei;- metoda observaţiei sistematice;- metoda analizei produselor activităţii;- metoda experimentului psihopedagogic / didactic, colectiv, de durată medie, desfăşurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală. Metodologiacercetării

23. Instrumente de cercetare Pentru a obţine informaţii în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoştinţe şi competenţe ale acestora, cu comportamentele şi gradul de implicare al lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare: - testele pedagogice de cunoştinţe; - fişele de lucru; - chestionarul. Aceste instrumente , în marea lor majoritate, au fost preluate şi adaptate conţinuturilor vehiculate, particularitaţilor elevilor şi obiectivelor vizate.

24. Etapeleinvestigaţiei Etapa experimentală/constatativă, a avut rolul de a stabili nivelul existent în momentul iniţierii experimentului psihopedagogic, atât la eşantionul experimental, cât şi la cel de control. Testul aplicat a cuprins o serie de itemi care vizau în mod special originalitatea elevilor, fluenţa şi flexibilitatea în exprimare şi imaginaţia creatoare. Din interpretarea rezultatelor şi a informaţiilor obţinute în urma aplicării testului pedagogic de cunoştinţe, din analiza produselor elevilor, a portofoliilor, din observarea sistematică a elevilor, a rezultatelor la învăţătură, din discuţia cu doamna învăţătoare, am putut constata că nu există diferenţe majore între cele două eşantioane, după cum se poate observa în diagramele următoare.

25. Compararea rezultatelor obţinute la testul iniţial Diagramă de comparaţie Clasa experimentală Clasa de control

26. 2. Etapa experimentală/ experimentului formativLa eşantionul experimental, pe tot parcursul acestei etape, am avut în vedere utilizarea metodelor şi tehnicilor de stimulare a creativităţii şi promovarea învăţării interactive. La eşantionul de control maniera de lucru a fost una obişnuită, neinfluenţată de variabila independentă, manipulată la eşantionul experimental. Am încercat ca fiecare metodă implementată să fie făcută transparentă, să i se prezinte esenţa, valenţele, variantele şi denumirea, pentru ca elevul să îi poată descoperi utilitatea şi în alte situaţii, atunci când experienţa de învăţare o cere, crearea unui mediu şcolar propice dezvoltării creativităţii, eliminarea factorilor care ar putea duce la blocarea creativităţii şi, nu în ultimul rând, am căutat să apreciz efortul fiecărui copil sau grupă, realizând evaluarea muncii acestora într-un mod deschis, dialogat.

27. Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii elevilor aplicate în perioada experimentală la limba şi literatura română-exemple: 1. Brainstorming-ul : “furtună în creier”În evocare , la începutul unitaţii de învăţare “Ţara,” elevii au fost solicitaţi să noteze la ce se gândesc când aud cuvântul “ţară” ; 2. Ciorchinele : Am aplicat această metodă la începutul unităţii de învăţare “Tradiţii şi obiceiuri” şi pentru sistematizarea ortogramelor ia/i-a, i-au/ iau.3. Cubul : În reflecţie, în cadrul lecţiei “Pomul de Craciun” de I. Al. Brătescu-Voineşti, elevii au avut ca sarcini de lucru: 1. Descrie bradul; 2. Asociază: la ce te gândeşti când spui “pom de Crăciun”? 3. Analizează: folosirea semnelor de punctuaţie din al cincilea alineat; 4. Compară: Găseşte comparaţii cuvintelor date( brad, salon, jucării, sărbătoare, colind); 5. Aplică: Completează enunţurile cu cuvinte potrivite din text; 6. Argumentează: semnificaţia titlului. DESCRIE

28. 4. Metoda “Pălăriilor gânditoare”- lecţia “Neguţătorul din Florenţa şi Vodă Ţepeş” după Mihail Drumeş Ţepeş 1. Pălăria albă informează: Povesteşte pe scurt textul 2.Pălăria galbenă aduce beneficii: Găseşte alt final 3. Pălăria verde: generează ideile noi - Găsesc noi modalităţi prin care negustorul şi-ar fi putut adăposti avutul. 4. Pălăria albastră: clarifică- pun întrebări referitoare la conţinutul textului; îl caracterizează pe Vlad Ţepeş. 5. Pălăria roşie: spune ce simte despre modul cum a procedat domnitorul; 6. Pălăria neagră: identifică greşelile- critică atitudinea negustorului .

29. 5.Metoda cadranelor: Pentru realizarea acestei metode am distribuit elevilor fişe , împărţite în patru cadrane – lecţia “Pomul de Crăciun” , cu următoarele sarcini de lucru:1. Idei principale;2. Alcătuiţi enunţuri cu ajutorul ortogramelor: s-au/sau.;3. Procedeul recăutării; 4. Desen.6.Diagrama Venn Euler:Am solicitat elevilor să realizeze paralela dintre textele “În Ajunul Anului Nou” după Fănuş Neagu şi “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă7. Explozia stelară: Am aplicat această metodă la lecţia “Condeiele lui Vodă”, elevii trebuind să formuleze cât mai multe întrebări pe marginea textului plecând de la cuvântul de bază scris pe steluţă. CE? UNDE? CINE? CÂND? DE CE?

30. 8. Ştiu-vreau să ştiu-am aflatAm utilizat această metodă în evocare, la lecţia “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, solicitând elevilor să noteze în prima rubrică tot ce ştiu despre autor, în cea de-a doua rubrică ce ar vrea să ştie, iar în reflecţie elevii au notat toate datele însuşite despre Ion Creangă.9. Reţeaua discuţiilor: Sarcina de lucru a fost să aducă argumente în favoarea şi contra lui Nică cu privire la plecarea lui de acasă la urat fără ştirea părinţilor.10.Reţeaua personajelor: Am aplicat această metodă pentru a caracteriza personajul principal din lecţia “Stejarul din Borzeşti” de Eusebiu Camilar11.Jurnalul dublu După studierea textului liric “Iarna” de Nicolae Labiş , pentru a surprinde tablourile poeziei şi a investiga textul .12.Cvintetul:Am utilizat această metodă îndrăgită de elevi pentru a realiza feedback-ul ideilor, sentimentelor, convingerilor elevilor sau pentru a caracteriza un personaj literar.

31. Jocul didactic “Cuvântul interzis” - Scopul acestui joc este dezvoltarea vocabularului elevilor, a imaginaţiei creatoare; - Sarcina de lucru –elevii trebuie să răspundă la întrebări, fără să folosească un cuvânt care s-a stabilit că e interzis (ex. iarnă).Alte jocuri didactice utilizate au fost: “Strategia alfabetului”, “Eu spun una, tu spui multe”, “Daca nu-i aşa, cum e?”, “Pot însemna şi altceva”, “Ce ştii despre mine?” etc. Din categoria tehnicilor de stimulare a creativităţii am utilizat dramatizările, jocurile de rol, compunere de poezii, completare de rebusuri, schimbarea finalului unui text, utilizarea de expresii neobişnuite, completarea unor rime, realizarea de dialoguri, prilej cu care elevii au fost puşi în situaţii imprevizibile, fiind nevoiţi să apeleze la fantezia şi imaginaţia lor. De exemplu: - un dialog între Mircea cel Bătrân şi Baiazid; - un dialod între un brad şi un om venit sa-l taie; - un dialog între un copil şi Moş Crăciun; - un dialog cu un fulg de nea; - “Întâlnirea cu Zâna Iarna”.

32. După fiecare unitate de învăţare parcursă în manieră activă şi interactivă, la clasa experimentală a avut loc o recapitulare finală, însoţită de câte o evaluare formativă. Compararea rezultatelor obţinute la pretest şi la testele formative indică o uşoară creştere a rezultatelor obţinute de elevi, ceea ce mă motivează în plus pentru a continua procesul experimental. Am constatat de asemenea o îmbunătăţire a relaţiilor dintre elevi, o mai bună colaborare şi o responsabilizare în ceea ce priveşte spiritul de echipă, de asemenea am observat că elevii manifestă interes şi deschidere pentru acele activităţi didactice în care ei se pot manifesta liber , fară constrângeri şi fără teama de a fi criticaţi şi ridiculizaţi.

33. Etapa experimentală/finalăEtapa experimentală a cercetării a constat în administrarea unei probe de evaluare finală, identică pentru cele două clase: experimentală şi de control. Am comparat rezultatele obţinute la aceste probe cu cele obţinute la probele de evaluare iniţială. Aprecierea s-a făcut prin calificative, pentru fiecare item s-a totalizat numărul fiecărui calificativ. Am comparat atât rezultatele din interiorul fiecărei clase, cât şi rezultatele între cele două clase , folosind tabele, diagrame de comparaţie, diagrame de structură.

34. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor:Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute indică o tendinţă pozitivă de ameliorare a rezultatelor şcolare ale elevilor , în favoare grupei experimentale, care nu poate fi pusă exclusiv pe seama dezvoltării psihice şi fizice a elevilor , fapt ce îmi permite să afirm că ipoteza propusă de mine spre cercetare se confirmă.

35. CONCLUZIIPrin aplicarea sistematică a metodelor şi tehnicilor interactive în cadrul lecţiilor de limba şi literatura română am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor, în activizarea şi nuanţarea vocabularului, s-a îmbunătăţit relaţia învăţător-elev într-una modernă şi democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe cooperare, colaborare şi ajutor reciproc. A fost încurajată iniţiativa elevilor la lecţie, adresarea de întrebări, fiind înlăturată teama de a nu greşi, iar pe parcurs elevii s-au familiarizat cu metodele şi denumirile lor, au înţeles eficienţa lor şi paşii care trebuie urmaţi pentru realizarea acestora. Folosind metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii, atât individual, frontal cât şi pe grupe, am constat următoarele:- elevii îşi însuşesc mai uşor noile cunoştinţe;- creşte încrederea că pot să decodifice şi să înţeleagă conţinuturile, atât pe cont propriu cât şi în grup;- doresc să se implice în învăţare şi nu dau semne de oboseală pentru că se implică conştient, voit, învăţând activ şi logic;- elevii şi-au îmbogăţit şi nuanţat vocabularul, datorită unor metode precum: jocul didactic, cvintetul, cadranele, ciorchinele; -a fost valorificată inteligenţa lingvistică, exprimarea retorică, poetică;- elevii au realizat un real progres în alcătuirea de texte, dialoguri,compuneri, dând dovadă de imaginaţie creatoare, originalitate, fluenţă, flexibilitate în exprimare.

36. În încheiere, pot spune că această cercetare a fost o provocare pentru mine, deoarece creativitatea este un fenomen complex, dar actual şi vital pentru viitor, este fereastra larg deschisă ce-i dă imaginaţiei aripi, iar viselor contur şi împlinire. Să păstrăm această fereastră mereu deschisă pentru a primi în suflet lumină, căldură şi prospeţime!

37. Bibliografieselectivă-Amabile, T.M.,(1996) Creativitatea ca mod de viaţă, Educaţia Ştiinţă şi tehnică, Bucureşti-Bocoş, M.,(2003), Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca-Bocoş, M., Catalano, H.,(2008), Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (cercetări-acţiune), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca-Bratu, G.,(2004), Aplicaţii ale metodelor de gândire critică în învăţământul primar, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti-Chereja,F.,(2004), Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti-Cerghit, I.,(2006), Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi-Cosmovici, A., Iacob, L.,(2005), Psihologie Şcolară, Editura Polirom, Iaşi-Ionescu, M., Radu, I.,(2004), Didactica modernă, ed. A II-a revizuită, Ed. Dacia, Cj-Napoca-Mitu, F.,(2006), Metodica predării-învăţării integrate a limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti-Moraru, I.,(1997), Psihologia creativităţii, Ed. Victir, Bucureşti-Oprea, C.L.,(2009), Strategii didactice interactive, ediţia a IV-a, EDP, Bucureşti-Pamfil, A.,(2007), Limba şi literatura română în şcoala primară, Ed. Paralela 45, Piteşti-Piţilă,T., Cleopatra, M.,(2005), Limba şi literatura română, manual calsa a III-a, Ed. Aramis-Roşca,A.,(1972),Creativitatea, Ed. Enciclopedică Română, Bucureşti-Şerdean, I.,(2006), Didactica limbii şi literaturii române, Ed. Corint, Bucureşti- Zlate, M.(1999), Psihologia mecenismelor cognitive, Ed. Polirom, Iaşi-***MEN(1998), Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti

38. CIORCHINELE

39. REŢEAUA PERSONAJELOR DIAGRAMA VENN-EULER

40. “PALĂRIILE GÂNDITOARE” BENZI DESENATE

41. REŢEAUA DE DISCUŢII CADRANELE

42. ŞTIU-VREAU SĂ ŞTIU-AM AFLAT JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

43. CVINTETUL