261 likes | 832 Views
9 OCTOMBRIE ZIUA HOLOCAUSTULUI Î N ROM Â NIA. Profesor de cultur ă civic ă Zaharia Mariana-Sofia. Prezentare pentru ş colile din Bucure ş ti. Ş coala nr.13 ,sector 1 Ş coala nr.182,sector 1 Ş coala nr.184,sector 1 Ş coala nr.183 ,sector 1 Ş coala nr.141,sector5
E N D
9 OCTOMBRIE ZIUA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA Profesor de cultură civică Zaharia Mariana-Sofia
Prezentare pentru şcolile din Bucureşti • Şcoala nr.13 ,sector 1 • Şcoala nr.182,sector 1 • Şcoala nr.184,sector 1 • Şcoala nr.183 ,sector 1 • Şcoala nr.141,sector5 • Şcoala nr.161 ,sector 6 • Liceul Ortodox Sfântul Antim Ivireanul,sector6 • Liceul Mircea Eliade ,sector 6
Holocaustul a însemnat o decizie care a privit un popor, oriunde s-ar fi aflat: a fi născut evreu echivala cu o condamnare la moarte. COPIII EVREI DEPORTAŢI DIN ROMÂNIA
Cuvântul „holocaust” era folosit din secolul al XVII-lea pentru a denumi moartea violentă a unui număr mare de oameni. Spre deosebire de cuvântul „masacru”, de origine latină - ucidere în masă de oameni, de câtre alţi oameni - cuvântul „holocaust” se putea referi şi la dezastre sau catastrofe. Winston Churchill, de exemplu, l-a folosit înaintea celui de-al doilea război mondial, iar alţii îl folosesc pentru a descrie Genocidul armean din primul război mondial. Apogeul antisemitismului de stat a fost atins în România între 6 septembrie 1940 si 23 august 1944, adica în perioada în care ţara a fost condusă de generalul Ion Antonescu. Prin decrete-legi s-a trecut la aşa-zisa ,,romanizare’’ de fapt trecerea în proprietatea statului a proprietăţilor deţinute de evrei în mediul rural şi la oraşe, iar împotriva evreilor au fost luate măsuri discriminatorii şi umilitoare: concedierea sistematică a numeroşi angajaţi evrei,interzicerea efectuării serviciului militar înlocuit cu munca obligatorie,excuderea actorilor evrei din teatre,a jurnaliştilor evrei din redacţiile ziarelor, a avocaţilor evrei din barou. ION ANTONESCU
Ziua de 9 octombrie a fost declarată “Ziua Holocaustului”, în anul 2004, prin hotărâre de guvern, la propunerea “Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în Romania”. HOLOCAUST A FOST ŞI ÎN ROMÂNIA!
ÎNDEMNUL UNUI OM CARE A DUS LA MOARTE! • În ședința din 8 iulie 1941 a cabinetului antonescian, viceprim-ministrul și ministrul de externe Mihai Antonescu, s-a adresat miniștrilor: „Așa că vă rog să fiți implacabili, omenia siropoasă, vaporoasă, filozofică nu are ce căuta aici... Cu riscul de a nu fi înțeles de unii tradiționaliști care mai pot fi printre dv., eu sunt pentru migrarea forțată a întregului element evreu din Basarabia și Bucovina, care trebuie zvârlit peste graniță... Veți fi fără milă cu ei. Nu știu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de acțiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică și revizuire națională... Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari... Îmi iau răspunderea în mod formal și spun că nu există lege... Deci, fără forme(formalități), cu libertate completă(de acțiune)”
LAGAR DE EXTERMINARE • „Curățirea terenului” era numele de cod folosit de regimul antonescian ca echivalent al termenului german „soluția finală”. Ordinul de curățirea terenului, de exterminare a unei părți a evreilor din Basarabia și Bucovina și de deportare a restului, a fost dat de Antonescu din proprie inițiativă și nu ca rezultat al presiunilor germane. Pentru punerea în aplicare a acestei sarcini, el a ales jandarmeria și armata, în special administrația civilă a armatei, pretoratul. Șeful Marelui Stat Major al Armatei, generalul Iosif Iacobici, a ordonat comandantului Biroului 2, locotenent-colonelului Alexandru Ionescu, să pună în aplicare un plan „pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea și acționarea de echipe, care să devanseze trupele române”. Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Șteflea, executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei, generalul Ioan Topor.Jandarmeria a primit ordinul de curățire a terenului cu trei-patru zile înainte de 21 iunie 1941, în trei locuri diferite din Moldova: Roman, Fălticeni și Galați. Inspectorul general al jandarmeriei, generalul Constantin (Piki) Vasiliu, a declarat în fața subofițerilor și ofițerilor de jandarmi la Roman că „prima măsură pe care sunt datori s-o aducă la îndeplinire va fi aceea de curățire a terenului, prin care se înțelege: exterminarea pe loc a tuturor evreilor aflați pe teritoriul rural; închiderea în ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban; arestarea tuturor suspecților, a activiștilor de partid, a acelora care au ocupat funcțiuni de răspundere sub autoritatea sovietică și trimiterea lor sub pază la legiune”. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei, Constantin Popoiu, a atras atenția jandarmilor săi că „trebuie să-i extermine pe evrei dela pruncul în fașă până la bătrânul neputincios, toți fiind periculoși pentru nația română’’
pentru ca aceasta este data la care, în anul 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina de Sud. Pe 9 octombrie în România se comemorează Ziua Holocaustului! • În România şi în teritoriile aflate sub control românesc au murit în cel de-al doilea război mondial între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucrainieni.
În primăvara anului 1944, evreii din nord-sudul Transilvaniei, anexat de către Ungaria, Ion Antonescu cu sprijiniul lui Hitler, la 30 august 1940 au fost deportaţi de către trupele germane cu ajutorul autorităţilor maghiare. Între 140 000 si 150 000 de evrei din Ardealul de Nord au luat astfel drumul lagărelor de exterminare naziste, unde majoritatea au fost ucişi.Împotriva tuturor acestor crize s-au ridicat, în România acelor ani, puţine proteste, deşi au existat numeroase gesturi de solidaritate tăcută. Unii oameni politici, între care Iuliu Maniu, au cerut în mai multe rânduri lui Ion Antonescu să pună capăt deportării evreilor în Transnistria.Alţi oameni, ale căror nume sunt,încăşi azi, prea puţin cunoscute, s-au oprit activ persecutării şi uciderii evreilor, au salvat evrei de la moarte. IULIU MANIU Adolf Hitlersi Ion Antonescu
Atunci când Maresalul Ion Antonescu a devenit incomod chiar celor pe care i-a servit el a fost înlăturat de la putere şi executat. Sub regimul comunist el a fost declarat criminal de război. Această decizie a asigurat, pentru grupările politice naţionaliste şi xenofobe, transformarea Mareşalului Ion Antonescu într-un martir şi patriot naţional. Regimul comunist, care a durat în România 50 de ani, a făcut tot ceea ce se putea pentru a ignora responsabilitatea României faţă de suferinţele minorităţii evreieşti. Pentru a evita posibile probleme, cauzate de originea evreiască, mulţi evrei români, care au rămas în România de după cel de al doilea război mondial, şi-au "romanizat" numele. Cei care nu au adoptat această procedură au fost suspectaţi ca nefiind loiali României. TRENUL MORŢII DE LA IAŞI EVREI DEPORTAŢI DIN ROMÂNIA EXECUŢIA LUI ION ANTONESCU
Pentru majoritatea românilor, Holocaustul este încă o noţiune abstractă despre un genocid terifiant ce s-a petrecut în altă parte (nu pe teritoriul României"), undeva în Europa de Vest, în timpul celui de-al doilea Război Mondial. La momentul construirii paginii web, http://www.romanianjewish.org/ro , în 2005, simpla încercare de a aduce într-o discuţie publică subiectul contribuţiei României la imaginea generală a Holocaustului creeazăîncă frustrare printre oamenii neinstruiţi şi neinformaţi din România, în ciuda rezultatelor prezentate de către Comisia Internaţională asupra Holocaustului din România, condusă de către laureatul Premiului Nobel, Prof. Elie Wiesel.
În 2005 a fost înființat prin hotărirea de Guvern Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România - Elie Wiesel. Numărul maxim de posturi al instituției este de 30, dintre care 15 sunt cercetători științifici. Pe lângă acestea, Hotărirea de Guvern de înființare mai prevede funcționarea, pe lângă Institut, a unui Consiliu Științific și a unui Colegiu de Onoare. Consiliul Știintific este un organ consultativ știintific de specialitate, format dintr-un număr de până la 31 de personalități reprezentative și recunoscute în domeniul studierii Holocaustului. Colegiul de Onoare este compus din personalități ale vieții publice interne și internaționale cu competențe și merite în domeniul studierii Holocaustului. Membrii acestor două organisme sunt numiți de către ministrul Culturii și Cultelor, la propunerea directorului general al Institutului și activează benevol. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România - Elie Wiesel Elie Wiesel SUPRAVIETUITOR EVREU AL HOLOCAUSTULUI DIN ROMANIA
Elie Wiesel s-a născut cetățean român, al treilea și singurul băiat dintre cei patru copii ai lui Șlomo și Sara Wiesel, într-o familie de evrei care aveau o băcănie în Sighetu Marmației, Maramureș. Sara provenea dintr-un sat de lângă Sighet, fiica unui agricultor, David (Dudi) Feig, care aparținea de curentul hasidic al rabinilor din Vijnița. În copilărie el a urmat studii religioase, Tora (care se făceau în limbile idiș și ebraică) și de cultură generală, iar la sugestia tatălui său a început să învețe limba ebraică. Acasă vorbeau idiș, iar în băcănia familiei se vorbea și în ungurește și românește, iar unele ziare pe care le citeau erau în germană.După Dictatul de la Viena din 1940, prin care guvernul român Gigurtu a cedat nord-vestul Ardealului, regiunea în care locuia familia Wiesel a devenit o parte din Ungaria. Elie (Eliezer), numit în maghiară Lázár Wiesel, s-a înscris la studii gimnaziale în orașul Debrecen și apoi la Oradea,de unde a fost exmatriculat conform legilor antisemitisme din învățământul public maghiar. În aprilie 1944 familia Wiesel a fost internată într-un lagăr de concentrare și la 16 mai 1944 a fost transportată la Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. Lui Elie (avea 15 ani) i s-a tatuat pe brațul stâng numărul A-7713. Femeile au fost separate de bărbați, mama lui Elie Wiesel și sora lui mai mică, Țipora, în vârstă de 7 ani au fost exterminate, iar Eli și tatăl său au fost supuși la muncă silnică în fabrica Buna-Werke, care aparținea de complexul Auschwitz III Monowitz. CASA MEMORIALA A LUI ELIE WIESEL
Wiesel a scris peste 40 de cărţi şi a câştigat numeroase premii pentru activitatea literarăşi cea de apărare a drepturilor omului .A fost preşedintele fondator al Consiliului American pentru Păstrarea Memoriei Holocaustului.El călătoreşte în întreaga lume şi este un apărător al drepturilor omului şi promotor al discuţiilor pe problema de etică. ,,Ce-mi doresc ,ce-am sperat toata viata este ca trecutul meu sa nu devina viitorul copiilor vostri.’’ (Elie Wiesel)
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE! Bibliografie: www.google.com http://ro.wikipedia.org/ http://www.holocaustcentre.net http://www.romanianjewish.org/ro Manual de Istorie pentru calsa a XII – a Kerry Kenedy,,Curaj fara frontiere’’