Andrei Şaguna ( 1808-1873)

1. Andrei Şaguna( 1808-1873) MOTTO:“Pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept şi cu voia să-i trag către tot ce este adevărat, sfânt şi bun.”Andrei Şaguna

2. ACTIVITATEA CULTURAL - EDUCATIVĂ

3. Încă din anul 1850 s-a hotărât ca preoţii să funcţioneze ca directori şcolari.În 1852, el a cerut ca fiecare parohie să îşi ridice un edificiu şcolar, iar manuale, puteau fi utilizate doar cele care erau editate în tipografia de la Sibiu. Se cunosc un număr de 25 de manuale, scrise la îndemnul lui Andrei Şaguna.

4. La 25 august 1850 se deschide la Sibiu „Tipografia eparhială” întemeiata pe banii lui Şaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărţi şi istorioare biblice.

5. Biblia tipărită de Andrei Şaguna1856-1858

6. Biblia Mitropolitului Andrei Şaguna

7. Andrei Şaguna s-a ocupat şi de organizarea de cursuri serale pentru ţăranii neştiutori de carte; de înfiinţarea unui gimnaziu la Braşov (1850) şi a unui gimnaziu inferior la Brad (1868); de acordarea de burse pentru elevii săraci; de bunul mers al unui Institut teologic- pedagogic pentru preoţi şi învăţători. • A scris el însuşi câteva manuale pentru acest Institut. Manualele, ca şi alte cărţi de slujbă, au fost tipărite la o tipografie de la Sibiu, fondată de mitropolit în 1850.

8. Proiectase încă din 1850 să înfiinţeze 6 gimnazii, însă a trebuit să se mulţumească cu un gimnaziu la BRAŞOV, un gimnaziu inferior la BRAD şi o şcoală reală-comercială la BRAŞOV în 1869.

9. La 17 septembrie 1851 (de sărbătoarea Sf. Sofii), episcopul (devenit ulterior, mitropolit) Andrei Saguna a pus piatra de temelie a clădirii şcolii, la a cărei edificare au contribuit toţi cei care doreau, cu ardoare, învătamânt românesc.

10. La data finalizării constructiei (1854), gimnaziul era - cronologic - al treilea din Transilvania, respectiv al şaselea din ţinuturile locuite de români, adaugându-se şcolilor din Blaj, Bucuresti, Beius, Iasi şi Craiova.

11. Gimnaziul din Braşov 1854 Sala festivă Sala de sport

12. Sala festiva, monument istoric, care aminteste de premiera operetei "Crai Nou" de Ciprian Porumbescu, a fost pictata în 1862 de Iosif Clement. • Tot atunci, peretele frontal a fost împodobit cu deviza "Litteris et virtuti"

13. In anul 1868, trupa de teatru a lui Mihail Pascaly, din care făcea parte şi poetul Mihai Eminescu a prezentat aici, în frumoasa sală festivă, un spectacol de teatru, "In folosul şcolilor române", iar în anul 1921 a conferenţiat marele istoric Nicolae Iorga.

14. Colegiul național Andrei Şaguna 2009

15. Deşi şcolile pe vremea Mitropolitului Andrei Şaguna sporeau an de an, cu zecile, cu sutele, Şaguna chema neîncetat pe intelectualii noştri la un tot mai intens activism şcolar. După 17 ani de păstorire el le spune acestora: “Ceea ce ne lipseşte nouă românilor mai mult decât pâinea de toate zilele este şcoala şi iar şcoala.”(Telegraful Român-Sibiu, nr. 50 /I863).

16. S-a preocupat şi de formarea unor cadre didactice pentru şcoala teologică - pedagogică din Sibiu, trimiţând aproape anual, pe cel mai bun absolvent la una din universităţile apusene.

17. MitropolitulAndrei Şaguna a înaintat mai multe petiţii către Cancelaria vienezăşi supremului for politienesc, în care solicita permisiunea pentru tipărirea unui ziar în limba româna care urma să prezinte ştiri politice şi săse ocupe mai pe larg de chestiuni industriale, comerciale şi literare. În 1850, reuşeşte înfiinţarea tipografiei diecezane la Sibiu, aici urmând a fi tipărite cărţile bisericeşti, manualele şcolare, dar şi ziarul „Telegraful Român”, în 1853, ce va apăra interesele politice, naţionale şi culturale ale românilor ardeleni.

18. Telegraful Român este ziarul cu cea mai îndelungată existentă din istoria presei româneşti şi este ziarul cu o apariţie neînreruptă până astăzi în această parte a Europei. • Primul număr fiind tipărit la 3 ianuarie 1853 sub îndrumarea lui Andrei Şaguna.

19. La 10 mai 1860, un grup de 180 de intelectuali români, în frunte cu arhiepiscopul si mitropolitul de Alba-Iulia, Al. St. Sulutiu, şi episcopul Andrei baron de Şaguna, au făcut primele demersuri în vederea obţinerii aprobării Locotenenţei Transilvane Domneşti, pentru înfiintarea Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului RomânDupă obţinerea unui răspuns pozitiv la solicitare, în 21 martie 1861, a fost convocată conferinţa care urma să dezbată statutul Asociatieişi să pregătească actul de constituire pentru ASTRA

20. Palatul ASTRA sec. XX Palatul ASTRA sec.XXI

21. Între 23 octombrie - 4 noiembrie1861 a fost înfiinţată la SibiuAsociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu rol însemnat în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania. Primul preşedinte al Astrei a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu şi secretar George Bariţ. Adevăratele ţeluri urmărite de Asociaţie erau conturate din prima zi: dorinţa fierbinte să fim o singură naţiune!

22. Astfel Andrei Şaguna înfiinţează în 1861, alături de Gheorghe Bariţiu, Timotei Cipariu, Andrei Mocioni, Ioan Puşcariu şi alţi intelectuali români, societatea culturală ASTRA.

23. S-a îngrijit de soarta elevilor lipsiţi de mijloace materiale, acordând burse din veniturile proprii, fie prin fundaţiile care au fost înfiinţate la îndemnul său în acest sens:“FUNDAŢIA GOJDU”1870 Intrarea în curţile Gojdu (stare actuală) Emanuiel Gojdu

24. Întreaga strădanie şi scopul vieţii sale, Şaguna le cuprinde în cuvintele de la hirotonirea sa ca episcop al românilor neuniţi din Transilvania în catredala din Carlowitz: “Tu, Doamne, ştii, că… doresc pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept…”

25. Bibliografie • Andrei Şaguna . Circulara nr. 637/1852. Arhiva Bisericii ortodoxe din Abrud-Sat. Dosar 1849-1880 • Păcurariu Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 1996. • Rămureanu Ioan, Istoria Bisericească Universală, Vol. I-II, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987 • IPS . Dr. Antonie Plămădeală. Momentul Şaguna în istoria bisericii Transilvaniei. Telegraful Român. Sibiu. Aug. 1996, şi Andrei Şaguna în 1848, în Calendar de inimă românească. • Pr. Prof. dr. acad. Mircea Păcurariu. Mitropolitul Andrei Şaguna în Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Sibiu, 1978 şi Mitropolitul Andrei Şaguna - sprijinitor al învăţământului românesc din Transivania. Telegraful Român, Sibiu, nr. 5-6/1984.

26. Realizat de Grupa 3 Coordonatorprof. Maria ButeGrupul Şcolar ASTRAPiteşti