Andrei Şaguna

1. Andrei Şaguna MOTTO:“Pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept şi cu voia să-i trag către tot ce este adevărat, sfânt şi bun.”Andrei Şaguna

2. ACTIVITATEA ORGANIZATORICĂ BISERICEASCĂ

3. Andrei Şaguna(1808-1873) VICAR ŞI APOI EPISCOP LA SIBIU

4. A fost numit la data de 27 iunie 1846 vicar general (locţiitor al episcopului) al eparhiei vacante a Sibiului. Timp de un an şi jumătate cât a cârmuit eparhia ca vicar, s-a străduit să pună rânduială în viaţa bisericească. De exemplu: a ridicat cursul de preoţie de la 6 luni la un an de studii şi a cerut preoţilor să ducă “o viaţă vrednică de situaţia lor de păstori de suflete”.

5. Între anii 1849 – 1851, a publicat trei broşuri prin care căuta să convingă cercurile conducătoare de existenţa Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei până în anul 1701 şi de necesitatea reînfiinţării ei. La 12 martie 1850, a deschis la Sibiu lucrările primului Sinod al eparhiei Sibiului, la care au luat parte 24 de preoţi şi 20 de mireni, printre care şi Avram Iancu.

6. Sinodul a adresat un memoriu Curţii din Viena prin care a cerut restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei • S-au adresat şi alte memorii, prin care se cerea ieşirea Bisericii OrtodoxeRomâne din Transilvania, de sub jurisdicţia Mitropoliei sârbeşti din Carloviţ şi reînfiinţarea vechii Mitropolii proprii pentru românii ortodocşi.

7. La data de 24 decembrie 1864, se aprobă reînfiinţarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei ( care a fost desfiinţată în anul 1701) şi numirea lui Andrei Şagunacamitropolit.

8. A fost convocat un Congres naţional bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie în perioada septembrie - octombrie 1868, când a fost prezentat şi aprobat “ STATUTUL ORGANIC AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN TRANSILVANIA”.Principiile de bază ale Statutului Organic erau: autonomia Bisericii faţă de stat şi sinodalitatea

9. S-a hotărât colaborarea clericilor (în proporţie de 1/3) cu mirenii (în proporţie de 2/3) în toate sectoarele administraţiei bisericeşti. • Astfel s-a înlăturat amestecul statului habsburgic în problemele interne ale Bisericii Ortodoxe ardelene.

10. ACTIVITATEA POLITICO- NAŢIONALĂ

11. A participat la lucrarileMarii Adunări Nationalea românilor de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 3-15 mai 1848 , alături de Simion Bărnuţiu, şi alţi fruntaşi ardeleni, făcând parte din comitetul de conducere şi apoi, ca şef al delegaţiei româneşti, desemnată să prezinte interesele naţionale, la curtea imperială de la Viena. Insuccesul acestei prime misiuni diplomatice nu-l va descuraja, trecând din nou în plan confesional ofensiva politică.

12. Întreaga strădanie şi scopul vieţii sale, Şaguna le cuprinde în cuvintele de la hirotonirea sa ca episcop al românilor neuniţi din Transilvania în catredala din Carlowitz: “Tu, Doamne, ştii, că… doresc pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept…”

13. Deşi, a lucrat într-un climat politic nefavorabil, a reuşit să ridice BisericaOrtodoxăa Transilvaniei din umilinţa în care se găsea la o strălucire pe care nu a mai cunoscut-o până atunci.

14. Bibliografie • Păcurariu Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 1996. • Rămureanu Ioan, Istoria Bisericească Universală, Vol. I-II, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1987

15. Realizat de Grupa 2 Indrumatorprof. Maria ButeGrupul Şcolar ASTRAPiteşti