POLITIC A DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE ÎN PERIOADA 2014 - 2020

1. POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENEÎN PERIOADA 2014 - 2020

2. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Absorbțiafondurilorstructuraleși de coeziune (FSC) înperioada 2007 – 2013 ROMÂNIA (Obiectivul Convergență) a beneficiat de: FINANȚARE NERAMBURSABILĂ din partea UE: 19,21 miliarde euro + COFINANȚARE NAȚIONALĂ estimată: 5,6 miliarde euro.

3. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Alocările financiare pentru România prin FSC 2007 – 2013 (mld. euro)

4. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Principalele obstacole în absorbția FSC în perioada 2007 - 2013 • Limitele cadrului instituțional actual și capacitatea redusă de coordonare a sistemului de gestionare a IS  2011 – Ministerul Afacerilor Europene, 2013 – Ministerul Fondurilor Europene; • Capacitatea administrativă limitată determinată de: • diferențele de salarizare între structurile care gestionează PO; • capacitatea limitată a instituțiilor implicate în sistem de a conlucra; • viziune neintegrată atât la nivel central, cât și la nivel local. • Dificultățile în implementarea proiectelor la nivelul beneficiarilor: • Lipsa de experiență și expertiză a beneficiarilor; • Capacitatea limitată de cofinanțare.

5. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Principalele obstacole în absorbția FSC în perioada 2007 – 2013 • Lipsa resurselor financiare la nivel local pentru cofinanțarea proiectelor (deși, ulterior, a fost facilitat accesul la finanțare prin aprobarea OUG nr. 9/2010 privind Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor finanțate din IS); • Problemele legate de derularea achizițiilor publice, în special, din cauza cadrului legislativ și procedural în domeniu (conform Comisiei Europene există „deficiențe sistemice în verificarea și controlul AP”); • Aplicarea neunitară a legislației cu incidență în domeniu (în special, cea privind AP); • Cazurile de corupție și conflict de interese – percepția publică despre corupție generalizată la nivelul sistemului; • Calitatea scăzută a guvernanței în domeniu.

6. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Cadrul general al negocierilor privind viitorul cadrului financiar multianual (CFM) Bugetul UE = cca. 1% din VNB Finanțarea POL. COEZIUNE  cel mai controversat domeniu al negocierilor dintre statele membre ale UE

7. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 PRINCIPALELE ELEMENTE – PROPUNEREA COMISIEI EUROPENE PRIVIND CFM 2014 – 2020 Baza legală: Art. 312 – Tratatul de la Lisabona Conform propunerii avansate de către CE - „Un buget pentru Strategia Europa 2020” - perioada de programare va fi de 7 ani, bugetul total urmând a fi, în credite de angajament, de 1025 mld. Euro* (respectiv, 1,05% din VNB al UE) și, în credite de plăți, de 972,2 mld. Euro (1% din VNB al UE). *suma prevăzută este egală cu cea din ultimul an al actualului CFM (2013) înmulțită cu 7 (nr. de ani al perioadei de programare).

8. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Principiile care au stat la baza propunerii Comisiei sunt: • Concentrarea pe prioritățile politicilor cheie, în special implementarea Strategiei Europa 2020; • Concentrarea pe valoare adăugată la nivel UE; • Concentrarea pe impact și pe rezultate; • Asigurarea de beneficii la nivelul întregii UE.

9. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Pentru implementarea acestor principii, CE a redefinit programele și instrumentele care vor fi utilizate în cadrul viitorului CFM. Astfel: • Rezultatele vor fi evaluate în funcția de contribuția la îndeplinirea obiectivelor Europa 2020; • Vor fi introduse condiționalități în cadrul instrumentelor și programelor, pentru a încuraja SM să atingă obiectivele și rezultatele scontate; • Se va urmări asigurarea complementarității între finanțarea din bugetul UE și finanțarea privată, inclusiv prin utilizarea garanțiilor (prin bugetul UE) pentru proiecte de investiții.

10. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 SCHEMA GENERALĂA AGENDEI LISABONA COMPARATIV CU CEA A STRATEGIEIEUROPA 2020 Sursa: Noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, I.E.R., 2010

11. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 CE ADUCE NOU STRATEGIA EUROPA 2020 FAȚĂ DE AGENDA LISABONA 2010 „Alocarea” prioritatilor, tintelorsi a initiativeloremblematiceînStrategia Europa 2020 Sursa: Noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, I.E.R., 2010

12. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 CLASIFICAREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI EUROPA 2020 PE TIPURI DE CAUZALITATE Sursa: Noua strategie europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, I.E.R., 2010

13. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Obiectivele urmărite prin CFM 2014 – 2020 • Finanțarea politicilor europene pentru care finanțarea nu poate fi asigurată integral de SM; • Respectarea principiului solidarității, prin asigurarea sprijinului pentru regiunile mai slab dezvoltate; • Finanțarea intervețiilor pentru finalizarea creării Pieței Unice a UE; • Asigurarea sinergiilor și a economiilor de scală prin facilitarea cooperării și identificării unor soluții comune pentru problemele la care SM nu pot găsi singure răspuns; • Asigurarea unui răspuns la provocările actuale – mediu, schimbări climatice, ajutor umanitar, schimbări demografice și cultură.

14. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 PRINCIPALELE ELEMENTE DE NOUTATE ALE PROPUNERII COMISIEI EUROPENE PRIVIND VIITORUL CFM 2014 – 2020 au vizat: Pe partea de alocări: • Asigurarea unei logici pan-europene a finanțărilor în sensul sprijinirii implementării Strategiei Europa 2020; • Sprijinirea implementării măsurilor de coordonare a politicilor economice, în contextul Semestrului European; • Implementarea principiului solidarității, în cadrul căruia finanțarea va fi orientată spre obiective de coeziune, migrație, securitate energetică, sprijin pentru statele terțe.

15. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Pe partea de venituri: • Asigurarea unui nivel adecvat al bugetului UE, în linie cu recomandările Parlamentului European și al Consiliului European – Comisia a propus un nivel de 1,05% din VNB în credite de angajamente și 1% în credite de plăți; • Se are în vedere un nivel de 0,02% de posibile cheltuieli în afara CFM și 0,04% posibile cheltuieli în afara bugetului UE pentru situații de criză și de urgență, care ridică la 1,11% alocările finanțării europene; • Asigurarea unor resurse proprii veritabile pentru bugetul UE și reducerea contribuțiilor bazate pe VNB.

16. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 ELEMENTELE DE NOUTATE PROPUSE DE COMISIE • Introducerea unei noi categorii de regiuni – „regiunile de tranziție” – care să cuprindă toate regiunile cu un PIB/cap de locuitor între 75% și 90% in media UE27; • Stabilirea unui cadru strategic comun pentru toate FSC în vederea transpunerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 în priorități de investiții, pentru creșterea eficacității cheltuielilor UE; • Introducerea de noi dispoziții privind condiționalitățile (ex-ante și ex-post) care să garanteze că finanțarea UE se va concentra asupra rezultatelor și va crea astfel stimulente puternice pentru SM în vederea atingerii obiectivelor și țintelor strategice Europa 2020.

17. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Scopul condiționalităților – asigurarea atingerii unor rezultate și furnizarea unor stimulente pentru a pune în aplicare reformele necesare în vederea garantării utilizării eficiente a resurselor financiare; • Comisia a propus ca 5% (7%) din bugetul de coeziune sa fie pus deoparte și să fie alocat, în cadrul evaluării interediare, SM și regiunilor ale căror programe și-au respectat indicatorii de referință în ceea ce privește atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. • Contractele de parteneriat vor prevedea obiective clare și indicatori, un număr limitat de condiționalități ex-ante, legate de realizarea rezultatelor astfel încât să poate fi monitorizate și un angajament de a prezenta anualprogresele înregistrate prin raoarte anuale privind politica de coeziune.

18. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Finanțareava fi axată pe un număr limitat de priorități  regiunile de competitivitate și regiunile de tranziție și-ar putea consacra întreaga alocare bugetară, cu excepția FSE, pentru eficiență energetică, energii regenerabile, competitivitatea IMM-urilor și inovare, în timp ce regiunile de convergență și-ar putea aloca fondurile bugetare pentru o gamă mai largă de priorități (inclusiv, pe consolidarea capacității instituționale).

19. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 În vederea sprijinirii SM în asigurarea unui nivel adecvat al absorbției de fonduri,Comisia a propus o serie de măsuri: • Plafonarea alocărilor pentru IS la 2,5% din VNB; • Permiterea unei creșteri provizorii a ratei cofinanțării cu 5 până la 10 puncte procentuale în cazul în care un SM beneficiază de asistență financiară în conformitate cu art. 136 sau 143 din TFUE, reducând astfel eforturile cerute din partea bugetelor naționale într-un moment de consolidare fiscală, menținând, în același timp, același nivel global al finanțării UE; • Includerea în contractele de parteneriat a anumitor condițiii cu privire la îmbunătățirea capacității administrative.

20. PROPUNERILE COMISIEI EUROPENE PRIVIND STRUCTURA VIITORULUI CFM 2014 – 2020 (MII EURO)

22. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 În viziunea Comisiei, capitolului COEZIUNE i-au fost alocate 376 de mld. euro, astfel: • 162, 6 mld. euro pentru regiunile de convergență; • 38,9 mld. euro pentru regiunile de tranziție; • 53,1 mld. euro pentru regiunile de competitivitate; • 11,7 mld. euro pentru cooperare teritorială; • 68,7 mld. euro pentru Fondul de coeziune; • 40,0 mld. euro pentru Facilitatea „Conectarea Europei”; • 0,926 mld. euro pentru regiunile ultraperiferice.

23. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Finanțările se vor concentra pe următoarele obiective tematice, de interes, în acord cu prioritățile Strategiei Europa 2020: • C&D&I; • TIC; • Competitivitatea IMM-urilor; • Trecerea la o economie cu emisii reduse de CO2; • Adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor; • Protecția mediului și eficiența resurselor; • Transport durabil și eiminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; • Ocuparea forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor; • Incluziune socială și combaterea săraciei; • Educație, competențe și LLL; • Consolitarea capacității instituționale și administrației publice eficiente.

24. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 CELE MAI IMPORTANTE SCHIMBĂRI, PROPUSE DE COMISIE, ÎN RAPORT CU ACTUALA PERIOADĂ DE PROGRAMARE • Concentrarea asupra prioritățilorStrategiei Europa 2020 de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; • Recompensarea performanțelor (rezerva de performanță de 5% din alocările naționale); • Condiționalitatea finanțărilor (ex-ante, prin asigurarea unor condiții pentru investiții eficiente; macroeconomică, prin aliniere la noua guvernanță economică); • Asigurarea programării integrate, prin coerența cu programele naționale de reformă și coordonarea cu alte politici (agricolă, de pescuit); • Accentul pus pe rezultate; monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor convenite în baza unor indicatori comuni și specifici; • Consolidarea coeziunii teritoriale (întărirea dimensiunii teritoriale); • Simplificare administrativă (garantarea unor norme și proceduri simplificate pentru beneficiari).

25. POZIȚIA STATELOR MEMBRE (SM) „Prietenii coeziunii” versus „Prietenii mai bunei cheltuiri”

26. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • SM BENEFICIARE NETE = „FRIENDS OF COHESION” au susținut menținerea unei finanțări adecvate a politicii de coeziune: - un nivel cât mai înalt al plafonării fondurilor pentru a nu afecta alocările naționale, precum și o serie de măsuri destinate creșterii capacității de absorbție (cofinanțare, pre-finanțare adecvate, eligibilitatea TVA nedeductibil etc.) • SM NET CONTRIBUTOARE = „FRIENDS OF BETTER SPENDING” au solicitat o reducere a nivelului CFM și reorientarea resurselor spre alte politici (ex. C-D-I), sprijinind „creșterea inteligentă” conform Strategiei Europa 2020.

27. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 CONCLUZII Consiliul Afacerilor Generale  toate SM au avut o viziune convergentă și au adoptat „Compact for Growth and Jobs”, prin care au realocat 60 mld. din FSC neutilizate și 60 mld. ai BEI către acțiuni rapide de restructurare. Cu toate acestea însă, comparativ cu propunerea inițială a Comisiei Europene, anvelopa totală a CFM 2014 – 2020 a înregistrat o scădere de cca. 90 mld. euro.

28. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Poziția Parlamentului European (PE) pe parcursul negocierilor privind viitorul CFM • Conform legislației comunitare, PE are doar 2 opțiuni în ceea ce privește Acordul CFM 2014 – 2020: fie să-l accepte, fie să-l respingă. NU are însă posibilitatea sămodifice acest acord! • Tratatul de la Lisabona a conferit puteri suplimentare PE în privința CFM (art.312 TFUE), în comparație cu negocierile anterioare, fiind necesară decizia PE pentru finalizarea acordului (varianta finală).

29. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Inițial, PE a creat „Special Committee on the policy challenges and budgetary resources for a sustainable European Union after 2013 - SURE”. Scop: realizarea unui raport asupra viitorului CFM, înainte chiar de prezentarea propunerii Comisiei. Rezultat: raportul elaborat, cunoscut sub numele de raportul Garriga, a formalizat poziția PE în cadrul viitoarelor negocieri privind CFM 2014 – 2020: solicitarea unei creșteri de cel puțin 5% pentru viitorul CFM, care să ridice nivelul bugetului la 1,1% din VNB al UE.

30. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Poziția Consiliului European. Principalele elemente ale acordului la care s-a ajuns la reuniunea Consiliului European din 7-8 februarie 2013 • Consiliul European a ajuns la un acord politic conform căruia cifra maximă totală a cheltuielilor Uniunii pentru perioada 2014-2020 este de 959,988 miliarde euroîn credite de angajament, reprezentând 1% din VNB-ul UE şi de 908,400 miliarde euro în credite de plată, reprezentând 0,95 % din VNB-ul UE.

31. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Plafonul total de cheltuieli de 959,988 miliarde euro în termen de angajamente, este alocat astfel: • Competitivitate pentru creştere economică şi locuri de muncă – 125,614 miliarde Euro (13%); • Coeziune economică, socială şi teritorială – 325,149 miliarde euro (34%); • Creştere durabilă: resurse naturale – 374,395 miliarde euro (39%); • Securitate şi cetăţenie – 19,200 miliarde euro (2%); • Europa globală – 57,99 miliarde euro (6%); • Administraţie – 57,599 miliarde euro (6%).

32. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Principalul instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile UE rămâne, în continuare, politica de coeziune care, prin intermediul: • FEDER, • FSE şi • FC, va finanţa următoarele obiective în statele membre: • "Investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă" (obiectiv finanţat din toate fondurile) şi • "Cooperare Teritorială Europeană" (finanţat doar de FEDER). • FC va finanţa proiecte de transport trans-europene şi cele în domeniul mediului.

33. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului uman va fi asigurat, în cadrul politicii de coeziune, de FSE, printr-un procent corespunzător: • 25% din alocarea financiară pentru regiunile mai puţin dezvoltate (în cazul României această prevedere se aplică pentru 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare); • 40% din alocarea financiară pentru regiunile în tranziţie (în cazul României această prevedere se aplică pentru regiunea Bucureşti - Ilfov); • 52% în regiunile mai dezvoltate.

34. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Pentru subcapitolul „Coeziunea economică, socială şi teritorială” alocarea financiară este de 325,149 miliarde euro din care: Alocarea financiară pentru obiectivul "Investiţii pentru creştere economică şi locuri de muncă", se va ridica la un total de 313,197 miliarde de euro, din care: • 164,279 miliarde euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate (regiunile ce au PIB sub 75% din media europeană, categorie în care se încadrează 7 din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României); • 31,677 miliarde euro pentru regiunile de tranziţie (regiunile care au PIB între 75% şi 90% din media europeană, categorie în care se încadrează, în cazul României, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti - Ilfov); • 49,492 miliarde euro pentru regiunile mai dezvoltate (regiuni care au PIB peste 90% din media europeană); • 66,362 miliarde euro pentru FC.

35. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Resursele financiare alocate pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană" se vor ridica la un total de 8,948 miliarde euro şi vor fi distribuite după cum urmează: • 6,627 miliarde euro pentru cooperarea transfrontalieră; • 1,822 miliarde de euro pentru cooperarea transnaţională; • 500 milioane euro pentru cooperarea interregională. • Un procent de 0,35% din alocarea globală va fi alocată pentru Asistenţă Tehnică.

36. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • La iniţiativa Comisiei, pentru acţiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile, vor fi alocate 330 milioane euro. • Alocarea financiară pentru implementarea Mecanismului „Conectarea Europei 2014-2020”va fi de 29,299 de miliarde euro care va include suma de 10 miliarde euro (transferată de la Fondul de coeziune). • Cele3 mari proiecte de infrastructurăvor fi finanţatecu suma de 12,793 miliarde euro. Nivelul maxim al alocărilor pentru aceste proiecte este: a) Galileo: 6,3 miliarde euro b) ITER: 2,707 miliarde euro c) GMES: 3,786 miliarde euro

37. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Principalele elemente ale acordului la care s-a ajuns la reuniunea Consiliului European din 7-8 februarie 2013 din perspectiva României • Conform acordului la care s-a ajuns la reuniunea Consiliului European din 7-8 februarie 2013, nivelul total al alocărilor aferente politicii de coeziune şi politicii agricole comune de care va beneficia România este de 39,3 miliarde euro, cu 17% mai mult comparativ cu alocările aferente perioadei 2007 - 2013 (33,67 miliarde euro).

38. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Anvelopa totală pentru perioada 2014 - 2020 va fi de aproximativ 39,8 miliarde euro. S-a atins, în acest fel, obiectivul principal al României în cadrul negocierilor respectiv acela de a-şi îmbunătăţi poziţia de beneficiar net în relaţiile financiare cu Uniunea Europeană faţă de perioada 2007 - 2013, chiar dacă faţăde propunerea Comisiei Europene alocările totale agreate pentru România decătre Consiliul European sunt mai mici cu circa 8 miliarde euro (alocăriletotale din propunerea Comisiei însumau aproximativ 47,7 miliarde euro).

39. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Pentru POLITICA DE COEZIUNE – Cele mai importante elemente ale acorduluipentru România sunt: • suma care revine României este de 21,8 miliarde (preţuri 2011), în creştere cu 10% faţă de alocarea 2007-2013 (19,8 miliarde euro); • au fost limitate creşterile alocărilor pentru politica de coeziune la 10% faţă de nivelul total al alocărilor 2007-2013, România şi Slovacia fiind singurele state afectate de această prevedere; • se introduce o nouă prevedere referitoare la aplicarea regulii de dezangajare n+3 pentru viitoarea perspectivă financiară (2014-2020) pentru toate SM;

40. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • se menţine rata de co-finanţare de 85% pentru politica de coeziune, la fel ca pentru actuala perioadă de programare și 80% pentru regiunea București-Ilfov; • se păstrează prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 TFUE; • este prevăzută o rată de pre-finanţare de 3%. Pentru statele care au beneficiat de asistenţă financiară începând cu anul 2010 (cum este şi cazul României) rata de pre-finanţare va creşte la 4%;

41. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • se asigură eligibilitatea TVA nedeductibil pentru proiectele de infrastructură; • se introduc prevederi referitoare la alocări suplimentare pentru regiunile în care se înregistrează şomaj în rândul tinerilor. România se numără printre statele care vor beneficia de aceasta prevedere, impactul estimat de către Comisia Europeană pentru România fiind de 125 milioane euro.

42. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • Pentru PAC - cele mai importante elemente pentru România sunt: • România va avea un nivel al alocărilor de 17,5 miliarde euro, care reprezintă o creştere cu 27% faţă de sumele aferente perioadei actuale de programare (13,8 miliarde euro), din care: • Plăţi directe - 10, 393 miliarde euro (faţă de 5,62 miliarde euro în perioada 2007-2013) • Dezvoltare rurală - 7,123 miliarde euro (comparativ cu 8,2 miliarde euro pentru perioada 2007-2013) • rata de co-finanţare va fi de 75% (în scădere cu 10% faţă de perioada actuală de programare);

43. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 • rata de pre-finanţare va fi de 3%. Pentru statele care au beneficiat de asistenţă financiară începând cu anul 2010,rata de pre-finanţare va creşte la 4%; • pentru alocările aferente dezvoltării rurale e prevăzută majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare, în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară; • se asigură posibilitatea unui transfer de sume între cei doi piloni ai politicii agricole comune (pilonul I - plăţi directe, pilonul II - dezvoltare rurală) de 15% (+10% adiţional pentru statele membre care au un nivel al plăţilor directe sub media de 90 euro/ha).

44. POLITICA DE COEZIUNE A UEÎN PERIOADA 2014 - 2020 Vă mulțumesc!