Stomatologia este un domeniu in care chimia îsi gaseşte cu prisosinţă locul.

1. APLICAŢII ALE CHIMIEI ÎN STOMATOLOGIERealizator:Constantin Ana-Maria,C.N.”IoniţăAsan”,Caracal,OltProfesor:Bălaşa Daniela

2. Chimia a reusit:sa prelungeasca viaţa oamenilor,sa le aline durerile, sa le uşureze munca, sa le ridice gradul de civilizaţie. • Stomatologia este un domeniu in care chimia îsi gaseşte cu prisosinţă locul. • Originea substanţelor cu ajutorul cărora sunt acoperite necesităţile energetice şi plastice ale organismului se află în mediul extern, de unde sunt "importate" sub forma aşa numitelor substanţe alimentare lichide sau solide, alcătuite dintr-o varietate foarte mare de componenţi organici şi anorganici. Gura cu dinţii reprezintă prima poartă a aparatului importator al materiei. Maxilarele şi dinţii iau parte activ în "procesul de producţie" al materialelor necesare vieţii. • În afară de rolul hotărâtor pe care îl joacă în procesul de sfărâmare a alimentelor, dinţii au o mare importanţă şi în vorbire. Pronunţia corectă a anumitor consoane - cum ar fi d, t - nu se poate face fără existenţa dinţilor incisivi. • Nu în ultimul rând, dinţii noştri sunt expresia frumuseţii şi a sănătăţii noastre. Albul lor strălucitor ca al unor perle înşirate armonios contribuie în mare măsură la realizarea unui chip frumos - motiv în plus pentru a-i apăra de orice îmbolnăvire. .

3. ARGUMENT Cap.1. MATERIALE ŞI SUBSTANŢE CHIMICE FOLOSITE ÎN STOMATOLOGIE 1.1 SCURT ISTORIC 1.1.1 Perioada antică 1.1.2. Perioada medievală 1.1.3. Perioada modernă timpurie 1.1.4. Perioada modernă de dezvoltare tehnologică (1840 - 1900) 1.1.5. Perioada modernă de după 1900 Cap.2. MATERIALE DE UZ STOMATOLOGIC 2.1. Materiale utilizate în profilaxia stomatologică 2.2. Materiale utilizate în scop restaurativ 2.2.1. Cimenturi 2.2.2. Materiale de protecţie şi tratament al plăgilor dentinare 2.2.3. Aurificaţii 2.2.4. Amalgame dentare 2.3. Materiale utilizate în implantologie 2.3.1. Implante metalice 2.3.2. Implante ceramice 2.3.3. Materiale de substituţie şi stimulare a osteogenezei 2.4. Materiale utilizate în protetica dentară 2.4.1. Materiale de amprentă 2.4.1.1. Materiale rigide 2.4.1.2. Materiale semirigide 2.4.1.3. Materiale elastice 2.4.2. Materiale de confecţionat modele de lucru 2.4.3. Materiale utilizate în confecţionarea machetelor 2.4.4. Materiale pentru confecţionat tipare 2.4.5. Materiale pentru confecţionat lucrări protetice Cap.3. UTILIZAREA MASELOR CERAMICE ÎN CONFECŢIONAREA LUCRĂRILOR PROTETICE 3.1. Mase ceramice - prezentare generală 3.2. Realizarea unei lucrari protetice ceramice - studiu experimental BIBLIOGRAFIE CUPRINS

4. Cap.1. MATERIALE ŞI SUBSTANŢE FOLOSITE ÎN STOMATOLOGIE • Scurt istoric Dezvoltarea materialelor utilizate în stomatologie s-a făcut în etape, în strânsă corelaţie cu dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice generale şi în concordanţă cu dezvoltarea civilizaţiei umane. Evoluţia cunoaşterii materialelor stomatologice a fost marcată de progrese şi salturi evidente, între care se disting şi numeroase perioade de regresiune. Sistematizând evoluţia cunoştinţelor din acest domeniu, în funcţie de izvoarele istorice, se disting mai multe perioade: - perioada antică - perioada medievală - perioada modernă timpurie (1500 - 1800 ) - perioada modernă de dezvoltare tehnologică ( 1840 - 1900 ) - perioada modernă de după 1900.

5. Cap.2.MATERIALE DE UZ STOMATOLOGIC Materialele utilizate în stomatologie sunt produse şi utilizate în raport direct şi strâns legat cu proprietăţile lor fizice, chimice şi biologice, proprietăţi apreciate după standardele mondiale. Proprietăţile unui material utilizat în stomatologie se apreciază după comportarea în mediul bucal şi prin evaluarea ansamblului tuturor aspectelor referitoare la rezistenţa mecanică precum şi la caracteristicile fizice, chimice şi biologice.

6. 2.1. Materiale utilizate în profilaxia stomatologica • Profilaxia este definita ca un ansamblu de măsuri medico-sanitare utilizate în • prevenirea apariţiei şi raspândirii unei boli. • Igiena cavităţii bucale se realizeaza prin: • pastele de dinţi (pulberi dentare formate din săruri minerale: CaCO3, MgCO3, NaHCO3, piatră ponce, alumină hidratată, argile, NaCl, NaF, NH4F, azulene, clorofilă, glicerină); • - apele de gură ( soluţii alcoolice ce conţin substanţe antiseptice, aromatizanţi şi coloranţi); • - fluorizările dentare (fluoroapatită) • - indicatorii de placă bacteriană (coloranţi: eritrozină, fluoresceină, albastru de metilen, fuxină, maro Bismark ) • - materiale de sigilare a şanţurilor şi fosetelor ( raşini diacrilice care constau în două faze, faza organică, faza anorganică, la care se adauga agenţi de cuplare silanici ).

7. 2.2. Marteriale folosite în scop restaurativ • Cimenturi – minerale: ciment oxifosfat de Zn, ciment fosfat de Cu, ciment silicat, ciment silico-fosfat - minerale cu liant organic: ciment ZnO-eugenol, ciment cu sticlă ionomeră - pe bază de raşini Cimenturile minerale se prezintă sub forma unui sistem bicomponent, pulbere şi lichid, lichidul este H3PO4 conc., pulberea având compoziţie diferită de unde rezultă şi varietatea acestor cimenturi. • Material de protecţie şi tratament al plagilor dentinare: - protecţie primară: linerii, lacurile - protecţie secundară: - cimentul pe bază de (CaOH)2, - cimenturi histiofile. • Aurificaţii: Au • Amalgame dentare: aliaje ale Hg cu Ag, Sn, Cu, Zn.

9. 2.3. Materiale utilizate în impantologie • Implante metalice: Au, Pt, Ti, Ta, aliaje Co-Cr-Mo, aliaj Cr-Co • Implante ceramice: - ceramică din sticlă bioactivă - ceramică din carbon vitrificat - ceramică rezorbabilă • Materiale de substituţie şi stimulare a osteogenezei: hidroxil-apatită, fluor-apatită

10. 2.4. Materiale utilizate în protecţia dentară • Materiale de amprentă: - m. Rigide: gips, acrilate - m. Semirigide: mase termoplastice, ceruri, pastă Zn-eugenol - m. Elastice: hidrocoloizi, elastomeri de sinteză (siliconi, polieteri, cauciucuri, vinil-esteri) • Materiale de confecţionat materiale nemetalice: gips, ciment, poliuretan, răşini modelelor de lucru: materiale metalice: amalgam, aliaje modele obţinute prin turnare: gips, m. ceramice modele obţinute prin depunere metalică: pulberi metalice modele obţinute prin îndesare: amalgame, cimenturi ceară naturală, sintetică, dentară • Materiale utilizate în confecţionarea machetelor: polimeri: răşini acrilice polimerizabile şi fotopolimerizabile • Materiale pentru confecţionat tipare: răşini acrilice, metale, fosfaţi, silicaţi, sulfaţi, mase ceramice, aliaje • Materiale pentru confecţionat lucrări protetice: materiale nemetalice, anorganice, compozite, metalice

11. Cap.3. Utilizarea maselor ceramice în confecţionarea lucrărilor protetice • Masele ceramice au tradiţie în utilizarea stomatologică, în confecţionarea aparatelor protetice, fiind cele mai vechi materiale, utilizate şi în momentul de faţă • Cuvântul ceramică vine de la grec.keramos ce se traduce prin materia primă şi finită a olarilor. • Primii dinţi din ceramică au fost obţinuţi de catre farmacistul francez Duchateau în 1783. • Masele ceramice se prezintă sub formă de: - pulberi: • masă ceramică pentru stratul de bază numit opaque sau grund • masă ceramică pentru dentină • masă ceramică pentru smalţ - lichid ( apă distilată la care se adaugă dextrină pentru vâscozitate)

12. Compoziţia maselor ceramice: - cuart, luciu - caolin, liant - feldspast –aluminosilicat de K, Na, Ca - substanţe de adaosuri: fondanţi, coloranţi(oxid aur, roz; oxid de argint, portocaliu; oxid de cobalt, albastru; oxid de mangan, violet; dioxid de titan, galben; pigmenţi.Caracteristicile masei ceramice: - comportament volumetric - rezistenţă metalică - stabilitate calorimetrică - toleranţă biologică - legătură metal-ceramică covalentă sau prin forţe Van der Waals

13. Studiu experimental – realizarea unei lucrari ceramice • Acest proces al confectionarii unei proteze ceramice începe încă din cabinetul stomatologic şi este transferat în laboratorul de tehnică dentară prin intermediul unei amprente. Amprenta se realizează din silicon, în muşcătură, aplicat în două straturi, cel de-al doilea permiţând, datorită fluidităţii, obţinerea unei copii fidele a câmpului protetic. În continuare, sunt parcurse următoarele etape tehnologice: • - turnarea gipsului în amprentă, obţinându-se modelul de gips. Se foloses două tipuri de gips: gips extradur pentru arcadă şi gips dur pentru soclul modelului; • obţinerea machetei de ceară dentară prin metoda indirectă; • confecţionarea tiparului metalic utilizând aliajul crom-nichel sau crom-cobalt, prin turnare; • prelucrarea tiparului metalic prin tăierea tijelor, lustruirea şi subţierea acestuia până la 0,4-0,6mm;

14. arederea tiparului metalic în prezenţa aerului la 960ºC ;

15. degresarea scheletului metalic realizată cu alcool; - film • sablarea tiparului metalic oxidat cu jet de aer, cu nisip de Al2O3 – film • vopsire cu pastă opaque;

16. arderea în vid a tiparului vopsit cu pasta opaque, în doua reprize succesive a câte zece minute fiecare la 600-700ºC; -

17. aplicarea a trei-patru straturilor succesive de ceramică pe tiparul obţinut în etapa anterioară, fiecare aplicare fiind urmată de ardere în vid. Pentru a realiza arderea, tiparul se aşează pe pinii aflaţi pe pistonul pivotant al cuptorului, astfel încât să poată fi introdus în camera de ardere.

20. Astfel se obţine lucrarea finală. Etapele urmarite de mine pe parcursul desfăşurării lucrarii au fost: obţinerea amprentei realizata in silicon în cabinetul medical, arderea scheletului metalic şi toate etapele premergatoare obţinerii lucrarii ceramice, în cabinetul de tehnică dentară.