Lucian blaga - modernitate si orizont mitic

1. Lucian blaga- modernitatesiorizontmitic Metodaproiectului Întrebarea esenţială · Cum arfifostlumeanoastrafarapoezialui L. Blaga? Întrebările unitatiide invatare · Cum pot identificaparticularitatiileliriciiluiL.Blaga? · Care sunttrasaturilespecificemodernismuluipoezieilui L. Blaga? · Cum pot analiza un text la prima vedere? Întrebări de continut · In cedomenii ale cunoasterii s-a remarcatpersonalitatealui Lucian Blaga? · Care suntconceptelefilozofice din sistemulfilozoficprezente in liricasa? · Care sunttemelesimotivelepoezieiblagiene? ·  Care sunttrasaturileliriciiblagiene? · De cepoeziaEu nu strivesccorola de minuni a lumiieste o artapoetica? · Înceconstasubstratulfilozofic al poezieiEu nu strivesccorola de minuni a lumiide Lucian Blaga · Înceconstamodernismulpoezieiblagiene?

2. Motto la vol. În marea trecere de L. Blaga “ Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire- , şi totuşi te rog: opreşte , Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea”

3. UNIVERSUL LIRIC AL LUI LUCIAN BLAGA Lucian Blagaeste: - singurul poet din literaturaromâna care şi-a creat un sistemfilozofic. Pentru a-iînţelegepoeziatrebuiesa-icunoştifilozofia. - un spirit contemplativ care vine înliteraturanoastrăpetradiţiainfluenţeiculturii germane, ca şiEminescu, Ion Barbuşi Al. Philippide. Are o înclinaţiespremetafizică, specificaGermaniei. - un poet care iubeştecosmosul, stelele - un poet cu o voce foartetristă, melancolic; sentimentulblagian- tristeţeametafizică. - poetulcelmaifărătrupdin literaturaromână, estebolnav de o tristeţemetafizică, tristeţe a spiritului, o tristeţefărăleac, o boală a îngerilor. G. Călinescu: În el curgesângele alb al lui Rainer Maria Rilke (sugereazădevitalizare, extirpareabiologicului).

4. Temele liricii Iubirea ca mod de cunoaştere a universului, iubirea-pretext pentrumoarte, arspoetica, tragismulcondiţieiumane, naturadionisiacă, păgână, timpul, satulmitic, eternizat,patriarhal, demitizarealumiişi a existenţeiumane, existenţaumană, viaţa, moartea

5. Motivele liricii Lumina, taina, nelinişteametafizică, presimţireamorţii, comuniuneaomului cu universul, ireversibilitateatimpului( mareatrecere), structurabipolară a omuluişi a existenţeiumane (dualitateafiinţeiumaneşi a existenţei), rupturaeu/ univers, degradareasatului patriarchal, dorul de moarte, stelele, lacrimile, întunericuletc.

6. Trăsăturile liricii Poemeleluminii( 1919) Vitalism, dorinţa de contopire cu universal, cu cosmosul, Iubirea-este un mod de comunicare cu universul, naturaestepersonificată.In poeziiintalnim o dragostesi o naturăpăgâne cu o puternicăviziunecosmică. Trăsăturilefiziceşi spiritual ale iubiteisuntreliefateprinatributecosmice ( Vreausăjoc!, Izvorulnopţii, Din părultău); sentimental erotic esteprezentatmetafizic, iubireafiind pretext pentrumoarte. Păruliubiteieste ca o noapte care îmbracă tot pământul, mâinileiubiteivorţinepoetuluiurna cu cenuşalui ( simbolulcenuşii – moartea). Bineleşirăulsuntîninterdependenţă: luminaraiuluiprovine de la flăcărileiadului, iarînfiinţaumanăluminaşipăcatulsuntînfrăţite ( sugereazădualitateafiinţeiumane), Volumulesteconstruitînjurulmetaforeiluminii( Izvorulnopţii), Poemelesuntpline de seninătate, linişte, nelinişteaaparemaitârziuodata cu vol. Paşiiprofetului Poemelesugerează: liniştea, tristeţea, frica de moarte, dragostea, Lumina simbolizează o parte din luminadivină, viaţa, cunoaşterea.

7. PaŞII PROFETULUI ( 1921) Se schimbăatitudinea, atmosfera. Reflexivitate, cugetare, Naturaestesurprinsăvara, sub semnulzeului Pan, zeulvegetaţiei, al naturii, elementuluniversuluiliric=panismul. Zeulpercepenatura sensorial, prinsimţuri. ÎnpoeziaMoartealui Panapare ca un ombătrânşi orb care pipăiecorniţelemieilor. Moartealui Pan- moarteaexultanţei, moarteatrăiriiplenare, cosmice, exuberante a tinereţii. ZeuluivegetaţieiîiialoculZeulreligieicreştine( Isus ) care introduce înlumenoţiunea de păcat.

8. Înmareatrecere ( 1924) ) Prezintădrumulînviaţă, trecereavieţii, Mottoulvolumului: Opreştetrecerea.L. Blaga nu elogiazătrecerea, ea presupuneefemeritate, Sentimente: nelinişteatragică, accentetriste, pesimiste, depresive, Înacestvolum , Blagaeste un contemplativ, un reflexiv, simtecă s-a înstrăinat de lucruri, de naturăşicăcerulîi e refuzat. Aparerupturadintreeulliricşiunivers. Naturaîşipierdeinocenţaşiînfăţişareaparadisiacă, poetul se simteînstrăinat de ea, de rădăcinile sale. Numaicopilăria, numaicreatorul popular maipăstreazălegătura cu sensurile eterne. Doaruniversulmitic al satuluiesteloculeternităţii: Eucredcăveşnicia s-a născut la sat.

9. Laudasomnului ( 1929) Reflectălumea sub imperiulnopţii, somnulfiind un simbol al morţii, al eliberării de materie. Elogiazăsomnul, starea latent, atarea de virtualitate ( Somnul). Prinsomn , omul se întoarcespreorigini, la părinţi. Omul vine dintr-un somn ancestral. Toatăpoezialui Lucian Blagaeste o întoarcereînapoi .

10. La cumpănaapelor( 1933) Sugereazăamiazavieţii, se simteinfluenţafolclorului. Temefilozofice: teama de moarte, de nimic(poeziaDin adânc), destinuluman( poezia Naştere), satul natal aflat sub semnulmorţii, al răului, al blestemului( poezia Vrajăşiblestem) etc. Satulşioraşulsuntdouăsimboluri, modurisufleteşti, douălumidiferite. Satulromânesc, înunelepoeziiesteinundat de lumini de azur, înaltepoeziiestedegradat, smuls din matcă, deposedat de sacru, de spiritualitate, transformatîntr-un spaţiu al morţii. Se observăîncercareapoetului de a găsispiritualitateasatului natal. Poetulîşigăseştealinareaîncontactul cu spiritualitateaspaţiuluimioritic.

11. La curţiledorului( 1938) Simbolizeazăîmtoarcerea la copilărie, la valorilesatuluiautohton. Poetul a coborât din ceruripepământ, dupăce s-a ciocnit de porţileînchise ale acestuia .Poeziile se caracterizeazăprin calm, linişte, simplitate. Motivulsoareluiiberic, mediteranean ( Coastasoarelui) Surprindedorulpentrusatul natal. Titlurilepoeziilorsuntneblagiene: Belşug, Ciocârlia. Dedicăversurifetiţei sale, căreiaîiaratăfrumuseţileţării.

12. Nebănuiteletrepte( 1943) Se observăîmpăcareapoetului cu universal regăsitînpuritatealuiprimară. Poemepline de speranţă, de încredereîngerminaţie. Înstrăinareapoetului de rosturilefundamentale a fostînvinsăşitimpulnouesteprimit cu bucurieşiîncredere.

13. “Copilul râde:Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!Tânărul cântă:Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!Bătrânul tace: Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!” Lucian Blaga – Trei feţe

14. De la viaţă să nu aştepţi nimic, dimpotrivă, tu trebuie să-i dai totul. numai aşa vei fi scutit de deziluzii şi te poţi bucura de tine, de lupta, de independenţa şi de puterea ta creatoare. Lucian Blaga din Pietre pentru templul meu