CELENTERATE

1. CELENTERATE

2. În apele lacurilor şi bălţilor, precum şi în cele lin curgătoare, trăieşte fixată de plantele acvatice…. Hidra de apă dulce Animal sedentar, ea se fixează de plante cu ajutorul părţii posterioare, lăţită ca o talpă. Corpul său are forma unui săculeţ, lung de 1 – 2 cm. Aspectul tubular şi alcătuirea corpului determină apartenenţa sa la grupul animalelor celenterate.

3. Orificiul buco- anal Tentacule În partea anterioară a corpului prezintă orificiul buco – anal. Orificiul este înconjurat de 6 – 10 tentacule, care se pot alungi sau scurta.

4. HIDRA DE APĂ DULCE Peretele corpului hidrei este format din două straturi: Stratul extern este alcătuit din celule musculare, celule nervoase şi celule urzicătoare.În special pe tentacule sunt mai multe celule urzicătoare.Ele produc un lichid ce imobilizează prada, având un efect paralizant.Celulele urzicătoare au şi un rol de apărare. Stratul intern căptuşeşte cavitatea digestivă.Este alcătuit din celule flagelate ce pot emite pseudopode şi celule glandulare ( produc sucuri digestive ).

6. SENSIBILITATEA Hidra este foarte sensibilă la condiţiile de mediu. La cea mai mică atingere, hidra îşi contractă tentaculele şi corpul.Poate ajunge astfel la dimensiunea unei gămălii de ac.

7. DIGESTIA Cu ajutorul tentaculelor urzicătoare, hidra capturează hrana şi o introduce prin orificiul buco –anal în cavitatea digestivă. O parte din hrană este digerată cu ajutorul sucurilor digestive secretate de celulele glandulare ale stratului intern. Ceea ce rămâne este prins de pseudopodele celulelor flagelate; digestia se finalizează în vacuolele digestive ale acestora. Restul de hrană nedigerată se elimină prin orificiul buco-anal.

8. EXCREŢIA ? RESPIRAŢIA ? Respiraţia şi excreţia se face la nivelul celulelor din peretele corpului.

9. ÎNMULŢIREA În condiţii favorabile, vara pe corpul hidrei apar muguri care cresc treptat şi se transformă în noi hidre. Acest mod de înmulţire se numeşte înmugurire.

10. Când temperatura apei scade, hidra se înmulţeşte prin ou. Oul rezultă din contopirea unui ovul cu un spermatozoid. Oul cade la fundul apei, rezistând astfel până primăvara, când se formează nouă hidră.

12. ,,GRĂDINI" PARADISIACE CELENTERATELE

13. ACTINIA

14. ACTINIA

15. ACTINIA

16. ACTINIA

17. CERIANTHUS FILIFORMIS

18. CERIANTHUS LLOIDII

21. PELAGIA NOCTILUCA

23. MEDUZA

25. CORABIA PORTUGHEZĂ

26. GORGON

27. EVANTAI DE MARE

28. EVANTAI DE MARE

29. PENNATULA PHOSPHOREA

30. POLYORCHIS SP.

31. TRANDAFIR CU NESTEMATE

32. XENIA SP.

33. XENIA SP.

34. LUCERNIA QUADRICORNIS

37. CORALI

38. Schiţa lecţiei • Reprezentanţi: Hidra de apă dulce, meduza • Alcătuirea corpului: Stratul extern este alcătuit din celule musculare, celule nervoase şi celule urzicătoare.În special pe tentacule sunt mai multe celule urzicătoare. Stratul intern căptuşeşte cavitatea digestivă. Este alcătuit din celule flagelate ce pot emite pseudop şi celule glandulare (produc sucuri digestive ). Interiorul corpului: este o cavitate gastrovasculară.

39. SN- primul SN de tip reticulat • Digestia: - cu ajutorul tentaculelor urzicătoare, hidra capturează hrana şi o introduce prin orificiul buco –anal în cavitatea digestivă. - o parte din hrană este digerată cu ajutorul sucurilor digestive secretate de celulele glandulare ale stratului intern. - ceea ce rămâne este prins de pseudopodele celulelor flagelate; digestia se finalizează în vacuolele digestive ale acestora. - restul de hrană nedigerată se elimină prin orificiul buco-anal.

40. Excreţia: prin orificiul buco-anal • Înmulţirea: • asexuat: prin înmugurire (primăvara, vara) • Sexuat prin ou (toamna)