Guvernanţa economică în UE : calea spre armonizarea fiscală?

Guvernanţa economică în UE: calea spre armonizarea fiscală? Iuliu WINKLER deputat în Parlamentul European Sibiu, 10 mai 2013

noiembrie 2008:Planul de redresare economică (EERP) • se baza pe două elemente: • măsuri pe termen scurt pentru stimularea cererii, menținerea locurilor de muncă și restabilirea încrederii • „investiții inteligente” pentru a determina o creștere mai importantă și o prosperitate durabilă pe untermen mai lung • prevedeaacordarea unui stimul fiscal specific și temporar de cca. 200 mld. EUR(1,5% din PIB-ul UE, utilizând fonduri provenite din bugetele naționaleși din bugetul UE) • prezenta măsuri concrete de promovare a spiritului antreprenorial, a cercetării și inovării, inclusiv înindustria automobilelor și cea a construcțiilor

septembrie 2009: Noi instituții pentru supravegherea financiară în UE Funcționează începând cu 1 ianuarie 2011: • Consiliul European pentru Riscuri Sistemice (CERS) • Autoritatea Bancară Europeană (ABE) • Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (AEAPO) • Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP)

martie 2010: Europa 2020 • Comisia Europeană a lansat strategia Europa 2020 pentru ieșirea din criză și pregătirea economiei UE pentru deceniul următor. • trei factori cheie pentru creșterea economică, de aplicat prin acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel național: • o creștere inteligentă (promovarea cunoașterii, inovării, educației și societății digitale) • o creștere durabilă (o producție mai competitivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor) și • o creșterea economică favorabilă incluziunii (o mai mare participare la piața forței de muncă, dobândirea de competențe și lupta împotriva sărăciei).

mai 2010: Semestrul european Aplicabil din 2011: • semestrul european (SE) este un instrument comun de coordonare a politicilor economice și fiscale ale statelor membre din UE prin care se monitorizează disciplina bugetară, stabilitatea macroeconomică și politicile de promovare a creșterii • toate statele membre sunt cuprinse în SE: bugetele naționale pentru anul următor vor putea fi adoptate abia după ce vor primi avizul ECOFIN și al Consiliului European • dacă recomandările nu sunt urmate, UE le poate adresa statelor membre avertismente politicesau chiarsancţiuni

septembrie 2010: Noua guvernanță economică a UE (“six pack”) • presupune creșterea disciplinei și a coordonării economice în sânul UE • în 2010, Comisia Europeană a propus cel mai amplu pachet legislativ (“six pack”) de consolidare a guvernanței economice a UE și din zona euro de la lansarea Uniunii Economice și Monetare • acesta are ca scop remedierea deficiențelor legislației actuale și are în vedere lărgirea domeniului de aplicare și intensificarea supravegherii politicilor fiscale, precum și aplicarea unor politici macroeconomice și a unor reforme structurale

decembrie 2011: “six pack” intră în vigoare Texte de lege: intensificarea monitorizării țărilor membre, aplicarea de noi sancțiuni, reducerea flexibilității în privința cheltuielilor și o mai mare transparențăîn luarea deciziilor. • Regulament de modificare a substratului legislativ al componenței preventive a Pactului de stabilitate si creștere • Regulament de modificare a substratului legislativ al componenței corective a Pactului de stabilitate si creștere • Regulament referitor la aplicarea eficace a supravegherii bugetareîn zona euro • O nouă directivă privind cerințele aplicabile cadrului bugetar al statelor membre • Un nou regulament referitor la prevenirea și corecția dezechilibrelor macroeconomice • Un regulament privind măsurile de asigurare a aplicării legislației în vederea corectării deficitelor macroeconomice excesive în zona euro

martie 2012: “Pact Fiscal”-“Fiscal Compact" Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare • a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, a fost semnat de către 25 de țări din UE (acord interguvernamental, nu legislație UE) • vizează consolidarea disciplinei fiscale în cadrul zonei euro prin intermediul „regulii privind un buget echilibrat ” și al mecanismului de corecție automată. (deficitul public structural mai mic de 0,5% din PIB)

iunie 2012: “Two pack” pentru zona euro • votat în Parlamentul European în martie 2013 • "two pack" - un pachet legislativ care intăreșeste puterile Comisiei Europene în materie de control al bugetelor naționale pentru țările din zona euro • toate țările din zona euro trebuie să-și supună aprobării, în fața Comisiei și a Eurogrupului, bugetele naționale pentru anul următor înainte de jumătatea lunii octombrie.Dacă un proiect nu respectă exigentele Pactului de Stabilitate, care interzice deficite mai mari de 3%, Comisia va putea cere modificări • îmbunătățirea supravegherii statelor care sunt mai vulnerabile, cele care sunt beneficiare de asistenţă financiară a “troicii”FMI, BCE, CE(Grecia, Irlanda, Portugalia)

Uniunea bancară europeană • propusă de Comisia Europeană în septembrie 2012, aprobată de Consiliul European în decembrie 2012 • Banca Centrală Europeanăar dobândi noi atribuţii de monitorizare a activităţii unui număr de cca. 6 000 de bănci din zona euro, începând din ianuarie 2014 • mecanismul de supraveghere unic a fost conceput pentru ţările din zona euro, dar este deschis şi altor state membre

Armonizare vs. competiție fiscală în UE • asistăm la consolidarea guvernanței economice în UE și este evident că ne îndreptăm către o coordonare europeană mai eficientă • se merge încet către o fiscalitate care să fie dacă nu reglementată - asta se va întâmpla mai greu și într-un timp mai îndelungat – cel puțin, armonizată la nivelul întregii UE • există voci care susțin că o armonizare fiscală la nivelul UE ar duce la scăderea competitivității și la iresponsabilitate fiscală din partea guvernelor • în contrapartidă, adepții armonizării fiscale susțin că aceasta ar încuraja competitivitatea și dezvoltarea mediului de afaceri

Nivelul impozitului pe profit în UE, 2012 ≤ 18 % 18 - ≤ 24% 24 - ≤ 30 % > 30 % Sursă: Comisia Europeană

Nivelul impozitului pe venit în UE, 2012 ≤ 20 % 20 - ≤ 40% 40 - ≤ 49 % > 49 % Sursă: Comisia Europeană

Small Business Act (SBA) „Gândiți mai întâi la scară mică” • Actul privind întreprinderile mici se baza în 2008 pe 10 principii directoare (ex. acordarea unei a doua șanse pentru eșecurile antreprenoriale, facilitarea accesului la finanțare, scăderea sarcinii administrative cu 25% până în 2012) și propunea acțiuni strategice care să fie întreprinse atât de Comisie cât și de statele membre, • SBA propune noi dispoziții legislative în 4 domenii: regulament general de exceptare pe categorii privind ajutoarele de stat, crearea statutului societății private europene, rate reduse de TVA pentru serviciile furnizate la nivel local, modificarea directivei privind plățile întârziate, • Evaluarea şi revizuirea SBA: a avut loc în 2011

Statutul societăţii private europene • adoptat în iunie 2008, face parte din pachetul Small Business Act • nou statut al societății private europene permite unei „Société privée européenne" (SPE) să fie creată și să funcționeze în conformitate cu aceleași principii uniforme în toate statele membre. • în practică, SPE-urile pot fi înființate sub aceeași formă, indiferent dacă fac afaceri în propriul stat membru sau în altul. • text aprobat în Parlamentul European în 2009, dar în Consiliul European sunt poziții diferite (Germania, Suedia împotrivă)

Sistem comun de calculare a bazei fiscaleîn UE • În martie 2011 Comisia Europeană a propus un sistem comun de calculare a bazei fiscale a societăților care își desfășoară activitatea în UE (să fie aplicabil în mod voluntar de către firme) • scopul - reducerea poverii administrative, a costurilor de conformare și a incertitudinilor juridice cu care se confruntă firmele din UE care, pentru stabilirea profiturilor lor impozabile, trebuie să se conformeze dispozițiilor din cele 27 de sisteme naționale diferite • Text aprobat în Parlamentul European în 2012, dar în Consiliul European sunt poziții diferite (Irlanda, UK, NL împotrivă)

Simplificarea sistemului fiscal din România • Sistemul fiscal din România se caracterizează prin gradul mic de colectare şi gradul ridicat al evaziunii fiscale • Reducerea drastică a evaziunii fiscale asigură competiţia corectă între firmele care plătesc taxe şi evazionişti • Este necesară revizuirea şi republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală (asumat de MF pentru anul 2013) • Noul Cod fiscal trebuie adoptat doar după o dezbatere consistentă cu mediul de afaceri • Cota unică de impozitare de 16% asigură economiei un spor de competitivitate la care nu trebuie să renunţăm (cel puţin pe termen mediu) • Trebuie reduse cotele de CAS şi trebuie revenit la TVA de 19% (majorarea TVA la 24% a fost o măsură temporară ca reacţie la criza economică, ea a dus la deteriorarea imediată a gradului de colectare şi la creşterea evaziunii fiscale)

Concluzii după revenirea din criza financiară și economică globală, UE trebuie să formuleze noi strategii pentru creșterea economică bazate pe îmbunătățirea competitivității globale a Uniunii strategiile de creștere centrate pe competitivitatea globală sunt subminate de dispersia politicilor fiscale la nivelul statelor membre, înăuntrul și înafara zonei euro vom fi supuși procesului de armonizare fiscală, avantajele competitive ale actualului sistem fiscal din România se vor eroda beneficiile sporului de competitivitate fiscală trebuie reinvestite în accelerarea procesului de convergență, acum, când aceste beneficii încă pot fi menținute

Mulțumesc! www.iuliuwinkler.ro iuliu.winkler@europarl.europa.eu

Guvernanţa economică în UE : calea spre armonizarea fiscală?