Ameliorarea la albine

1. Ameliorarea la albine Ameliorarea la albine se desfasoara prin trei cai principale:1.selectia in interiorul rasei;2.consangvinizarea;3.incrucisarea intre rase, populatii sau linii consangvine (hibridare).

2. 1.Selectia artificiala in interiorul rasei: Este actiunea prin care se aleg continuu, se pastreaza si se inmultesc familiile de albine cu insusiri superioare si se inlatura cele cu insusiri inferioare. Aceasta este cea mai folosita metoda de ameliorare. Actiunea de ameliorare a albinelor este ingreunata de poliandria matcilor, imperecherea realizandu-se in aer liber, fara a permite controlul. Totusi, alegerea celor mai bune familii de albine pentru reproductie are o importanta deosebita. !!!!!! Poliandria favorizeaza vitalitatea.

3. Selectia familiilor foarte productive: Majoritatea apicultorilor detin familii de albine de mai multe categorii:- unele dau productii foarte mari,- altele productii mijlocii,- iar unele nu produc aproape nimic, trebuind chiar ajutate pentru a iesi din iarna. • Tinand in stupina familii putin productive aducem pagube si celorlalti apicultori intrucat, trantorii de proasta calitate se imperecheaza cu matci de buna calitate transmitand, prin matci, insusiri nevaloroase familiilor carora li s-a schimbat matca. !!!!!!! Familiile necorespunzatoare trebuiesc identificate si inlaturate.

4. Cum recunoastem familiile necorespunzatoare? - consuma aproape tot nectarul cules pentru cresterea unei mari cantitati de puiet;- ramele nu au coronite cu miere ci numai cate o fasie de 5-25 mm deasupra puietului;- la culesul mare depun pe prima si ultima rama miere, uneori umplandu-le in totalitate;- spre toamna, albinele se retrag pe 7-9 rame cu miere insuficienta si lasa in urma ramele goale;- sunt roitoare.

5. Familiile productive -Sunt acelea care lucreaza echilibrat,depun puietul la mijlocul ramei pana jos, iar deasupra acestuia formeaza coronite cu miere cu latimea de 6-12 cm, formand uneori un semicerc in jurul puietului.- Cand nu este cules lasa loc deasupra puietului - pentru coronite - unde depun cantitati mici de miere pana la ivirea culesului, cand umplu coronitele.- In timpul culesului majoritatea albinelor din stup pleaca la cules iar pe ramele cu puiet si intre rame raman putine albine, comparativ cu familiile neproductive.- Se observa o activitate intensa de zbor la urdinis si pe ramele unde depun nectarul.- Sunt neroitoare, iar pentru schimbarea linistita a botcilor fac 1-5 botci, de regula la 3-4 ani, alegandu-si matca cea mai buna.- Sunt rezistente la boli, nu inteapa, ies la zbor si la cules chiar si pe timp ceva mai racoros.- In functie de climat si flora dau productii mari iar cuibul pentru iernare este bine organizat cu circa 15-25 kg, iernarea decurgand in bune conditii cu mortalitate mica.

6. Bonitarea: • Inventarierea sumara a insusirilor biologice si productive ale familiilor de albine se numeste bonitare • Consta in stabilirea pentru fiecare familie de albine a insusirilor manifestate mai mult sau mai putin evident in cursul unei perioade de observatie. • Desi pare complicata, bonitarea este deosebit de importanta si efectuarea ei constiincioasa duce la rezultate sigure si deosebit de valoroase in munca de ameliorare a albinelor. • Atunci cand se practica selectia este interzisa intarirea familiilor slabe pe seama celor puternice.

7. Insusirile urmarite prin bonitare • 1. Insusiri principale- Productia de miere (a se evita proasta amplasare a stupilor care duce la ratacirea albinelor, suprapopularea unor familii si falsa productie ridicata a acestora);- Productia de ceara (prin insumarea cantitatilor de ceara obtinute in cursul unui an);- Prolificitatea matcii (sunt selectate acele matci care au prolificitate mare in primii ani de viata, fapt ce atrage de la sine schimbarea lor din 2 in 2 ani);- Rezistenta la iernare si la boli (cu cat diferenta dintre hrana lasata in stup la intrarea in iarna si cea gasita in primavara este mai mica, cu atat aceasta familie este mai buna; sunt eliminate de la inmultire toate familiile de albine la care apar urme de boli, indiferent daca ele se insanatosesc, fiind pastrate numai cele rezistente total la boli);- Modul de depozitare a mierii (un cuib armonios organizat; in cazul culesurilor de mare intensitate si mica durata blocheaza cuibul si reduc ouatul matcii favorizand sporirea productiei);- Predispozitia la roire (se opresc pentru productie acele familii care, desi numeroase, nu roiesc niciodata si-si schimba linistit matca (in luna iulie), ambele matci fiind pastrate pana in toamna; fenomenul este ereditar iar matcile fiice transmit la randul lor insusirile valoroase mai departe).

8. 2. Insusiri secundare- Cladirea fagurilor (familiile care au tendinta de a cladi mai lent fagurii ajung mai repede in pragul roirii);- Comportarea pe faguri (albina carpatina nu paraseste fagurele in timpul manipularilor);- Modul de capacire a mierii (capacire uscata sau umeda); la capacirea uscata intre capacelul de ceara si stratul de miere apare un strat de aer, ceea ce da fagurelui un aspect frumos (aspect urmarit la cresterea fagurilor in sectiuni); rasa de albine carpatina prezinta ambele feluri de capacire;- Calitatea albinelor (harnicie, intensitate, longevitate, agresivitate, instinct de curatenie etc.).

9. !!!!!!!! ConcluziiAlbinele ecotipului de munte valorifica culesul de la salcam foarte bine tocmai datorita intensitatii cu care culeg in conditii nefavorabile. O colonie normala care are fundul murdar primavara - nu va fi producatoare de miere - deoarece si-a pierdut instinctul de curatenie; Coloniile care golesc foarte repede hranitoarele sunt capabile sa recolteze multa miere in sezonul activ si viceversa.

10. Selectia in masa • Selectia in masa este o metoda simpla de lucru fiind indicata pentru toti apicultorii, scopul ei fiind imbunatatirea sistematica a insusirilor valoroase ale familiilor de albine in vederea ridicarii productivitatii acestora, la alegerea familiilor de prasila tinandu-se seama atat de insusirile matcilor cat si ale trantorilor fara a cunoaste sau urmari daca aceste insusiri sunt ereditare. • Principalele lucrari ale selectiei in masa:- alegerea celor mai productive FAB;- cresterea matcilor si a trantorilor din aceste familii;- prevenirea incrucisarii inrudite intre matci si trantori.

11. Actiunea de selectie in masa este permanenta si obliga apicultorul sa schimbe matcile anual in proportie de 50%, asigurandu-se astfel potentialul prolific maxim. Cu toate acestea, tineretea matcilor prin ea insasi, nu este intotdeauna o garantie a calitatii, atata timp cat matca nu provine de la ascendenti cu insusiri valoroase constante si transmisibile din generatie in generatie.

12. Model de selectie :- ne procuram 2 matci selectionate A si B cu conditia ca ele sa nu fie surori;- in primul an, din matca A, cu respectarea conditiilor optime, schimbam toate matcile din stupina;- in al doilea an vom creste matci din matca B si vom schimba din nou toate matcile (se intelege ca de data aceasta toate matcile provenite din matca B se vor imperechea cu trantorii proveniti din matca A); !!!!! Problema care ramane de solutionat este amplasarea stupinei intr-o zona izolata, unde imperecherea matcilor cu alti trantori sa fie evitata.

13. 2. Consangvinizarea Una din metodele de ameliorare folosita cu scopul de a consolida insusirile dobandite la un numar restrans de indivizi sau numai la unul singur este CONSANGVINITATEA sau imperecherea inrudita.Imperecherea consangvina intre reproducatori cu insusiri deosebite duce la obtinerea rezultatelor superioare atunci cand este insotita de o intensa munca de selectie. Dar, consangvinitatea stransa, si de lunga durata, are efecte daunatoare, fapt pentru care se recomanda obtinerea de linii consangvine de inalta productivitate si imperecherea in continuare a reproducatorilor masculi si femele, proveniti din aceste linii.

14. Prin consangvinizarea repetata, timp de mai multe generatii, apar indivizi exceptionali care insa, pe langa insusirile bune, prezinta si unele scaderi instalandu-se fenomenul de depresiune consangvina care se manifesta prin:- reducerea cantitatii de puiet (puiet pestrit);- scaderea vitalitatii familiei,- scaderea instinctului de aparare,- incetarea construirii fagurilor,- sensibilitate la boli,- scaderea dimensiunilor corporale etc. • Consangvinizarea trebuie evitata prin asa zisa "primenire de sange": prin aducerea de "material nou" la 3-4 ani (provenit din afara razei de actiune a albinelor proprii).

15. Selectia individuala • Este o metoda avansata de selectie si se practica in stupine specializate in ameliorarea albinelor cu scopul de a crea linii de albine cu insusiri stabile. La aceasta selectie, spre deosebire de selectia in masa, se organizeaza verificarea calitatii urmarindu-se indeaproape modul in care FP transmit insusirile lor valoroase la descendenti

16. Plan de actiune: • - bonitarea FP;- stabilirea perechilor de familii ce vor fi folosite pentru reproductie;- cresterea trantorilor si a matcilor din familiile alese;- formarea grupelor de familii cu matci fiice in vederea verificarii acestora;- asigurarea conditiilor pentru intensificarea insusirilor urmarite;- valorificarea perechii initiale FP si a familiilor de albine care au fost unificate.

17. Ca rezultat al muncii de selectie riguros urmarita si temeinic aprofundata, in cadrul populatiilor de albine din aceeasi rasa apar mai multe linii care se evidentiaza prin insusiri cu totul deosebite ce se transmit la descendenti. • In lucrarile de ameliorare, incrucisarea intre doua linii asigura concentrarea si consolidarea unor insusiri economice care au aparut ca urmare a lucrarilor de selectie.

18. Populatia inchisa • Populatia inchisa este o populatie de crestere care este ferita de introducerea necontrolata de material genetic. • Astfel de populatii pot fi mentinute prin izolare geografica completa sau prin insamantari artificiale. Durata maxima a unei astfel de populatii, spre a nu aparea efectul de consangvinitate, este de maximum 20 de generatii. • SusaModalitatile de roire sunt influentate de circumstante de timp si de loc, dar mai ales de predispozitiile ereditare ale susei careia ii apartine colonia. Prin susa se intelege ansamblul coloniilor rezultate din aceeasi matca si ale caror matci fiice au fost fecundate de trantori frati.

19. Presiunea de selectie Difuzarea continua intr-o anumita zona a materialului biologic recordist (masculi si femele) obtinut din cadrul populatiei inchise, asigura presiunea de selectie, adica amelioreaza continuu, pe linia dorita, materialul biologic din zona respectiva. Este o metoda avansata de selectie si se practica in stupine specializate, cu scopul de a crea linii de albine cu insusiri superioare stabile. Spre deosebire de selectia in masa aici se organizeaza verificarea calitatii produsilor si se urmareste indeaproape modul in care familiile folosite la reproductie transmit insusiri valoroase la descendenti.

20. Selectia pe baza de linii • Grupa de familii de albine care se evidentiaza prin productivitate deosebita si prin insusirea de a transmite la descendenti intocmai insusirile ereditare se numeste linie. • Prin incrucisarea intre matci fiice ale unei linii cu trantori din alta linie se obtin descendenti cu insusiri valoroase superioare celor doua linii. • In vederea realizarii acestui obiectiv imperecherea matcilor trebuie sa se organizeze in puncte de imperechere controlata. !!!!!!!!! Familiile cu insusiri necorespunzatoare se elimina de la reproductie.

21. Selectia in linii consangvine • Consangvinizarea stransa si de lunga durata are efecte daunatoare care dispar numai atunci cand dispare imperecherea dintre indivizi inruditi.Ciclu de lucrari- identificarea familiilor cu cele mai valoroase insusiri;- formarea grupei de prasila si valorificarea ei;- alegerea a 2 familii de albine cu indicii cei mai valorosi pentru formarea liniei tata si mama;- obtinerea matcilor de productie prin incrucisarea matcilor fiice din linia mama cu trantori din linia tata;- valorificarea matcilor fiice;- in cazul in care familiile supuse verificarii nu corespund scopului, una din linii, de preferat linia mama, se inlocuieste. • Imperecherea inrudita este un mijloc eficace de ameliorare, cu conditia sa fie aplicata de specialisti cu inalta calificare si numai in crescatorii apicole.

22. 3.Incrucisarea (hibridarea) • Prin INCRUCISARE ca metoda de ameliorare se intelege imperecherea unui mascul cu o femela din rase sau specii diferite, produsii obtinuti fiind numiti hibrizi. • Pana in prezent nu se cunosc produsi rezultati din incrucisarea albinelor cu o alta specie, incrucisarea dintre rase practicandu-se cu scopul de a obtine produsi cu insusiri valoroase, de a imbunatati o rasa cu alta, sau pentru a crea rase noi. • Incrucisari de absorbtieSe urmareste absorbirea unei rase neproductive, cum a fost cazul cu cea din Israel, care a fost inlocuita cu albina italiana, o rasa cu insusiri valoroase. • Incrucisari de infuzieSe folosesc cu scopul de a imbunatati la albinele locale un numar restrans de insusiri prin incrucisarea cu o rasa cu insusiri ameliorate. Aceasta s-a practicat si la noi neorganizat, inaintea celui de al doilea razboi mondial, prin incrucisari facute cu albina italiana.

23. Incrucisarea industriala Imperecherea albinei locale cu albine din alte rase pentru a da, in prima generatie, produsi ce se caracterizeaza printr-o mare vitalitate si productivitate. In trecut si la noi s-au facut incercari neorganizate de acest fel. Incrucisarea pentru crearea de rase noi Se executa numai in cadrul institutiilor specializate unde imperecherea se face controlat si pe baza de insamantarii artificiale, necesitand o aparatura adecvata si un personal specializat.