BARSANESCU GEORGIANA CLS 12 E

1. BARSANESCU GEORGIANA CLS 12 E

2. Metabolismul bazal corespunde cheltuielii energetice necesare mentinerii unor activitati fiziologice de baza: respiratia, activitatea inimii, functia rinichiului, activitatea cerebrala, echilibrul termic, echilibrul osmotic (al presiunii).Rata metabolismului bazal la adultul normal este in medie de 70 kcal/ora (aproximativ 65-70 % din cheltuiala energetica totala). Pentru barbati valoarea calculata a metabolismului bazal este de 1 kcal/ora/kgcorp, iar la femei este de 0,9 kcal/ora/kgcorp.factorii ce influenteaza metabolismul bazal sunt: varsta, sexul, starea fizica, inaltimea, greutatea, factorii de mediu, tipul morfo-functional, diverse stari fiziologice sau patologice. Formula de calcul a metabolismului bazal Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I) * pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68 x V) * pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78 x V) Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani a) pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161 b) pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5

3. Efectul termic al alimentelor • Reprezinta cheltuielile energetice din cursul proceselor de digestie, absorbtie, asimilare a alimentelor dupa ingestie, si are o valoare de 10% din cheltuielile energetice totale.Adaosul de condimente (piper, mustar) determina un efect termic prelungit, fata de alimentele necondimentate. • Calculul aportului caloric: • - activitate sedentara 25-30 kcal/kgcorp/zi • - activitati fizice usoare 30-35 kcal/kgcorp/zi: functionari, avocati, medici, profesori, informaticieni, arhitecti • - activitati fizice medii 36-40 kcal/kgcorp/zi: muncitori din industria usoara, studenti, munci agricole mecanizate, comercianti, militari • - activitati fizice mari 41-45 kcal/kgcorp/zi: munci agricole nemecanizate, forestieri, mineri, turnatori, dansatori, unele sporturi de performanta • activitati fizice exceprionale > 45 kcal/kgcorp/zi: taietorii de lemne, pietrari, maratonisti, boxeri, canotori • Cheltuielile energetice datorate modificarilor temperaturii mediului • Cand temperatura mediului scade, organismul cheltuieste energie mai multa, pentru a mentine constanta temperatura corpului, prin intensificarea proceselor metabolice (cheltuiala energetica pentru generarea de caldura).Cantitati suplimentare de energie sunt cosumate si atunci cand temperature mediului este prea ridicata si organismul trebuie sa se opuna cresterii propriei temperaturi.

4. Glucide Glucidele, numite si zaharuri (glucidele simple) sau carbohidrati, sunt substante care contin in molecula lor carbon, hidrogen, oxigen si au, in special, rol energetic. Glucidele se impart in: - monozaharide (zaharuri simple) - glucoza (cea mai importanta, prezenta in sange in cantitate de cca. 1 g/litru), fructoza (in miere si unele fructe), galactoza; - dizaharide - zaharoza (zaharul din alimentatie), lactoza (zaharul din lapte), maltoza; - polizaharide - amidon (stocat in semnintele radacinile si tuberculii unor plante, precum cartofi, orez, boabe de grau sau porumb), celuloza (se gaseste in morcov, sfecla, dovlecei, rosii crude, piersici, pere, prune, caise), glicogen, pectina (in fructe si legume). Dupa o alta clasificare, carbohidratii pot fi simpli (zaharul rafinat din dulciuri si bauturi carbogazoase) si complecsi (amidonul si fibrele alimentare din fructe, legume, cereale integrale). Rolul glucidelor in organism Principalul rol al glucidelor este furnizarea de energie organismului, 1 g de glucide generand 4 kcal. Glucidele fie sunt oxidate imediat, eliberand energie pentru tesuturi, fie sunt transformate in glicogen (stocat in ficat si muschi, ca rezerva rapid mobilizabila), ori sunt folosite in sinteza de grasimi, la care organismul apeleaza atunci cand rezervele de glicogen s-au terminat. Alte roluri ale glucidelor sunt: - ajuta la metabolizarea lipidelor si proteinelor (pentru o metabolizare normala a acestora avem nevoie de cel putin 50 - 100 g glucide zilnic);

5. - glucoza actioneaza ca un tonic pentru celulele hepatice, protejandu-le de actiunea unor substante toxice; - glicogenul ajuta la reglarea nivelului de zahar din sange, prevenind diabetul; - gluco- intra in structura unor acizi (acidului hialuronic, glucuronic, acizii nucleici etc.), a sistemului nervos, a imunopolizaharidelor (creste rezistenta organismului la infectii); - glucidele nedigerabile sunt fibrele alimentare, cu toate efectele specifice acestora, intre care accelerarea tranzitului intestinal; - carbohidratii complecsi scad nivelul colesterolului din sange si intervin in asimilarea grasimilor Necesarul zilnic de glucide Potrivit nutritionistilor, glucidele trebuie sa asigure intre 50 - 65% din ratia alimentara zilnica. Necesarul zilnic de glucide este estimat la 4 - 8 g/kg corp, aproximativ 300 - 400 g pentru adultii care desfasoara o activitate fizica moderata, din care 50 - 100 g sa fie zaharuri usor digerabile (lactoza, fructoza, zaharoza), care furnizeaza rapid energie organismului Surse de glucide Alimentele care contin glucide sunt zaharul (99% - 99 g la 100 g aliment), mierea de albine (70 - 80%), fructele proaspete (8 - 15%), legumele proaspete (4 - 8%), laptele (5%), painea (integrala - 48%, alba - 53%), ciocolata (50 - 60%), fasolea si mazarea uscata (50 - 55%), strugurii (17%), cartofii (19%), faina, orez, paste fainoase (70 - 75%), prajituri (20 - 40%) si alte produse zaharoase - bomboane (80 - 90%), jeleuri, gem, dulceata (pana la 75% zaharoza).

6. Glucidele recomandate sunt cele provenite din fructe, legume si cereale, limitandu-le pe cele din produsele zaharoase. Deficit si exces de glucide Nu toate glucidele au acelasi efect asupra organismului, ele fiind impartite in asa-numitele „glucide bune” (cu indice glicemic scazut, majoritatea carbohidratilor complecsi din fructe, legume si cereale) si „glucide rele” (cu indice glicemic ridicat - zaharul, mierea, painea alba, glucidele rafinate industrual: orez alb, faina alba, cartofii, porumbul). Excesul de cereale rafinate, zahar si produse zaharoase favorizeaza caria dentara, obezitatea si duce la aparitia diabetului zaharat. Lipsa carbohidratilor complecsi din alimentatie (cereale integrale, fructe si legume) duce la cresterea colesterolului, constipatie, dureri de cap, depresie, dureri de stomac, risc de boli cardiovasculare si chiar cancer. PROTEINE Rolurile proteinelor în organism sunt următoarele:- Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare creşterii şi refacerii ţesuturilor.- Rol funcţional – în desfăşurarea proceselor metabolice. Sunt componente structurale ale diverselor enzime şi hormoni. Pot îndeplini funcţii specifice (anticorpi). - Rol fizico-chimic – prin caracterul lor amfoter şi coloidal participă la reglarea presiunii osmotice şi menţinerea echilibrului acido-bazic.

7. - Rol energetic – evidenţiat prin degradarea compuşilor rezultaţi din transformarea lor, până la etapa finală de CO2 şi H2O. Proteinele din alimentaţie vor fi folosite în organism nu numai pentru biosinteza proteinelor tisulare sau înlocuirea celor distruse, ci şi pentru biosinteza unor compuşi azotaţi neproteici (baze purinice şi pirimidinice, constituenţi ai nucleoproteinelor, creatinei, colinei Sursele alimentare: Alimentele derivate din animale, incluzând carne, peşte, ouă şi majoritatea produselor lactate conţin proteine complete. Soia este singura plantă ce conţine teine complete. Cea mai mare valoare proteică se regăseşte în lapte şi ouă.Proteinele incomplete nu asigură un aport adecvat de aminoacizi. Multe plante alimentare conţin cantităţi considerabile de proteine incomplete, cele mai bune surse fiind cerealele şi legumele. Unele alimente bogate în proteine conţin cantităţi importante de lipide (carnea de oaie, porc, raţă sau ouăle).În general, consumăm un amestec suficient de proteine complete şi incomplete care nu pune probleme de sănătate Alimentele cu conţinut crescut de proteine:- au o slabă valoare energetică, dar induc o saţietate importantă;- determină o termogeneză importantă, proteinele având propria lor oxidare şi fiind puţin stocate;- conţinutul concomitent de lipide modifică efectele proteinelor. Alimentele ce conţin proteine complete sunt: peştele, carnea de găină, carnea de curcan, raţa, carnea de vită, carnea de oaie, carnea de porc, ouăle, soia, brânză, laptele si iaurtul.

8. Alimente ce contin proteine incomplete sunt: cerealele, făina, orezul, mălaiul de porumb, spaghetele, pâinea, fasolea, broccoli, cartofi si arahidele. Aminoacizi cu functiune fiziologica specifica In afara de rolul lor in formarea proteinelor , anumiti aminoacizi indeplinesc in organismul animal unele functiuni fiziologice specifice sau sunt precursori ai unor compusi cu rol esential in functionarea organismului. Glicocolul este precursor al sarcosinei (N-metilglicocol) si al creatinei (guanidino-sarcosina) , care sub forma fosfatului , fosfocreatina sau acidului creatinfosforic , constituie rezerve de energie ale organismului. Energia necesara contractiei muschiulare este furnizata de acidul adenosintrifosforic (ATP) care trece n ADP si fosfat anorganic , proces catalizat de miosina . Refacerea acidului adenosintrifosforic din ADP si fosfat anorganic se face pe socoteala energiei furnizate de glicoliza . Acest proces fiind lent , intr-un muschi suprasolicitat , refacerea ATP-ului necesar unei noi contractii muschiulare se face pe socoteala acidului creatinfosforic care cedeaza restul de fosfat bogat in energie acidului adenosindifosforic , trecnd in creatinina , care se elimina prin urina. Acizii asparagic si glutamic iau parte la reactiile de transaminare . Ornitina si arginina (guanidino-ornitina) au un rol important in eliminarea amoniacului provenit prin degradarea aminoacizilor , sub forma de uree in organismul animal . Sinteza ureei are loc in ficat . Ornitina fixeaza NH3 si CO2 , enzimatic , dand citrulina care cu o noua molecula de NH3 trece in arginina. Arginina este apoi hidrolizata de arginaza in uree si cruitina .

9. Tirosina este precursorul tiroxinei (tetraiod- derivatul eterului p -hidroxifenilic al tirosinei) . Tiroxina este un hormon care se gaseste in glanda tiroida , alaturi de diiodtirosina . Iodul din alimente este fixat in glanda tiroida care contine un sistem enzimatic capabil sa oxideze ioni de iod la iod elementar . Lipsa iodului in organismul animal duce la o scadere a facultatilor mintale (cretinism) ; excesul de iod provoaca o crestere a arderilor in organism (boala lui Basedow) . Aminoacizii sunt precursorii aminelor biogene si ai aminoalcoolilor , substante cu rol fiziologic de mare importanta pentru buna functionare a organismului . Bibliografie:www.metabolismulbazar.com BIBLIOGRAFIE:http://search.incredibar.com/?q=importan%c5%a3a+biologic%c4%83+a+arderilor+din+organism&lang=english&source=368422365&uloc=mb113 bibliografie:www.glucide.com

10. Calculul zilnic al aportului zilnic LUNI: Dimineata-1 mar=67kcal -200g lapte vaca integral=130kcal Pranz-100g biscuiti=425kcal -1 sticla suc de pere(300ml)=171kcal Seara-2 oua gaina=424kcal -3felii paine=424kcal -1 banana=66kcal TOTAL:1283 KCAL MARTI: Dimineata-1 corn=271kcal -1 mar=67kcal Pranz-pireu=80kcal -1 crenvursti=147,5kcal Seara-lapte batut=63kcal Total: 628,5 kcal MIERCURI: Dimineata-2cuburi branza topita=366kcal -3felii paine=424kcal Pranz-salata de varza=33kcal -ulei 930=930kcal Seara-3 mandarine=60kcal -100g compot de struguri=80kcal Total:1245 kcal

11. JOI: Dimineata-1 para=79kcal Pranz-tocana de legume-cartofi=80kcal -mazare verde=72kcal -morcovi=45kcal -ardei gras verde=17kcal -ciuperci=313kcal Seara-2felii paine alba=274kcal -marmelada=272kcal Total:1152 kcal VINERI: Dimineata-nimic Pranz-100g sunca presata=294 -100g vita slaba=104kcal -5felii paine graham=256kcal Seara-150g masline verzi=177kcal Total:831 kcal SAMBATA: Dimineata-branza topita=366kcal -parizer=295kcal -5felii paine graham=256kcal Pranz-macrou in ulei=259kcal Seara-nimic Total:920 kcal

12. DUMINICA: Dimineata-nimic Pranz-1piersica=45kcal -cartofi prajiti=345kcal Seara-spaghete cu branza=351+90=441kcal Total:831 kcal Total zile: 6890,5 kcal Aportul energetic din saptamana care a trecut este foarte mare,voi incerca sa mananca mai putin calorii si doar strictul necesar.

13. Bilantul energetic Rata metabolica bazla (sau rmb) este cunoscuta si sub numele de metabolism bazal. RMB este rata minima de consum energetic compatibila cu viata. Cu alte cuvinte, rmbeste cantatea minima de energie (exprimata in calorii) de care corpul nostru are nevoie sa se mentina in viata, in conditii de repaus fizic. Rata mea metabolica bazala este de 1 289 kcal/zi; Iar necesarul caloric zilnic este de 1 676 kcal/zi. Bilantul energetic zilnic (pe 7 zile ) este de 8 270 kcal . Am ajuns la concluzia k necesarul meu zilnic de calorii provenit din alimentatie nu este unul satisfacator ,oscileaza de la o zi la alta. Concluzia la care am ajuns in urma acestui bilant energetic este ca meniul meu nu este unul satisfacator si ca trebuie sami monitorizez altfel meniul in asa fel incat sa ajung la necesarul caloric zilnic de 1 676/zi .