Planu l de Mobilitate Urban ă Durabil ă concept promovat la nivel UE

1. Planul de Mobilitate UrbanăDurabilăconcept promovat la nivel UE Conferința Anuală OER Brașov15 martie 2012 Ana-Maria Baston project coordinator Asociația pentru Tranziția Urbană, București

2. SUMP / PMUDconcept promovat la nivel UE SUMP >>> termen introdus în 2007 prin proiectul PILOT în urma unui amplu proces de consultare la nivel european acreditat în comunicarea oficială la nivelul Comunității Europene Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este>>> >>>o STRATEGIE proiectată pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor din orașe și împrejurimile lor cu scopul de a ameliora CALITATEA VIEȚII. Planul construiește pe PRACTICILE DE PLANIFICARE EXISTENTE și ține cont de principiile de INTEGRARE, PARTICIPARE,EVALUARE

3. SUMP – politica de mobilitate UE Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă au câștigat recunoaștere și importanță la nivelEuropean • Planul de Acțiune privindMobilitateaUrbană - 2009 • Consiliul European al Miniștrilor adoptă Planul de Acțiune pe 24 iunie 2010 • Acțiunea 1: “Accelerarea implementării planurilor de mobilitate urbană sustenabilă” Petermenscurt, Comisiavasprijiniautoritățile locale pentru a dezvoltaplanuri de mobilitateurbanăsustenabilă. Petermen lung, Comisiaarputeasăiamăsurisuplimentare, de exempluprinintermediulstimulentelorsau al recomandărilor. Comisiava introduce dimensiuneamobilității urbane înConvențiaprimarilorpentru a promova o abordareintegrată care săpunăînrelațieenergiașischimbărileclimatice, pe de o parte, șitransporturile, pe de alta. (…) vaîncurajaorașele care participă la convențiesăintroducăaspectele legate de transport șimobilitateînplanurile de acțiunepentruenergiasustenabilă.

4. SUMP – politica de mobilitate UE Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă au câștigat recunoaștere și importanță la nivelEuropean • Cartea Albă a Transporturilor>>> “Foaie de parcurspentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” martie 2011 • Examinează posibilitatea unei abordări obligatorii a planificării SUMP pentru orașe de anumite dimensiuni >>> cadrusuporteuropeanpentru o implementareprogresivă a SUMP • Conectează fondurile pentru dezvoltarea regională cu fondurile de coeziune pentru orașele și regiunile care au dezvoltatși implementat un SUMP precum și un Certificat de Audit al Performanței și Durabilității Mobilității Urbane • Încurajează abordarea strategică integrată

5. Clasificarea ţărilor UE • AVANSAT >>> Țări care beneficiază de un cadru strategic binestabilitprivindplanificareatransportului (combinat cu un context legiferatși/saudirecții de orientarenaționaleprivind SUMP): • Belgia (Flandra), Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Marea Britanie (Anglia șiȚara Galilor) • INTERMEDIAR >>> Țări care au începutprocesul de planificareamobilitățiidurabile: • Austria, Belgia (Wallonia), Danemarca, Estonia, Finalnda, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Suedia, Marea Britanie (Scoția) • ÎNCEPĂTOR >>> Țări care abiaîncepsăabordezeproblemaplanificăriimobilitățiidurabile: • Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovacia, Marea Britanie (Irlanda de Nord).

6. SUMP – BARIERE NIVEL UE • Lipsa voinței politice • Comunitate orientată către utilizarea intensivă a automobilului personal • Lipsa de informație - aparatul administrativ și comunitate • Lipsa resurselor (cunoștințe tehnice) pentru elaborarea și implementarea planurilor (mai ales în Noile State Membre)

7. SUMP – BARIERE NIVEL SEE În țările din fostul bloc comunist, termenul planificare are adesea o conotație negativă. În cazul țărilor din categoria 3, planificarea transporturilor tinde să se axeze pe mari lucrări de infrastructură și sunt doar puține strategii de transport reglementate. Mai mult, planurile de transport existente sunt incluse în planurile de dezvoltare urbană care identifică coridoare și arii pentru infrastructura majoră de transport. Provocarea constă în crearea unei legături între SUMP și aceste planuri de dezvoltare urbană.

8. SUMP – ROMÂNIA NIVEL NAȚIONAL ROMÂNIA ARE NEVOIE DE: VIZIUNE INTEGRATĂ >>> STRATEGIE >> PLANURI > PROIECTE STUDII REALE ȘI INFORMAȚII MANAGEMENT URBAN VOINȚĂ România nu duce lipsă de strategii, idei și proiecte, cu toate acestea există o lipsă de viziune, prioritizare și implementare. .

9. Care este esența unui SUMP? • O abordare eficientă a acțiunii cătreo cultură și practică a planificării care urmărește șabloane reale de transport și mobilitate sustenabilă • Înseamnă viziune asupra viitorului orașului centrată pe locuitorii săi. Înseamnă “Planificare pentru Oameni” • Înseamnă a merge spre direcția corectă • Ar trebui să pornească de la practicile existente în orașele Europene care deja aplică multe dintre aspectele acoperite de SUMP

10. Caracteristici • Implicarea activă a tuturor actorilor urbani și angajamentul cetățenilor • Devotament pentrusustenabilitate, care înseamnă echitate socială, mediu înconjurător de calitateși dezvoltare economică • Privind “dincolo de limite” • o abordare integrată între sectoarele politice • cooperare între nivelurile autorității • coordonare între autoritățile adiacente • Focalizare pe atingerea obiectivelor ambițioase dar măsurabile • Urmărirea internalizării costuriloradică revizuirea costurilor de transport și a beneficiilor asupra societății • Includerea tuturor etapelordinciclul de viață al conceperii și implementării politicilor

11. Ciclul SUMP • Un ciclu complet al SUMP include patru etape principale: 1. Faza de pregătire pentru procesul de planificare 2. Stabilirea transparentă și rațională a obiectivelor 3. Elaborarea strategiei 4. Implementarea planului 1 4 2 3

12. Comparaţie SUMP vs. planificare tradiţională

13. Beneficii SUMP Efecte vizibile la nivel local • Ameliorarea calitățiivieții & centre atractive ale orașelor • Mediu urban maisigur • Economiemaiputernică • Incluziunesocială • Evitareaexpansiunii urbane • Locuitori mai sănătoși  Devin tot mai vizibile mai ales pe termen mediu și lung

14. Beneficii SUMP Efecte vizibile la nivel UE • Contribuie la atingerea cerințelor legale, de ex. Directiva UEprivind Calitatea Aerului • Contribuie la atingerea obiectivelor internaționale, UE, naționale (de ex. “20-20-20”) • Olanda, Franța, Anglia – SUMP reprezintă condiție obligatorie pentru obținerea finanțărilor de la administrația centrală • Conlucrează cu domenii diverse, de ex. sănătate, mediul înconjurător, dezvoltare economică • Acces la finanțările Europene (condiționare?)

15. STUDIU DE CAZ Vitoria-Gasteiz, Spania

16. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz • 276 km² • 238 247 inhabitants • 860,69 inhabitants/km² • Region of Alava: • 2963 km² • 317.352 inhabitants • 107 inhabitants/km² • Urban public transport network (bus and tramway)

17. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz ANALIZA Distribuția modurilor de deplasare în funcție de scop Distribuția modurilor de deplasare în teritoriu mers de jos TP automobil bicicleta altele

18. SCOP Obiectivul planului de Mobilitate Durabilă și Spațiu Public al orașului Vitoria-Gasteiz este de a schimba obișnuințele de deplasare ale locuitorilor pentru a pune accent pe mijloacele alternative de mobilitate, creșterea calității cadrului urban și îmbunătățirea accesibilității tuturor la serviciile publice. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz • OBIECTIVE ȘI MĂSURI • Mers pe jos • Deplasarea cu bicicleta, role și alte mijloace non-motorizate • TP • Transportul privat (promovarea utilizării eficiente) • Parcare, inter-modalitate

19. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz SUMP FAZA 1 Propunere rețea de piste de biciclete

20. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz SUMP FAZA 1 Rețea nouă de TP (simplificare +economie de timp) http://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Euskotran_vitoria_1.jpg

21. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz Implementarea SUMP din 2008 • Promovarea utilizării TP si a deplasării cu bicicleta • Restructurarearețelei de transport cu autobuzul în corelare cu cea de tramvai • Canalizarea fluxurilor de deplasare cu automobilul personal • Extinderea zonelor pietonale • Conversia spațiilor aferente automobilelor în spații pentru pietoni • Creareaunei rețele de trasee de bicicletă funcțională • Sondaj de opinie privind mobilitatea urbană: • Determinarea gradului în care obiceiurile de deplasare ale locuitorilor s-au schimbat • Studiul a constat în: • 4000 interviuri telefonice (pentru evaluarea SUMP) • Interviuri directe cu 300 companii + 2 700 angajați • Comparație între sondajele de opinie- 2006 și 2010: • Rezultate preliminare: numărul de utilizatori TP a crescut cu 43%

22. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz Masterplan rețea trasee de bicicleta 2010-2014 Gradul de înclinare a străzilor: TOP motive ale accidentelor în care au fost implicați cicliști:

23. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz Acțiuni pentru promovarea mersului cu bicicleta • Lecții de ciclism • Înregistrarea bicicletelor • Planificarea traseului de parcurs • Studiu privind deplasarea cu bicicleta • Plan de acțiune pentru diminuarea furturilor de biciclete

24. Studiu de caz >> Vitoria-Gasteiz Capitala Europeană Verde 2012 Managementul apei:: obiectiv >>> reducerea consumului de apă (<100l/cap de locuitor) Natura în oraș: inelul verde din jurul Vitoria – Gasteiz (rețea de parcuri semi-naturale)

25. Brașov – încotro? Capitala Europeană Verde 2014?

26. Vă mulțumesc pentru atenție! Ana-Maria Baston anamaria.baston@yahoo.com www.mobilityplans.eu

27. Cursuri gratuite pe tema mobilităţii durabile organizate în România în cadrul proiectului TRANSPORT LEARNING Înregistrarea participanților se realizează pe pagina proiectului: http://transportlearning.net/index.php?id=56